Connect with us

NEWS

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară săptămâna viitoare. Ce vor discuta euro-deputații

Published

on

European-parliament-strasbourgParlamentul European se reunește în sesiune plenară la Strasbourg săptămâna viitoare, între 9-12 februarie. Printre cele mai importante subiecte de pe agenda euro-deputaților se numără: măsurile anti-terorism, utilizarea torturii de către CIA și rolul statelor UE, monitorizarea democrației și drepturilor fundamentale în UE, etichetarea “țării de origine” pentru carne în alimentele procesate sau acces la medicamente noi și ieftine.

De asemenea, cu prilejul acestei reuniuni, europarlamentarii vor participa și la alte două dezbateri: una privind criza umanitară din Siria și Irak și a doua referitoare la agențiile UE responsabile pentru granițele interne, migrație și azil.

În ceea ce privește măsurile anti-terorism euro-deputații își vor prezenta punctul de vedere privind posibile măsuri în cadrul unei dezbateri organizate miercuri, 11 februarie la ora 9.00 cu Consiliul și Comisia, precum și printr-o rezoluție supusă la vot miercuri. Acest subiect va fi pe agenda unei reuniuni informale a șefilor de stat sau de guvern din 12 februarie de la Bruxelles. Propunerea referitoare Registrului UE al numelor de pasageri (PNR), având ca scop prevenirea radicalizării, îmbunătățirea schimbului de informații și întărirea verificărilor la granițele externe ale spațiului Schengen, va fi unul dintre subiectele dezbătute de deputați miercuri. Rezoluția supusă la vot joi va cuprinde temele discutate în plen la 28 ianuarie, privind cele mai bune metode de combatere a terorismului.

Membrii PE vor cere să se pună capăt impunității, într-o rezoluție privind dezvăluirile Senatului SUA despre utilizarea torturii și a altor tratamente inumane sau degradante de către CIA, după atacurile teroriste de la 11 septembrie. Rezoluția va avea în vedere și complicitatea recunoscută sau presupusă a unor state membre UE. Votul va avea loc miercuri.

Miercuri, deputații vor discuta cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini situația umanitară din Siria și Irak, agravată de violențele așanumitului Stat islamic. Peste 7,6 milioane de sirieni sunt refugiați în interiorul țării. Alte 3,8 milioane au plecat spre țările învecinate. În Irak, s-au înregistrat peste 2,1 milioane de refugiați în 2014. ONU estimează că aproximativ 330 000 de refugiați petrec iarna în adăposturi improprii. O rezoluție va fi votată joi.

Miercuri seara, euro-deputații vor dezbate cu vice-președintele Comisiei Frans Timmermans și cu președinția lituaniană unele idei privind ”cadrul general UE pentru democrație, stat de drept și drepturi fundamentale”, pentru a evalua dacă statele membre UE își îndeplinesc obligațiile în aceste domenii.

Totodată, europarlamentarii vor cere solicita etichetarea cărnii utilizate ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna, cu ”țara de origine” la fel ca și carnea proaspătă de vită. Miercuri va fi suspusă la vot o rezoluție în care, cel mai probabil, Comisiei i se va cere elaborarea unui proiect legislativ pe acest subiect. Deputații vor sublinia nevoia unor eforturi de reconstrucție a încrederii consumatorilor după scandalul cărnii de cal și alte cazuri de fraudare a alimentelor.

În cadrul sesiunii plenare, membrii PE își vor exprima, din nou, miercuri, într-o dezbatere cu Consiliul și Comisia, îngrijorarea că pacienții nu ar putea avea acces la medicamente noi din cauza costurilor acestora. Prețurile mari ale noilor tratamente pentru anumite boli cum ar fi hepatita C i-au determinat pe deputați și pe unele state membre să redeschidă dezbaterea privind unele măsuri care să fie luate la nivel UE pentru a ajuta pacienții să aibă acces la terapii ieftine și inovatoare.

Printre alte puncte de pe ordinea de zi se numără: rolul grupului de experți ai Comisiei pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, situația din Republica Democrată Congo, tratatul de non-proliferare a armelor nucleare, dreptul la grevă,  și situația din Yemen.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu, întrevedere cu ambasadorul SUA după învestirea lui Joe Biden: Dorim aprofundarea cooperării cu Statele Unite, un partener de încredere pentru procesul de democratizare din R. Moldova

Published

on

© colaj foto (Maia Sandu/ Facebook)

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut joi o întrevedere cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck Hogan, în cadrul căreia și-a exprimat convingerea că va exista o cooperare bună cu administrația Biden.

”Am avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan. L-am felicitat cu ocazia învestirii în funcție a Președintelui Joe Biden. Statele Unite ale Americii sunt un partener de încredere pentru procesele de dezvoltare și democratizare din Republica Moldova și ne dorim aprofundarea cooperării cu SUA în mai multe domenii”, a precizat Sandu într-un mesaj pe Facebook.

Cei doi au discutat despre situația politică din țară, despre criza sanitară și cea economică, despre necesitatea restabilirii finanțării externe.

”Republica Moldova are nevoie de ajutor pentru a sprijini agricultorii și antreprenorii să depășească efectele crizei”, a mai spus președintele Republicii Moldova care i-a transmis diplomatului american că speră că ”vom reuși să intensificăm relațiile dintre țările noastre”.

Anterior, în mesajul de felicitare transmis președintelui Joe Biden după depunerea, de către acesta din urmă, a jurământului de învestitură, Maia Sandu și-a exprimat ”speranța că SUA vor rămâne un prieten și un partener apropiat al Republicii Moldova”.

Joe Biden a depus miercuri jurământul în calitate de preşedinte al SUA, în faţa judecătorului Curţii Supreme John Roberts, pe treptele Capitoliului, în urma căreia acesta a devenit cel de-al 46-lea lider al Statelor Unite.

În urma jurământului depus în fața judecătoarei Sonia Sotomayor într-o ceremonie a simbolurilor, Kamala Harris a devenit astfel prima femeie, prima persoană de culoare şi prima persoană asiatică-americană care va deţine funcţia de vicepreşedinte al SUA.

Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Casa Albă anunță că președintele Joe Biden va discuta cu partenerii străini despre problema iraniană: Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze prevederilor din acordul nuclear

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Statele Unite încearcă să extindă și să consolideze constrângerile nuclere referitoare la Iran prin mijloace diplomatice, iar această chestiune se numără printre primele discuții ale noului președinte al SUA Joe Biden cu omologii săi, a precizat secretarul pentru presă al Casei Albe, Jennifer Psaki, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Preşedintele a spus clar că el crede că prin diplomaţie succesivă SUA încearcă să extindă şi să consolideze constrângerile nucleare asupra Iranului şi să trateze alte probleme preocupante. Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze constrângerilor nucleare semnificative din acord”, a spus Psaki.

Marți, cu o zi înainte de ceremonia de învestire, secretarul de stat desemnat Antony Blinken a precizat că Washingtnoul va cântări opțiunile înainte de a decide cu privire la revenirea în acordul internațional asupra programului nuclear iranian. În acest sens, președintele Joe Biden va dori să vadă care sunt acțiunile întreprinse de Teheran pentru a respecta acordul.

Kamala Harris a depus miercuri jurământul în fața judecătoarei Sonia Sotomayor într-o ceremonie a simbolurilor,  devenind astfel prima femeie, prima persoană de culoare şi prima persoană asiatică-americană care va deţine funcţia de vicepreşedinte al SUA.

În urma jurământului depus în fața judecătorului Curţii Supreme John Roberts, pe treptele Capitoliului, Joe Biden a devenit cel de-al 46-lea lider al Statelor Unite.

Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.

Dorind să se disocieze de unilateralismul lui Donald Trump, președintele Joe Biden a semnat mai multe decrete care transmis mesajul că Statele Unite s-au întors pe scena globală. 

Printre acestea se numără ordinul executiv care stopează procesul de retragere a SUA din Organizația Mondială a Sănătății, notificare înaintată către ONU la 6 iulie 2020 de către adminsitrația Trump.

Un alt decret prezindențial important este cel de revenire a Statelor Unite în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, semnat de aproape 200 de țări în vederea stopării încălzirii globale prin măsuri concrete, precum reducerea emisiilor de carbon.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite, sub președinția Trump, s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Asociația Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem din Europa (ENTSO-E) investighează cauzele care au condus la separarea în două zone a rețelei electrice europene interconectate

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E) a dat publicităţii primele concluzii ca urmare a analizei preliminare a evenimentului produs la nivel european în data de 8 ianuarie 2021 şi care a avut impact asupra zonei de nord-vest a României, informează Transelectrica într-un comunicat.

Astfel, ENTSO-E are în desfăşurare o anchetă amănunţită în vederea clarificării condiţiilor şi cauzelor care au condus la producerea acestui eveniment în reţeaua de interconectată de transport al energiei electrice. Un raport final urmează să fie prezentat imediat ce va fi realizată o radiografie completă a incidentului, în conformitate cu regulamentele şi normele europene.

Ancheta urmăreşte cadrul legal în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1485 al Comisiei din 2 august 2017 de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice prin care autorităţile naţionale de reglementare şi ACER sunt invitate să se alăture OTS-urilor în cadrul grupului de anchetă.

România, prin Transelectrica, face parte din grupurile de lucru specifice şi furnizează în permanenţă, alături de celelalte state europene, date care să contribuie la conturarea şi clarificarea condiţiilor în care s-a produs evenimentul.

Membră a asociaţiei ENTSO-E, România este parte integrantă a infrastructurii reţelei energetice europene, iar în acest sens, este urmărită o direcţie coordonată în infrastructura energetică europeană. În cazul producerii unor incidente care înglobează disfuncţionalităţi în reţeaua europeană de transport, expunerea la riscuri a statelor interconectate trebuie gestionată cu promptitudine.

”În situaţia din data de 8 ianuarie 2021, specialiştii din Transelectrica – atât din Dispecerul Energetic Naţional, cât şi din teritoriu – au acţionat cu profesionalism şi promptitudine pentru stabilizarea sistemului şi readucerea reţelei electrice naţionale de transport la condiţii normale de funcţionare într-un timp scurt, minimizând impactul evenimentului produs în reţeaua interconectată. Acest lucru a dovedit funcţionalitate şi viteză optimă de reacţie. La siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional, dar şi a sistemului european, contribuie sute de profesionişti capabili să gestioneze situaţii critice inevitabile, care îşi fac datoria cu excelenţă. În plus, obiectivele strategice ale Transelectrica pentru perioada următoare vizează realizarea unor proiecte de investiţii importante pentru consolidarea reţelei electrice de transport. Cel mai recent astfel de obiectiv atins a fost operaţionalizarea, în luna decembrie 2020, a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Oradea Sud – Nădab, finalizând astfel coridorul de transport Oradea Sud – Bekescsaba (HU)”, a declarat Cătălin Niţu, preşedintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA.

Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte analiza incidentului din reţeaua europeană interconectată, împreună cu celelalte state implicate, Transelectrica are o colaborare continuă cu organismele abilitate şi furnizează toate datele necesare şi participă activ în procesul de analiză stabilit.

”O astfel de investigaţie presupune analizarea unui volum imens de informaţii extrase din sistemele de conducere a proceselor, din sistemele de protecţii şi automatizări, atât a celor proprii, dar şi ale producătorilor de energie electrică şi ale operatorilor de distribuţie, precum şi de la toate instalaţiile electrice din toate statele implicate, cu participarea de specialişti din mai multe sectoare de activitate. Concluziile unei astfel de investigaţii vor conduce la implementarea unor măsuri pentru întărirea reţelei europene şi pentru prevenirea pe viitor a unor astfel de incidente”, a afirmat Cătălin Niţu.

Potrivit sursei citate, reţeaua europeană interconectată de transport al energiei electrice a fost separată în două zone din cauza întreruperilor survenite într-un timp foarte scurt.

Prin răspunsul automat şi eforturile coordonate întreprinse de Operatorii de Transport şi de Sistem din Europa continentală situaţia a fost stabilizată, în timp scurt revenindu-se la operaţiunile normale de funcţionare. Operatorii de Transport şi Sistem au colaborat şi s-au coordonat în mod eficient, pentru a reconecta cele două zone cât mai rapid.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 min ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Ministrul Nicolae Ciucă: România este parte a marii familii europene și prin unitate demonstrăm că Europa poate funcționa cu o singură viteză

POLITICĂ38 mins ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Liderul PSD Marcel Ciolacu: Prin unitate şi solidaritate vom învinge pandemia

PARLAMENTUL EUROPEAN45 mins ago

Liderul grupului PPE Manfred Weber, mesaj de Ziua Principatelor Române: La mulți ani, România

ROMÂNIA1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Ministrul Bogdan Aurescu: Să reflectăm la vocaţia ţării noastre ca stat profund integrat în spațiul european și euro-atlantic

POLITICĂ1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Ioana Constantin (PMP): Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte

Eugen Tomac1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eurodeputatul PMP Eugen Tomac: Obiectivul Unirii rămâne actual. Și Moldova de la Est de Prut este România

POLITICĂ2 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Premierul Florin Cîțu: Puterea de a ne îndeplini obiectivele, ca naţiune, stă în unitatea noastră

MAREA BRITANIE2 hours ago

Prima convorbire a lui Joe Biden cu un lider european: Președintele SUA și premierul britanic Boris Johnson subliniază “rolul critic al NATO” pentru relația transatlantică

SUA2 hours ago

SUA: Administrația Joe Biden cere Rusiei eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi și condamnă “metodele brutale” utilizate împotriva manifestanților

Dacian Cioloș3 hours ago

Proteste în Rusia. Dacian Cioloș le cere miniștrilor de externe din UE să adopte sancțiuni “care să țintească inima regimului autoritar al domnului Putin”

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac4 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE4 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac5 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending