NATO își intensifică activitatea pentru a detecta și opri atacurile împotriva cablurilor submarine de energie și date din Marea Baltică, a transmis marți secretarul general Mark Rutte, informează Politico Europe.

Acesta a anunțat într-un comunicat că organizația va lansa programul ”Santinela Baltică”, ce va angrena ”o serie de mijloace”, inclusiv fregate, avioane de patrulare maritimă și ”o mică flotă de drone navale”.

Principalii lideri NATO se află la Helsinki pentru a discuta despre securizarea Mării Baltice ca răspuns la o serie de acte de sabotaj asupra cablurilor de telecomunicații și de energie. Miniștrii apărării au arătat anterior cu degetul spre Rusia pentru aceste incidente.

Summitul este găzduit de președintele finlandez Alexander Stubb și de prim-ministrul estonian Kristen Michal, și include șefi de stat din Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia, precum și un înalt funcționar al Comisiei Europene.

Până în prezent, țările afectate nu au fost în măsură să atribuie în mod clar atacurile Moscovei – o provocare comună în cazul așa-numitelor atacuri hibride, din care fac parte și atacurile asupra infrastructurii critice.

Eforturile NATO vor implica intensificarea supravegherii în zonă, a declarat Rutte, și integrarea eforturilor naționale de supraveghere ale țărilor membre pentru ”detectarea exhaustivă a amenințărilor”. 

”Căpitanii navelor trebuie să înțeleagă că potențialele amenințări la adresa infrastructurii noastre vor avea consecințe, inclusiv posibila îmbarcare, sechestrare și arestare”, a declarat Rutte.

Alianța va colabora, de asemenea, cu furnizorii de infrastructură critică, astfel încât cablurile să fie mai reziliente, a spus el.

România și-a extins prezența începând cu luna ianuarie a anului 2025, cu efective și tehnică militară la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcționează în țările aliate de pe flancul estic, respectiv Slovacia (cu un detașament antitanc) și Bulgaria (cu un detașament de cercetare), continuând, în același timp, participarea la grupul de luptă din Polonia, cu un detașament de apărare antiaeriană, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia de înființare a grupurilor de luptă multinaționale din Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria a fost convenită în cadrul summitului NATO de la Madrid, din anul 2022, ca parte a întăririi măsurilor de apărare colectivă pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice. Aceste grupuri de luptă s-au organizat după modelul celor din țările baltice și Polonia, care au fost înființate în urma summitului NATO de la Varșovia, din 2016.

Grupul de luptă din Slovacia este coordonat de Spania și include militari din Cehia, Portugalia, România și Slovenia. În Bulgaria, grupul de luptă este condus de Italia, cu contribuții din Albania, Croația, Grecia, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Turcia și Statele Unite ale Americii.

Această extindere a contribuției țării noastre la asigurarea măsurilor aliate de descurajare și apărare completează prezența militarilor români la grupul de luptă din Polonia, unde Armata României participă din anul 2017.

Prezența României cu peste 150 de militari și tehnică la grupurile de luptă ale Alianței Nord-Atlantice reflectă angajamentul ferm al țării noastre pentru consolidarea apărării colective pe flancul estic.

Grupul de luptă al NATO din România are ca națiune-cadru Franța, iar ca state contributoare Belgia, Luxemburg și Spania. Alături de cel din Bulgaria, se află în coordonarea Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est din București.

Abordarea de tip 360 de grade în domeniul apărării și descurajării, implementată de NATO, are ca scop principal asigurarea securității colective. Aceasta definește cele trei sarcini principale ale Alianței – descurajarea și apărarea, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare.

În prezent, România contribuie la menținerea securității regionale și globale cu peste 1.000 de militari. Țara noastră participă și la misiuni și operații ale Uniunii Europene, unde deține comanda misiunii UE de Instruire a Forțelor Armate din Republica Centrafricană (EUTM RCA), urmând să preia și pe cea a EUFOR ALTHEA în Bosnia și Herțegovina, în cadrul căreia este cel mai important contributor.

Astfel, din cele nouă operații și misiuni militare desfășurate sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene la care contribuie cu efective și tehnică militară, România va exercita, simultan, comanda a două dintre acestea.

Uniunea Europeană trebuie să își regândească prioritățile de cheltuieli pentru a crește bugetele de apărare, a declarat luni noul secretar general al NATO, Mark Rutte, în Parlamentul European, pledând ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare.

“În medie, țările europene cheltuiesc cu ușurință până la un sfert din venitul lor național pe pensii, sănătate și sisteme de securitate socială, iar noi avem nevoie doar de o mică parte din acești bani pentru a face apărarea mult mai puternică”, a declarat Rutte în fața deputaților europeni, reuniți în cadrul Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare.

“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”, relatează Politico Europe.

“Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta. Trebuie să sporim rezistența societăților noastre și a infrastructurii critice”, a precizat Rutte.

O parte esențială a acestei securități este consolidarea cooperării dintre NATO și UE. În prima sa apariție în Parlamentul European în calitate de șef al NATO, Rutte a declarat că scopul este de a “aduce NATO și UE mai aproape împreună” pentru a contracara o “campanie de destabilizare” a Kremlinului, împreună cu amenințări care variază de la Iran și China la atacuri cibernetice și proliferare nucleară.

Majoritatea țărilor UE fac parte și din NATO, alianță politico-militară în interiorul căreia statele sale membre au convenit acum un deceniu să investească cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

Însă, viitorul președinte al SUA Donald Trump ridică miza, cerându-le aliaților să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare – mult mai mult chiar decât Statele Unite, care cheltuiește 3,38%.

Pentru multe țări, atingerea procentului de 2% a fost un efort major, iar 5% pare inaccesibil, în timp ce Mark Rutte nu a adus vești bune politicienilor care sperau la o amânare.

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. De altfel, în primul său discurs major de la preluarea funcției, Mark Rutte le-a cerut aliaților să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

Luni, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, prim-ministrul Marii Britanii și secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia, la Château de Limont, pentru o reuniune informală excepțională consacrată apărării europene. Întâlnirea între șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul britanic, Keir Starmer, va avea loc la două săptămâni după ce Donald Trump va prelua mandatul de președinte al SUA, pe 20 ianuarie, și este considerată o aliniere tot mai pronunțată a europenilor în materie de securitate și de apărare.