România și Polonia au luat luni decizia de a invita pentru prima dată Finlanda și Suedia, state aflate în proces de aderare la NATO, să participe la o reuniune a miniștrilor de externe din formatul “București 9”, care reunește țările aliate de pe flancul estic.
Anunțul a fost făcut de ministrul de externe Bogdan Aurescu după o întrevedere avută la Bruxelles cu omologul său polonez, Zbigniew Rau.
Reuniunea va avea loc în luna martie, după cum a confirmat Aurescu într-o postare pe Twitter.
O primă discuție despre posibilitatea participării Finlandei şi Suediei, în calitate de invitaţi, la Formatul Bucureşti 9 a fost purtată de miniștrii de externe ai României și Cehiei la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.
Glad to continue the very frequent dialogue with my colleague&friend @RauZbigniew. Thanked again for PL strong&active support for RO accession to #Schengen. Also discussed the preparation of the #Bucharest9 Foreign Ministers’ mtg in March. Decided to invite SE&FI for 1st time. pic.twitter.com/TC31rZFcvI
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 23, 2023
Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de președintele României, Klaus Iohannis, și de președintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
În ceea ce privește Finlanda și Suedia, cele două țări au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a celor două state nordice.
Decizia celor două țări scandinave pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina. Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii. După intrarea Finlandei și Suediei în NATO, 96% din teritoriul Uniunii Europene se va afla sub umbrela de securitate euro-atlantică.