G7
Președinția G7, asigurată de Italia, se declară “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”
Published
2 months agoon

Vicepremierul italian Antonio Tajani s-a declarat vineri “foarte îngrijorat de rapoartele privind activităţile hibride ruseşti menite să influenţeze votul din România”.
Într-o postare pe X, el a dat asigurări că Italia, în calitate de preşedinţie a G7, se află în prima linie pentru a proteja democraţia şi procesele electorale.
“Continuăm să colaborăm cu partenerii noştri din UE pentru a apăra valorile comune”, a scris ministrul de externe de la Roma.
Sono molto preoccupato per la denuncia di attività ibride russe volte a influenzare il voto in Romania. L’Italia, anche come Presidenza G7, è in prima linea per proteggere la democrazia e i processi elettorali. Continuiamo a lavorare con i partner UE per difendere i valori comuni
— Antonio Tajani (@Antonio_Tajani) December 6, 2024
Reacţia vine după ce Curtea Constituţională din România a decis vineri anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale, ca urmare a detectării de către serviciile de securitate ale ţării a unei influenţe ruseşti masive asupra scrutinului prin intermediul reţelelor sociale.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale este obligatorie pentru toată lumea şi “noi toţi ne conformăm”, precizând că potrivit prevederilor constituționale va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către președintele ales în urma unui nou scrutin și transmițând un mesaj ferm de stabilitate a României către Uniunea Europeană, NATO și investitori.
Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.
Ulterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România.
“Autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale“, a declarat Blinken, conform intervenției sale difuzate de Departamentul de Stat.
Și Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa din SUA, cunoscută sub numele generic de “Comisia Helsinki”, a condamnat amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din România.
Nu în cele din urmă, șase foști ambasadori ai Statelor Unite în România au realizat joi un demers fără precedent de susținere a democrației românești în contextul alegerilor prezidențiale, transmițând o scrisoare comună că “actuala cursă electorală din România reprezintă o cauză de îngrijorare majoră” și manifestându-și încrederea că “poporul român va vedea aceste atacuri din partea unor state autoritare ca lovituri de stat nereușite”.
De la Berlin, Ministerul de Externe german percepe tentativele Rusiei de a influența alegerile din România ca un mod prin care Vladimir Putin “vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO”.
Președintele francez Emmanuel Macron a avut o discuție candidata pro-europeană din partea USR, Elena Lasconi, context în care a amintit implicarea Franței în securitatea României, avertizând că acesta “nu este un cec în alb”, ci o susținere pentru o țară “clar angajată în Uniunea Europeană și NATO”.
“Miza este, evident, viitorul României, care este foarte importantă și strategică pentru întreaga Europă. Țara dumneavoastră este una decisivă. Sunteți pe frontul de est al NATO, sunteți un membru important al Uniunii Europene și în ultimii șapte ani am evaluat și simțit constant importanța României. Această cale clară este în interesul României, a poporului român și a întregii Europe. Am decis din prima zi a agresiunii Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, să trimit trupe în România. Am fost primii care am trimis trupe în țara dumneavoastră pentru a proteja acest front. Mă voi exprima foarte clar: Acesta nu este un cec în alb pe care i l-am oferit României. Am oferit susținerea noastră unei țări clar angajate în Uniunea Europeană și NATO. Este important să spunem că dacă cineva care este ambiguu față de Rusia sau pro-rus în exclusivitate va schimba radical politica de securitate a țării voastre“, a spus Macron.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace
MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa
MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei
MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin
“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România
G7
Trump propune revenirea Rusiei în G7 și refacerea G8: “A fost o greșeală să îi dăm afară. Nu am fi avut problema de acum”
Published
2 days agoon
February 14, 2025
Rusia ar trebui să revină în G7, grupul economic și politic al democrațiilor avansate din care a fost suspendată în urma invaziei sale din 2014 în Ucraina, a declarat joi președintele american Donald Trump.
“Mi-ar plăcea să îi avem înapoi. Cred că a fost o greșeală să îi dăm afară”, a declarat el reporterilor în Biroul Oval, reluând o teză din primul său mandat.
“Nu este vorba de a plăcea sau a nu plăcea Rusia. … Ei ar trebui să stea la masă. Cred că Putin ar fi încântat să se întoarcă”, a adăugat Trump, citat de Politico.
G7 este format din Statele Unite, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit, cu Uniunea Europeană participând în calitate de membru, dar fără a putea deține președinția rotativă.
Rusia a fost membră a forumului interguvernamental, cunoscut anterior sub numele de G8, până când calitatea sa de membru a fost suspendată în 2014, după ce a invadat Ucraina și a anexat Crimeea.
Trump a declarat că este “foarte posibil” ca războiul la scară largă din Ucraina să nu fi început niciodată dacă Rusia nu ar fi fost exclusă din G7.
El a adăugat că a discutat pe această temă cu premierul canadian Justin Trudeau și cu alți lideri. Fostul prim-ministru japonez Shinzo Abe “a fost de acord cu mine 100%”, a spus Trump, referindu-se la liderul nipon asasinat în vara anului 2022.
“Cred că ar fi fost foarte util și încă ar fi util ca Rusia să facă parte din acest amestec. Dacă ar fi fost, nu cred că ați fi avut problema pe care o aveți acum”, a spus el.
Comentariile lui Trump au venit imediat după convorbirea telefonică de miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat despre negocierea încheierii războiului din Ucraina.
Președintele republican a adăugat după convorbire că el și Putin se vor întâlni “probabil” în Arabia Saudită într-un “viitor nu prea îndepărtat”.
G7
Șase țări din UE solicită Comisiei Europene să reducă plafonul de preț al G7 pentru petrolul rusesc: Este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre
Published
1 month agoon
January 13, 2025By
Teodora Ion
Șase țări din Uniunea Europeană au solicitat Comisiei Europene să reducă plafonul de 60 de dolari pe baril impus petrolului rusesc de țările G7, susținând că acest lucru ar reduce veniturile Moscovei pentru continuarea războiului din Ucraina, fără a provoca un șoc pe piață, informează Reuters.
Plafoanele de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, precum și pentru produsele petroliere rafinate au fost stabilite de țările G7 pentru a reduce veniturile Moscovei din comerțul cu petrol și, în acest fel, pentru a limita capacitatea țării de a-și finanța invazia din Ucraina.
”Măsurile care vizează veniturile din exportul de petrol sunt cruciale, deoarece reduc cea mai importantă sursă de venit a Rusiei”, au declarat Suedia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia într-o scrisoare adresată executivului european.
”Credem că acum este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre prin reducerea plafonului G7 pentru prețul petrolului”, se arată în scrisoare.
G7 a stabilit un plafon de 60 de dolari pentru barilul de țiței rusesc, 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere premium-to-crude și 45 de dolari pe baril pentru produsele discount-to-crude.
Aceste prețuri maxime nu s-au modificat din decembrie 2022 și februarie 2023, când au fost introduse, în timp ce prețurile țițeiului rusesc pe piață au fost sub acest nivel în medie în 2023 și 2024.
”Piața internațională a petrolului este mai bine aprovizionată astăzi decât în 2022, reducând riscul ca un preț plafon mai scăzut să provoace un șoc al aprovizionării”, se arată în scrisoarea celor șase țări.
”Având în vedere capacitatea limitată de stocare și dependența sa foarte mare de exporturile de energie pentru obținerea de venituri, Rusia nu are nicio alternativă pentru a continua exporturile de petrol chiar și la un preț substanțial mai mic”, mai este precizat în scrisoare.
Pachetul adaugă mai multe persoane și entități pe lista de sancțiuni deja existente și vizează entități din Rusia și din țări terțe, care contribuie indirect la consolidarea militară și tehnologică a Rusiei prin eludarea restricțiilor la export.
Sancțiunile adoptate limitează activitatea navelor suplimentare ale statelor terțe care operează pentru a contribui la acțiuni sau politici de sprijinire a acțiunilor Rusiei împotriva Ucrainei.
G7
UE plătește Ucrainei primele 3 miliarde de euro din contribuția sa la împrumutul G7, rambursat din veniturile generate de activele rusești înghețate
Published
1 month agoon
January 10, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană a virat vineri Ucrainei prima tranșă de 3 miliarde de euro din împrumutul excepțional de asistență macrofinanciară destinat acestei țări, care va fi rambursat din veniturile provenite din înghețarea activelor rusești.
Acest împrumut, a cărui valoare se ridică până la 18, 1 miliarde de euro, reprezintă contribuția Uniunii Europene la împrumutul convenit de G7, în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro, menit să ajute Kievul să facă față invaziei ilegale a Rusiei și să mențină stabilitatea macroeconomică și fiscală a țării, să reconstruiască infrastructura vitală, inclusiv sistemele energetice, și să investească în infrastructura de apărare.
”La aproape 3 ani de la războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina poate conta în continuare pe prietenii și partenerii săi. Astăzi trimitem Ucrainei 3 miliarde de euro ca primă plată a părții UE din împrumutul G7. Oferim Ucrainei puterea financiară de a continua să lupte pentru libertatea sa – și de a învinge. Până în prezent, Europa a oferit Ucrainei un sprijin de aproape 134 de miliarde de euro. Și vor mai veni și altele. La fel ca și curajoasa rezistență ucraineană, sprijinul nostru va fi neclintit”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat al instituției pe care o conduce.
La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a subliniat că agresorul, adică Rusia, trebuie să plătească prețul războiului pe care l-a declanșat.
”În fiecare zi, timp de peste o mie de zile, Rusia a distrus casele ucrainenilor și a țintit în mod deliberat infrastructura critică, inclusiv aprovizionarea cu energie. Astăzi, Ucraina va primi trei miliarde de euro din împrumutul G7 pentru a-și sprijini economia și a efectua reparații vitale în întreaga țară. Acest lucru va permite, de asemenea, Ucrainei să elibereze bani pentru apărare. Împrumutul va fi rambursat cu veniturile provenite din activele rusești înghețate din UE. Rusia a început acest război, așa că trebuie să plătească prețul lui”, a arătat Kallas.
Instrumentul de asistență macrofinanciară oferă Ucrainei flexibilitate ridicată și condiții foarte favorabile, cu scadențe foarte lungi care se pot extinde până la 45 de ani.
Este important de reținut faptul că nu se așteaptă ca Ucraina să ramburseze direct împrumutul din resurse proprii.
În schimb, rambursarea va fi asigurată prin profiturile extraordinare din activele rusești blocate colectate prin Mecanismul de cooperare pentru împrumutul Ucrainei (ULCM), trimițând un semnal clar că povara reconstrucției Ucrainei va fi suportată de cei responsabili de distrugerea acesteia.
Această contribuție a UE în cadrul împrumutului G7 este completată de finanțarea pe termen mai lung acordată de Uniunea Europeană Kievului prin Facilitatea pentru Ucraina, care va pune la dispoziția Ucrainei 50 de miliarde de euro între 2024 și 2027.
Se preconizează că plățile viitoare către Ucraina în cadrul instrumentului de asistență macrofinanciară vor continua între martie și noiembrie, cu 1 miliard de euro pe lună, restul de 6,1 miliarde de euro fiind prevăzuți pentru luna decembrie.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

Ilie Bolojan, după discursul lui Vance la München: România rămâne un aliat de încredere pentru o UE coezivă, un NATO puternic și un parteneriat transatlantic solid

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 day ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- EDITORIALE5 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA1 day ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui