NATO
Țările NATO au semnat protocolul de aderare a Finlandei și a Suediei la Alianța Nord-Atlantică, care se va extinde la 32 de state membre
Published
9 months agoon

Ambasadorii celor 30 de state membre ale NATO au semnat marți, la sediul Alianței, în prezența ministrului finlandez de externe Pekka Haavisto și a ministrului suedez de externe Ann Linde, protocoalele de aderare a Finlandei și Suediei, marcând un moment istoric.
“Acesta este cu adevărat un moment istoric. Pentru Finlanda, pentru Suedia, pentru NATO și pentru securitatea noastră comună“, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte de a susține o conferință comună de presă cu miniștrii de externe ai celor două țări scandinave.
[LIVE] 🎥 Watch Secretary General @jensstoltenberg’s opening remarks ahead of the signature of the #NATO Accession Protocols for #Finland and #Sweden together with 🇫🇮 Foreign Minister @Haavisto and 🇸🇪 Foreign Minister @AnnLinde https://t.co/4DJ8r55rrE
— Oana Lungescu (@NATOpress) July 5, 2022
Finlanda și Suedia au finalizat luni discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO săptămâna trecută în declarația finală a summitului lor de la Madrid. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.
Săptămâna trecută, la summitul de la Madrid, liderii aliați au convenit să invite Finlanda și Suedia să adere la NATO în urma acordului privind un memorandum trilateral între Turcia, Finlanda și Suedia. Astăzi, au fost semnate protocoalele de aderare, marcând astfel începutul procesului de ratificare.
Secretarul general a declarat că ușa NATO rămâne deschisă pentru democrațiile europene care sunt pregătite și dornice să contribuie la securitatea noastră comună.
“Cu 32 de națiuni în jurul mesei, vom fi și mai puternici, iar cetățenii noștri vor fi și mai în siguranță, în timp ce ne confruntăm cu cea mai mare criză de securitate din ultimele decenii”, a conchis el.
Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea protocolului de aderare între Alianță și cele două țări nordice trebuie ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Josep Borrell: UE vrea să evite dependența de China, așa cum a fost de gazul rusesc. Dependențele sunt arme care pot fi întoarse împotriva noastră
-
Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice
-
Germania și Comisia Europeană au ajuns la un compromis care permite utilizarea carburanților ecologici pentru mașinile noi și după 2035
-
Ambasadoarea SUA în România, vizită la Constanța. Kathleen Kavalec a evidenţiat securitatea Mării Negre şi relaţiile comerciale americano-române
-
VIDEO Uniunea Europeană și Statele Unite au efectuat primul lor exercițiu naval comun, în regiunea Indo-Pacific
-
Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”
NATO
Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră
Published
3 days agoon
March 23, 2023
Marea Britanie și România au semnat joi, la Londra, prin miniștrii de externe James Cleverly și Bogdan Aurescu, Declarația Comună actualizată a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral româno-britanic pentru a construit un parteneriat mai puternic. Documentul, semnat la 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic, stipulează că Londra și Bucureștiul vor coopera, între altele, pentru a consolida poziția de apărare a NATO pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește întregul flanc estic și în Marea Neagră.
“Un moment istoric astăzi, la Londra: am semnat, împreună cu James Cleverly, Declarația comună reînnoită privind Parteneriatul Strategic România – Marea Britanie, care oferă un nou cadru solid, mai bine structurat și cu un caracter strategic mai profund, pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.
A historic moment today in London: I signed with @JamesCleverly the renewed Joint Statement on 🇷🇴-🇬🇧 #StrategicPartnership, which provides a new solid framework, better structured&with deeper strategic character, for further development of our relations ➡️https://t.co/bweLuh9nfT pic.twitter.com/r0xk0i9ANN
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 23, 2023
Conform Declarației actualizate, disponibilă pe site-ul MAE, cooperarea sub umbrela Parteneriatului Strategic se va desfășura cu prioritate în șase domenii: afaceri externe; apărare și securitate; aplicarea legii, afaceri interne și cooperare în sfera justiției; legături inter-umane; securitate cibernetică, tehnologie și amenințări hibride; și promovarea comerțului, a investițiilor și a antreprenoriatului. Responsabilitatea generală a promovării cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic va aparține ministerelor afacerilor externe, care vor organiza anual reuniuni de evaluare a stadiului implementării obiectivelor stabilite în cadrul Parteneriatului și vor explora noi oportunități de colaborare.
“Suntem angajați în apărarea colectivă prin intermediul NATO. Vom lucra împreună pentru a consolida relația transatlantică, coordonând politicile și inițiativele care promovează reziliența strategică. România și Regatul Unit vor consolida poziția de apărare pe termen lung a NATO, asigurându-se că aceasta dispune de o rețea largă de parteneriate pregătită să facă față tuturor amenințărilor la adresa securității euro-atlantice. Acțiunile agresive ale Rusiei în Marea Neagră, în special în Ucraina, începând din 2014, evidențiază importanța cooperării în ceea ce privește securitatea noastră reciprocă și apărarea colectivă. Ne vom aprofunda cooperarea diplomatică, de securitate și de apărare, consolidându-ne capacitatea de a depăși amenințările actuale și viitoare la adresa securității“, se arată în preambulul acestui document.
În ceea ce privește forumul bilateral, cei doi miniștrii de externe au deschis lucrările primei ediții, atât Aurescu, cât și Cleverly, așteptându-se ca aceste dezbateri să genereze noi idei și oportunități pentru parteneriatul bilateral, urmând să devină un forum anual.
Very glad to open with @JamesCleverly the 1st 🇷🇴-🇬🇧 #BilateralForum taking place today in #London. I’m confident that debates will generate new ideas&opportunities for our bilateral partnership in strategic fields, becoming an annual exercise. Looking forward to its results! pic.twitter.com/CIglZHtczO
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 23, 2023
Înainte de semnarea acestui document, Aurescu și Cleverly au avut consultări politice, după cum informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul discuțiilor, ministrul Aurescu și secretarul de stat Cleverly au abordat atât principalele aspecte ale relației bilaterale româno-britanice de Parteneriat Strategic, cu accent pe identificarea de noi oportunități pentru consolidarea acesteia, cât și evoluțiile regionale și internaționale, cu accent pe războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și contracararea efectelor acestuia.
În acest context, cu prilejul discuțiilor cu omologul său britanic, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat satisfacția față de cooperarea în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două state, având ca pilon principal colaborarea în domeniul securității.
De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat potențialul de aprofundare a colaborării pe dimensiunea economică, atât în privința schimburilor comerciale, care au totalizat aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2022, marcând o creștere importantă față de anul 2021, cât și în sfera investițiilor britanice în țara noastră.
Ministrul afacerilor externe a evocat importanța comunității românești din Regatul Unit pentru relația bilaterală și prioritatea acordată de autoritățile române promovării intereselor și protejării drepturilor celor peste 1,2 milioane de cetățeni români din Marea Britanie, o comunitate vibrantă, foarte bine integrată din punct de vedere socio-economic, cu o contribuție substanțială la dezvoltarea societății britanice și a relației bilaterale.
Ministrul Bogdan Aurescu a evocat întâlnirea pe care a avut-o, în marja vizitei, cu reprezentanții comunității române din Regatul Unit, punând accentul pe interesele prioritare ale acestora – extinderea rețelei consulare a României, sporirea eforturilor pentru predarea limbii române pentru copii, precum și simplificarea procedurilor pentru obținerea statutului de rezident.
În acest sens, ministrul Cleverly a arătat întreaga deschidere a autorităților britanice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor și intereselor comunității românești, asigurând că cetățenii români sunt mai mult decât bineveniți în Regatul Unit, fiind apreciați pentru contribuția lor economică și reputația foarte bună.
Cu privire la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, cei doi miniștri au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale, ilegitime și neprovocate a Rusiei, cu impact asupra securității întregii regiuni, precum și asupra arhitecturii de securitate euroatlantice.
Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat importanța unității Aliate și a coordonării NATO-UE pentru susținerea eforturilor de apărare ale Ucrainei. Ambii miniștri au subliniat importanța continuării sprijinului și solidarității internaționale pentru Ucraina, pentru cât timp va fi necesar. Cu acest prilej, ministrul Aurescu a adresat omologului său invitația de a participa la Conferința privind Securitatea la Marea Neagră a Platformei Internaționale Crimeea, organizată la București în luna aprilie de către România împreună cu Ucraina.
Ministrul Bogdan Aurescu a mulțumit omologului său pentru excelenta colaborare în domeniul securității și apărării, atât bilateral și în cadrul NATO, apreciind misiunile de poliție aeriană ale UK în România și angajamentul partenerului britanic pentru creșterea securității la Marea Neagră și pe întreg Flancul Estic al NATO. În acest sens, ministrul Aurescu a evocat rezultatele foarte bune ale reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, găzduită în noiembrie 2022 de șeful diplomației la București, în pregătirea priorităților pentru Summitul NATO de la Vilnius din acest an.
De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu și omologul britanic au agreat necesitatea de a fi continuate eforturile pentru finalizarea procesului de aderare a Finlandei și Suediei la NATO.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea menținerii izolării internaționale și a presiunii asupra Rusiei, prin consolidarea regimului de sancțiuni, respectiv eficientizarea implementării măsurilor restrictive în vigoare, precum și prin tragerea la răspundere a celor vinovați pentru crimele de război comise în Ucraina. Secretarul de stat britanic a transmis aprecieri deosebite cu privire la modul în care România și-a exprimat solidaritatea în contextul crizei umanitare din Ucraina, acordând un sprijin consistent și multidimensional statului vecin. Ministrul Cleverly a adresat, în numele Guvernului Regatului Unit, mulțumiri pentru eforturile României în acest sens, aducând reală valoare adăugată eforturilor comunității internaționale de a sprijini Ucraina să facă față agresiunii ruse.
Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat o analiză cu privire la situația din Republica Moldova, în condițiile în care această țară se confruntă cu provocări politice, securitare, economice și umanitare fără precedent, pe fondul războiului din Ucraina. În context, șeful diplomației române a subliniat importanța sprijinului internațional pentru eforturile Republicii Moldova de a-și continua procesul complex de reformă asumat și de a-și întări progresiv reziliența și securitatea, mai ales în contextul acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse în acest stat. A menționat și relevanța crescută a Moldova Support Platform, format lansat anul trecut de ministrul Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța, și în cadrul căruia România și Regatul Unit co-prezidează Grupul de lucru privind combaterea corupției.
Totodată, cei doi oficiali au avut un schimb de vederi despre situația din Georgia și au fost de acord cu importanța menținerii parcursului european al acestei țări. În acest sens, ministrul Aurescu a prezentat eforturile pe care le face România la nivel bilateral și multilateral, inclusiv în cadrul NATO și al UE, cu referire inclusiv la contribuția la misiunea UE de monitorizare – EUMM Georgia.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a informat asupra faptului că România, prin președintele Klaus Iohannis, va găzdui în a doua parte a anului Summitul Inițiativei celor Trei Mări și Forumul de Afaceri al Inițiativei și a arătat convingerea că Regatul Unit va continua să participe și să sprijine acest format, care contribuie la dezvoltarea regională și creșterea interconectivității strategice, cu efecte pozitive inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară între nordul și sudul Flancului Estic al NATO.
Discuțiile au prilejuit, totodată, și abordarea celor mai importante aspecte ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ministrul Bogdan Aurescu salutând agrearea Cadrului Windsor, un instrument juridic menit să răspundă provocărilor referitoare la implementarea Protocolului privind Irlanda de Nord. În context, șeful diplomației române a exprimat încrederea că acordul asupra Cadrului va acționa ca un catalizator pentru deschiderea unui nou capitol în relațiile dintre UE și Regatul Unit și a pledat pentru implementarea rapidă a acestuia.
NATO
Partenerii occidentali ai Ucrainei trebuie să se pregătească să sprijine Kievul mult timp pentru că Putin ”vrea mai mult război”, transmite secretarul general al NATO
Published
3 days agoon
March 23, 2023By
Teodora Ion
Partenerii occidentali ai Ucrainei vor trebui să sprijine această țară invadată de Rusia încă mult timp, deoarece Putin ”nu intenționează să obțină pacea, ci vrea mai mult război”, a fost mesajul transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, printr-un interviu acordat publicației britanice The Guardian, conform DPA, citat de Agerpres.
Oficialul NATO a explicat ca Rusia apelează la o strategie bidirecțională pentru a-și suplimenta storurile militare: își sporește producția industrială și recurge la regimurile autoritare cu care are relații bune în încercarea de a obține mai multe arme.
Astfel stând situația, SUA, Marea Britanie, Germania și celelalte țări occidentale trebuie să se pregătească să sprijine Ucraina cu arme, muniție și piese de schimb pentru o perioadă lungă de timp.
”Nevoia va continua să existe, deoarece este vorba de un război de uzură. Este vorba de capacitatea industrială de a menţine sprijinul”, a spus el.
Sprijinul american vine în completarea celui aprobat luni de miniștrii de externe din UE, de 2 miliarde de euro, pentru a spori livrările de muniție către această țară care a intrat deja în al doilea an de când este invadată de vecinul rus.
Mai multe țări s-au oferit deja să se alăture acestei inițiative, după ce vor fi parcurs procedurile naționale.
În egală măsură, Japonia și-a exprimat intenția – prin vocea premierului său, Fumio Kishida, aflat zilele trecute într-o vizită la Kiev pentru a-i transmite președintelui Volodimir Zelenski admirația sa pentru curajul poporului ucrainean în fața invadatorilor ruși – de a contribui financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”.
NATO
Parlamentul Suediei aprobă în avans aderarea țării la NATO, în pofida blocajului turco-ungar
Published
3 days agoon
March 23, 2023By
Teodora Ion
Parlamentul Suediei a aprobat miercuri, în avans, aderarea țării nordice la NATO, în pofida blocării de către Turcia și Ungaria a acestui proces, anunță AFP, citat de Agerpres.
Textul care autorizează intrarea Suediei în alianța militară a fost adoptat de Riksdag a fost adoptat cu 269 de voturi ”pentru” și 37 ”împotrivă”.
”A fi membru al NATO este cel mai bun mijloc de a proteja securitatea Suediei şi a contribui la securitatea întregii zone euroatlantice”, a pledat ministrul suedez al afacerilor externe Tobias Billstrom în timpul dezbaterii ce a precedat votul.
Aprobarea, una aşteptată dată fiind susţinerea majorităţii partidelor, rămâne deocamdată fără efect pentru Suedia.
Finlanda vecină, care a înaintat candidatura în același timp cu Suedia, în luna mai, ca o consecință directă a invaziei declanșate de Rusia în Ucraina, este deja într-o poziție mai avansată privind aderarea la NATO.
Ungaria urmează să dea undă verde aderării sale luni, în vreme ce Turcia, prin președintele său, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat săptămâna trecută acordul Ankarei de a accepta Finlanda în NATO, cu un vot al parlamentului ce ar urma să aibă loc înainte de alegerile din 14 mai.
În cazul Suediei, Budapesta nu a fixat încă o dată, în vreme ce Turcia a reiterat din nou refuzul de a permite acestei țări nordice să devină al 32-lea membru al NATO.
Ankara acuză Suedia în special că primeşte pe teritoriul său militanţi ”terorişti” kurzi şi că refuză să-i extrădeze. În realitate, justiţia suedeză este cea care ultimul cuvânt în cazul acestor extrădări.

Josep Borrell: UE vrea să evite dependența de China, așa cum a fost de gazul rusesc. Dependențele sunt arme care pot fi întoarse împotriva noastră

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

Germania și Comisia Europeană au ajuns la un compromis care permite utilizarea carburanților ecologici pentru mașinile noi și după 2035

Ambasadoarea SUA în România, vizită la Constanța. Kathleen Kavalec a evidenţiat securitatea Mării Negre şi relaţiile comerciale americano-române

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a susținut petiția depusă de societatea civilă privind aderarea României la Schengen: Această petiție va lua forma unei rezoluții a Parlamentului European

Cristian Bușoi, după vizita în SUA: Este nevoie de o strategie urgentă pentru promovarea companiilor și start-up-urilor românești în Silicon Valley

VIDEO Uniunea Europeană și Statele Unite au efectuat primul lor exercițiu naval comun, în regiunea Indo-Pacific

Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei
Team2Share


Trending
-
PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Parlamentul European este pregătit să negocieze cu Consiliul introducerea unui portofel digital (eID) la nivelul UE
-
COMISIA EUROPEANA1 week ago
România, în cooperare cu Comisia Europeană, lansează un proiect-pilot pentru gestionarea migrației
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Vot final în Parlamentul de la Chişinău: Limba română va înlocui ”limba moldovenească” în toate legile din Republica Moldova
-
COMISIA EUROPEANA1 week ago
UE și NATO au lansat grupul operativ comun privind reziliența infrastructurilor critice. Prima reuniune la nivel de experți a avut loc
-
NATO1 week ago
Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană