Șase țări din Uniunea Europeană au solicitat Comisiei Europene să reducă plafonul de 60 de dolari pe baril impus petrolului rusesc de țările G7, susținând că acest lucru ar reduce veniturile Moscovei pentru continuarea războiului din Ucraina, fără a provoca un șoc pe piață, informează Reuters.

Plafoanele de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, precum și pentru produsele petroliere rafinate au fost stabilite de țările G7 pentru a reduce veniturile Moscovei din comerțul cu petrol și, în acest fel, pentru a limita capacitatea țării de a-și finanța invazia din Ucraina.

”Măsurile care vizează veniturile din exportul de petrol sunt cruciale, deoarece reduc cea mai importantă sursă de venit a Rusiei”, au declarat Suedia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia într-o scrisoare adresată executivului european.

”Credem că acum este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre prin reducerea plafonului G7 pentru prețul petrolului”, se arată în scrisoare.

G7 a stabilit un plafon de 60 de dolari pentru barilul de țiței rusesc, 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere premium-to-crude și 45 de dolari pe baril pentru produsele discount-to-crude.

Aceste prețuri maxime nu s-au modificat din decembrie 2022 și februarie 2023, când au fost introduse, în timp ce prețurile țițeiului rusesc pe piață au fost sub acest nivel în medie în 2023 și 2024.

”Piața internațională a petrolului este mai bine aprovizionată astăzi decât în 2022, reducând riscul ca un preț plafon mai scăzut să provoace un șoc al aprovizionării”, se arată în scrisoarea celor șase țări.

”Având în vedere capacitatea limitată de stocare și dependența sa foarte mare de exporturile de energie pentru obținerea de venituri, Rusia nu are nicio alternativă pentru a continua exporturile de petrol chiar și la un preț substanțial mai mic”, mai este precizat în scrisoare.

Statele Unite au impus recent noi sancțiuni contra Rusiei care vizează sectorul energetic, mai precis peste 200 de entități și persoane fizice implicare în acest domeniu.

Și Uniunea Europeană a luat măsuri suplimentare pentru a slăbi capacitatea de război a Moscovei, adoptând la mijlocul lunii decembrie cel de-al 15-lea pachet de măsuri punitive.

Pachetul adaugă mai multe persoane și entități pe lista de sancțiuni deja existente și vizează entități din Rusia și din țări terțe, care contribuie indirect la consolidarea militară și tehnologică a Rusiei prin eludarea restricțiilor la export.

Sancțiunile adoptate limitează activitatea navelor suplimentare ale statelor terțe care operează pentru a contribui la acțiuni sau politici de sprijinire a acțiunilor Rusiei împotriva Ucrainei.

Comisia Europeană a virat vineri Ucrainei prima tranșă de 3 miliarde de euro din împrumutul excepțional de asistență macrofinanciară destinat acestei țări, care va fi rambursat din veniturile provenite din înghețarea activelor rusești.

Acest împrumut, a cărui valoare se ridică până la 18, 1 miliarde de euro, reprezintă contribuția Uniunii Europene la împrumutul convenit de G7, în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro, menit să ajute Kievul să facă față invaziei ilegale a Rusiei și să mențină stabilitatea macroeconomică și fiscală a țării, să reconstruiască infrastructura vitală, inclusiv sistemele energetice, și să investească în infrastructura de apărare.

”La aproape 3 ani de la războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina poate conta în continuare pe prietenii și partenerii săi. Astăzi trimitem Ucrainei 3 miliarde de euro ca primă plată a părții UE din împrumutul G7. Oferim Ucrainei puterea financiară de a continua să lupte pentru libertatea sa – și de a învinge. Până în prezent, Europa a oferit Ucrainei un sprijin de aproape 134 de miliarde de euro. Și vor mai veni și altele. La fel ca și curajoasa rezistență ucraineană, sprijinul nostru va fi neclintit”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat al instituției pe care o conduce. 

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a subliniat că agresorul, adică Rusia, trebuie să plătească prețul războiului pe care l-a declanșat.

”În fiecare zi, timp de peste o mie de zile, Rusia a distrus casele ucrainenilor și a țintit în mod deliberat infrastructura critică, inclusiv aprovizionarea cu energie. Astăzi, Ucraina va primi trei miliarde de euro din împrumutul G7 pentru a-și sprijini economia și a efectua reparații vitale în întreaga țară. Acest lucru va permite, de asemenea, Ucrainei să elibereze bani pentru apărare. Împrumutul va fi rambursat cu veniturile provenite din activele rusești înghețate din UE. Rusia a început acest război, așa că trebuie să plătească prețul lui”, a arătat Kallas.

Citiți și: SUA au deblocat 20 de miliarde de dolari pentru Ucraina, contribuția lor la împrumutul G7 de 50 de miliarde de dolari rambursat din veniturile generate de activele rusești înghețate

Instrumentul de asistență macrofinanciară oferă Ucrainei flexibilitate ridicată și condiții foarte favorabile, cu scadențe foarte lungi care se pot extinde până la 45 de ani.

Este important de reținut faptul că nu se așteaptă ca Ucraina să ramburseze direct împrumutul din resurse proprii.

În schimb, rambursarea va fi asigurată prin profiturile extraordinare din activele rusești blocate colectate prin Mecanismul de cooperare pentru împrumutul Ucrainei (ULCM), trimițând un semnal clar că povara reconstrucției Ucrainei va fi suportată de cei responsabili de distrugerea acesteia. 

Această contribuție a UE în cadrul împrumutului G7 este completată de finanțarea pe termen mai lung acordată de Uniunea Europeană Kievului prin Facilitatea pentru Ucraina, care va pune la dispoziția Ucrainei 50 de miliarde de euro între 2024 și 2027. 

Se preconizează că plățile viitoare către Ucraina în cadrul instrumentului de asistență macrofinanciară vor continua între martie și noiembrie, cu 1 miliard de euro pe lună, restul de 6,1 miliarde de euro fiind prevăzuți pentru luna decembrie. 

Premierul canadian Justin Trudeau şi-a anunţat luni demisia, dar a precizat că va rămâne în funcţie până când Partidul Liberal, al cărui lider actual este, îi va desemna succesorul, transmite Reuters.

“Intenţionez să demisionez din funcţiile mele de şef al partidului şi de prim-ministru odată ce partidul îşi va fi ales viitorul lider”, a spus Trudeau într-o declaraţie de presă la Ottawa, după aproape 10 ani în care a fost prim-ministru al Canadei, țara care în 2025 deține președinția G7.

Justin Trudeau (53 de ani) se afla sub o puternică presiune de mai multe săptămâni din partea parlamentarilor liberali, pe fondul sondajelor care prognozează o înfrângere categorică a partidului la viitoarele alegeri.

Guvernul său minoritar, deja profund nepopular, a suferit o lovitură puternică prin demisia ministrului de finanţe şi vicepremier Chrystia Freeland luna trecută, după divergenţe cu Trudeau în privinţa politicii economice.

Trudeau a devenit prim-ministru în noiembrie 2015 şi a fost reales de două ori, însă popularitatea sa a început să scadă acum doi ani, într-un context de furie a publicului din cauza creşterii preţurilor şi a deficitului de locuinţe.

Potrivit sondajelor, liberalii vor fi înfrânţi la scor de opoziţia conservatoare condusă de Pierre Poilievre, indiferent cine va fi liderul lor, la viitoarele alegeri ce trebuie să aibă loc cel târziu la sfârşitul lunii octombrie.