Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa, generând cea mai gravă amenințare din ultimele decenii la adresa securității euroatlantice, au constatat vineri, la București, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului formatului București 9 găzduit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. În documentul adoptat în prezența virtuală a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, și în urma unui mesaj de susținere din partea președintelui Joe Biden, președintele Klaus Iohannis și ceilalți lideri din regiune solicită ca la summitul NATO de la Madrid din 29-30 iunie să fie luată decizia consolidării posturii NATO de descurajare și apărare către o “Apărare Înaintată” pe flancul estic.
Liderii B9 au condamnat ferm războiul Rusiei împotriva Ucrainei ca pe un “asalt brutal” la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli care a utilizat “Marea Neagră ca platformă de lansare”.
În timp ce au salutat angajamentul NATO pentru zona flancului estic, enumerând activarea planurilor de apărare aliate sau înființarea a patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, șefii de stat din regiune au afirmat că “trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare și apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă și adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificitățile naționale”.
“Trebuie să creștem prezența aliată multidimensională și să asigurăm forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil“, au insistat președinții României, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei.
“Am subliniat importanța unei legături transatlantice durabile, America de Nord și Europa fiind solidare în cadrul Alianței. Am salutat angajamentul aliat de a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”, au mai precizat liderii prezenți la București.
Liderii și-au exprimat, de asemenea, convingerea că următorul Concept Strategic al NATO care va fi adoptat la summitul de la Madrid “va sublinia că Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității euroatlantice și va reînnoi atenția acordată sarcinii principale a Alianței și celei mai mari responsabilități ale sale – și anume apărarea colectivă”.
Statele de pe flancul estic al NATO și-au manifestat și susținerea pentru aderarea Finlandei și a Suediei la Alianța Nord-Atlantică.
Declarația șefilor de stat din Formatul București 9
(București, 10 iunie, 2022)
1. Noi, Președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul București 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă amenințare din ultimele decenii la adresa securității euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa și cauzează suferință umană și distrugeri enorme.
2. Am reiterat mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului și a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare. Este un asalt brutal împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieți omenești și enorma suferință umană și distrugere și ne angajăm să aducem în fața justiției pe toți cei responsabili de atrocități și crime de război. Solicităm Rusiei să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internațional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce privește relația sa cu Rusia.
3. Am reiterat angajamentul de nestrămutat față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, față de Președintele, de Parlamentul și Guvernul său alese în mod democratic, față de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a țării și a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate și politică externă, fără interferențe externe. Am subliniat continuarea sprijinului nostru față de aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâți să continuăm și să creștem asistența pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică și puternică este importantă pentru securitatea și stabilitatea Europei. Am oferit protecție pentru milioane de refugiați ucraineni.
4. Ca răspuns la agresiunea Rusiei, NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit și că unitatea, solidaritatea și coeziunea rămân valori aliate fundamentale. În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, și-a întărit postura de descurajare și apărare terestră, maritimă și aeriană, inclusiv prin creșterea prezenței de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Au fost înființate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia și au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. În continuare, trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare și apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă și adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificitățile naționale și în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune și a asigura apărarea, contestarea și prevalența pe întreg spectrul operațional, împotriva amenințărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să creștem prezența aliată multidimensională și să asigurăm forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil.
5. Am agreat că trebuie să fim pregătiți pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securității, inclusiv cele hibride, cibernetice și cele vizând dezinformarea, și să ne consolidăm reziliența. Am fost de acord că terorismul rămâne o amenințare persistentă pentru noi toți și că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianței necesită eforturi continue și vigilență din partea NATO. Instabilitatea dincolo de frontierele noastre contribuie și la migrația ilegală, o provocare serioasă care necesită atenția noastră. Războiul împotriva Ucrainei are, de asemenea, implicații serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în Sud.
6. În acest moment critic, am subliniat importanța unei legături transatlantice durabile, America de Nord și Europa fiind solidare în cadrul Alianței. Am salutat angajamentul aliat de „a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.
7. Conceptul Strategic ce urmează a fi adoptat la Summitul NATO de la Madrid va stabili direcția pe care va merge Alianța în viitor. Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluții, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității euroatlantice și va reînnoi atenția acordată sarcinii principale a Alianței și celei mai mari responsabilități ale sale – și anume apărarea colectivă – fiind evidențiat în același timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale. Va trebui să reflecte, de asemenea, necesitatea consolidării parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană pentru a sprijini pacea și securitatea globale și transatlantice, inclusiv prin consolidarea consultărilor și cooperării politice, și sublinierea angajamentului de a îmbunătăți mobilitatea militară.
8. Politica NATO a Ușilor Deschise, prevăzută în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, a jucat un rol crucial în consolidarea securității, stabilității și prosperității euroatlantice. Reamintim deciziile adoptate la Summitul NATO din 2008 de la București. Am salutat deciziile suverane ale Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO și așteptăm cu nerăbdare primirea lor ca state membre ale Alianței Nord-Atlantice.
9. Am reafirmat angajamentul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și Georgiei. Vom continua eforturile pentru creșterea rezilienței lor, recunoscând faptul că securitatea și stabilitatea lor contribuie, de asemenea, la securitatea spațiului euroatlantic. Vom consolida, în continuare, cooperarea practică și sprijinul pentru Bosnia și Herțegovina, în calitate de stat aspirant.
10. Suntem pregătiți să ne îndeplinim angajamentele asumate legate de creșterea bugetelor de apărare și să alocăm cel puțin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Vom continua să sprijinim creșterea finanțării comune.
11. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în Formatul Bucureşti 9 ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică.
Președintele Klaus Iohannis a găzduit, vineri, Summitul Formatului București 9 (B9), care s-a desfășurat la Palatul Cotroceni.
Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015.
Precedentul summit B9 a avut loc pe 25 februarie la Varșovia, în format hibrid, în aceeași zi în care s-a desfășurat summitul prin videoconferință al Alianței Nord-Atlantice, la o zi după invazia militară a Federației Ruse în Ucraina, acțiune care a determinat apariția unei noi realități de securitate în Europa, inclusiv prin deciziile și acțiunile NATO de a întări postura sa de apărare și descurajare pe flancul estic.
