Republica Moldova va beneficia de un grant, în valoare de 1,3 miliarde de lei, din partea Statelor Unite ale Americii (SUA), pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și sporirea rezilienței cibernetice a țării, informează Guvernul de la Chișinău printr-un comunicat. 

Premierul Dorin Recean și șeful Misiunii Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în Moldova, John Allelo, au semnat miercuri o declarație comună în acest sens.

Aceasta vizează alocarea unui suport adițional, în cadrul Acordului de asistență privind obiectivul de dezvoltare, semnat de guvernele Republicii Moldova și Statelor Unite ale Americii (SUA).

„Mulțumim Guvernului SUA pentru susținerea programelor de dezvoltare în țara noastră. Grantul de 1,3 miliarde de lei, acordat Republicii Moldova, va contribui la prosperitatea cetățenilor noștri și asigurarea calității înalte a vieții, într-un mediu de pace și securitate”, a spus premierul Dorin Recean.

O parte din suma alocată va fi destinată proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, în scopul îmbunătăți cooperării comerciale și economice dintre Republica Moldova și Ucraina. O altă parte din grant va fi utilizată pentru construirea zonelor de parcare pentru camioane, în apropierea frontierelor de stat, achiziționarea de echipamente și furnizarea de asistență tehnică pentru dezvoltarea Centrului Logistic Multimodal Berești.

De asemenea, fondurile alocate sunt destinate sporirii rezilienței cibernetice în cadrul instituțiilor publice și de stat. Asistența va include instruiri în domeniul securității cibernetice și dezvoltarea abilităților conexe pentru a putea anticipa și răspunde la amenințările din sectorul cibernetic.

”Vom continua să investim în proiectele de care beneficiază direct oamenii din Republica Moldova și să contribuim la viitorul prosper și sigur al cetățenilor”, a menționat șeful misiunii USAID Moldova, John Allelo.

Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru creșterea economică durabilă ancorată în integrarea europeană a fost semnat la Chișinău, la data de 28 septembrie 2016. 

Pe parcursul celor treizeci de ani de parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a implementat peste 130 de proiecte de dezvoltare, oferind 2,1 miliarde de dolari în cadrul parteneriatului cu Republica Moldova. 

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a avut miercuri o convorbire telefonică de 45 de minute cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, în care a reiterat că doar locuitorii Groenlandei pot decide asupra viitorului lor, după ce Trump și-a exprimat public dorința de a cumpăra acest teritoriu bogat în resurse minerale, relatează Politico.

Potrivit unui comunicat de presă emis de biroul său, Frederiksen a subliniat încă o dată poziția prim-ministrului Groenlandei, Múte Egede, afirmând că „Groenlanda nu este de vânzare.” Convorbirea a fost inițiată în contextul speculațiilor privind intențiile lui Trump de a achiziționa insula și chiar de a folosi forța militară pentru a-și atinge obiectivul.

Într-un interviu acordat postului de televiziune danez TV2 după discuția cu Trump, Frederiksen a declarat că discuția a „confirmat” faptul că „există un mare interes american pentru Groenlanda.” Cu toate acestea, problema nu a fost soluționată, cei doi lideri convenind să continue dialogul pe acest subiect.

Trump nu a comentat public despre convorbirea telefonică, alegând în schimb să repostze pe rețelele de socializare rezultatele unui sondaj din 2019 care arăta că 68% dintre groenlandezi sprijină independența față de Danemarca.

Pe parcursul discuției, Frederiksen a subliniat și importanța consolidării securității în regiunea arctică și a reamintit despre relația comercială puternică dintre cele două țări, precum și între SUA și UE în general. De asemenea, cei doi lideri au discutat despre conflictele în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și despre relațiile cu China.

Departamentul Trezoreriei a anunțat miercuri că va înăspri sancțiunile contra companiilor și entităților implicare în industria de apărare a Rusiei, informează The Hill.

Secretarul de stat Antony Blinken a anunțat că peste 150 de persoane și entități care sprijină armata și apărarea Rusiei au fost incluse pe lista neagră, afirmând că această măsură va ”constrânge și mai mult capacitatea Rusiei de a purta un război și de a contracara eludarea sancțiunilor”.

Mai exact, departamentul a declarat că a redesemnat aproape 100 de entități majore din sectoarele financiar, de apărare și energetic ale Rusiei, precum și că a impus sancțiuni pentru 15 noi entități.

”Acțiunile de astăzi frânează capacitatea Kremlinului de a eluda sancțiunile noastre și de a avea acces la bunurile de care au nevoie pentru a construi arme pentru războiul ales de ei în Ucraina. Extinderea de astăzi a sancțiunilor secundare obligatorii va reduce accesul Rusiei la venituri și bunuri”, a declarat secretarul adjunct al Trezoreriei, Wally Adeyemo.

Pe lista măsurilor punitive se află inclusiv o gamă largă de companii din industria de apărare a Rusiei și cele care sprijină baza sa militară industrială.

Ele vizează, de asemenea, zeci de societăți din mai multe țări care continuă să sprijine eforturile Rusiei de a se sustrage sancțiunilor americane, în special în RPC, care ”rămâne cel mai mare furnizor de produse cu dublă utilizare și care facilitează sustragerea de la sancțiuni în sprijinul efortului de război al Rusiei”.

Măsurile adoptare de administrația Biden pe final de mandat vin în completarea deciziilor luate cu doar câteva zile în urmă.

Peste 200 de entități și persoane fizice implicare în sectorul energetic al Rusiei au fost incluse pe lista neagră a sancțiunilor, în contextul în care, pe 24 februarie 2025, se vor fi împlinit trei ani de când Rusia a declanșat un război ilegal și neprovocat împotriva Ucrainei.

Pentru a reitera sprijinul pentru această țară invadată de Moscova și pentru valorile pentru care ea luptă, Uniunea Europeană analizează ideea interzicerii treptate a gazului natural lichefiat din Rusia, după ce Polonia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, și alte nouă state membre, printre care și România, au solicitat ”acțiuni suplimentare” pentru a elimina lacunele și a viza vânzările profitabile de gaze naturale ale Rusiei.