Liderii celor 30 de state membre ale NATO au decis miercuri, la Madrid, să invite Finlanda și Suedia să se alăture Alianței Nord-Atlantice, stingându-se astfel disputa diplomatică cu Turcia, fapt consemnat în declarația finală a summitului aprobată concomitent cu noul Concept Strategic.
“Ne reafirmăm angajamentul față de politica ușilor deschise a NATO. Astăzi, am decis să invităm Finlanda și Suedia să devină membre ale NATO și am convenit să semnăm protocoalele de aderare. În orice aderare la Alianță, este de o importanță vitală ca preocupările legitime de securitate ale tuturor aliaților să fie abordate în mod corespunzător”, se arată în declarația adoptată de Joe Biden, Recep Tayyip Erdogan, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Boris Johnson și ceilalți lideri aliați.
Declarația summitului salută încheierea memorandumului trilateral între Turcia, Finlanda și Suedia în acest sens care a făcut posibilă depășirea obiecțiilor Ankarei.
“Aderarea Finlandei și a Suediei le va face pe acestea mai sigure, NATO mai puternică, iar zona euro-atlantică mai sigură. Securitatea Finlandei și a Suediei este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare”, se arată în declarația finală a reuniunii nord-atlantice de la Madrid în care liderii au mai decis să reseteze postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, să creeze planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și să sporească efectivele Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați.
Documentul integral este disponibil aici.
Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii. De asemenea, după aderarea Finlandei și Suediei la NATO, 23 din cele 27 de state membre ale UE vor face parte din Alianța Nord-Atlantică.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
