Corespondență din Bruxelles
Președintele Klaus Iohannis a explicat miercuri, la Bruxelles, că procedurile diplomatice de atribuire a responsabilității pentru ingerințele maligne străine de la alegerile prezidențiale sunt extrem de complicate, însă a numit explicit Rusia pe baza unor “modele de comportament se cunosc foarte bine și se știe cine acționează în acest fel”.
Șeful statului a făcut precizări în cadrul unor declarații de presă susținute după o întrevedere bilaterală cu noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, și înainte de participarea la summitul UE – Balcanii de Vest și la reuniunea de iarnă a Consiliului European.
De altfel, Consiliul European va adopta, la solicitarea României, o poziție pe tema combaterii interferențelor și activităților hibride ale Rusiei, a anunțat președintele Klaus Iohannis, acesta precizând că îi va informa pe omologii săi europeni cu privire la situația din România după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională ca urmare a rapoartelor desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, documente ce au relevat ingerințe externe și acțiuni nelegale în amplificarea profilului electoral a unui candidat, afectând integritatea procesului electoral.
Întrebat de ce Rusia nu a fost numită în comunicările publice și de ce nu a fost convocat ambasadorul rus pentru explicații, Iohannis a explicat că procedurile diplomatice de atribuire a responsabilității sunt extrem de complicate.
“Noi știm ce s-a întâmplat, dar cum am spus înainte, este extrem de complicat, după proceduri diplomatice, să arăți cu degetul și să spui: voi ați fost. Ceea ce mă întrebați de fapt, este dacă există o procedură de atribuire, așa se numește. Ori în cyberspace și la atacuri maligne de acest fel atribuirea este foarte complicată. Pentru că ea se poate face numai dacă ai dovezi concrete și dovezi indubitabile. Or în cyberspace este foarte complicat de găsit ceva indubitabil. A fost o procedură unde un atac cibernetic a fost atribuit unui stat și cercetarea pentru acea atribuire a durat patru ani, dar, din felul în care s-a acționat, din modul în care s-a derulat întreaga acțiune de atacuri pe TikTok, conturi pe TikTok din Rusia, atac simultan pe toate serverele care au fost prinse în numărarea voturilor, care au fost respinse, în paranteză fiind spus, deci aceste acțiuni multiple nu pot fi executate de actori individuali sau de un grup sau de un partid. Ele au o astfel de amploare și complexitate că numai actori statali pot face așa ceva. În zona de servicii, aceste modele de comportament se cunosc foarte bine și se știe cine acționează în acest fel. Iar aici a fost Rusia“, a explicat șeful statului.
Președintele a mai arătat că influența străină în alegerile din România fost găsită ulterior primului tur și a subliniat că România a avut “un sprijin semnificativ de la parteneri strategici, care au ajutat entitățile românești să găsească ce s-a întâmplat totuși”. Klaus Iohannis a ținut să clarifice că reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost convocată pentru ingerințe străine în alegeri și nu pe desfășurarea campaniei și legalitatea anumitor acțiuni, care țin de competența altor instituții, precum Biroul Electoral Central.
Întrebat despre unul dintre rapoartele desecretizate în CSAT, respectiv cel al Serviciului de Informații Externe, cu privire la acțiuni ostile ale Rusiei împotriva statelor de pe flancul estic, Klaus Iohannis a insistat că procedura de atribuire este foarte greu de documentat.
“Noi discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci nu este ceva ce am aflat alaltăieri. Dar de la a ști că există acest pericol până la a găsi concret ce s-a întâmplat este cale lungă și trebuie să înțelegem că nimeni dintre cei care ne atacă n-o face într-un mod transparent. Se ascund perfect în cyberspace, este aproape imposibil de găsit legătura și firul. Se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere. Deci să nu-și imagineze cineva că aceste atacuri se fac cu semnătură „cu dragoste din partea Estului”. Nu. Sunt foarte, foarte greu de documentat. (…) Este cu atât mai complicat să urmărești aceste ingerințe, plus nu-și permite nimeni paușal să condamne campanii electorale, că e posibil să fi intervenit X și Y. Trebuie verificat, trebuie văzut și pe urmă, sigur, trebuie luate măsurile care se impun”, a detaliat el.
Totodată, șeful statului a precizat că nu va purta discuții “cu partea rusă” cu privire la ingerințele în alegeri, ci cu partenerii din Consiliul European cărora le va explica “suficient de detaliat ce s-a întâmplat nu doar ca să înțeleagă pericolul imixtiunii ruse, ci și să înțeleagă că România a reacționat 100% corect și legal, fiindcă nu peste tot, în Europa, Curțile Constituționale au dreptul să intervină în alegeri”.
Pe de altă parte, referitor la posibile noi ingerințe pe viitor, președintele Iohannis a precizat că “noi avem lecția învățată și nu pornesc de la premisa că se va repeta ce s-a întâmplat prima dată”. “Eu sunt convins că toată lumea va fi mult mai atentă și cred că următoarea rundă de alegeri se va desfășura în condiții de mai bună transparență”, a conchis el.
Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța Lituania, Cehia, Portugalia și Spania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Și președinția G7, asigurată de Italia, s-a declarat “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.
În acest context, președintele Klaus Iohannis a avut o “discuție telefonică aprofundată” cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a convenit consolidarea securității social media în Uniunea Europeană.
