Rezultatul pe care statele de pe flancul estic al NATO îl urmăresc a fi obținut la summitul aliat de la Madrid este consolidarea prezenței Alianței în întreaga regiune, în special la Marea Neagră – cea mai expusă amenințărilor Rusiei, a declarat vineri președintele Klaus Iohannis, la finalul summitului București 9, formatul inițiat de președinții României și Poloniei și care reunește țările de pe flancul estic al Alianței.
“Trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă și pregătită să răspundă în mod eficient și calibrat amenințărilor cu care se confruntă. Este necesar ca Alianța să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său, din teritoriul aliat”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații comune de presă susținute alături de omologul polonez Andrzej Duda, alături de care a găzduit summitul B9 la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a indicat că liderii de pe flancul estic au examinat stadiul de implementare a deciziei pe care am luat-o la întâlnirea liderilor NATO de pe 24 martie cu privire la transformarea posturii aliate pe flancul estic, moment în care NATO a decis înființarea a patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria.
“Am reiterat că amplul proces de adaptare a Alianței pentru viitor trebuie să înceapă cu regândirea profundă a posturii NATO de descurajare și apărare, dar pe termen lung“, a declarat președintele.
Referindu-se la mizele summitului de la Madrid și țintele fixate de aliații de pe flancul estic, Iohannis a afirmat: “Rezultatul pe care îl urmărim este o prezență NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară și coerentă, robustă, credibilă și sustenabilă, în special la Marea Neagră – cea mai expusă amenințărilor Rusiei“.
“Acționăm pentru adoptarea de elemente concrete în acest sens la Summitul NATO de la Madrid, care va avea loc la sfârșitul acestei luni. Regiunea Mării Negre are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, iar viitoarele măsuri de descurajare și apărare trebuie să trateze cu prioritate nevoile de securitate ale zonei”, a insistat șeful statului.
De cealaltă parte, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a declarat că ţările participante la formatul B9 îşi doresc “o prezenţă avansată mai puternică a NATO” în regiune, care să fie o “apărare avansată”.
“Vrem să ne asigurăm că există o prezenţă avansată mai puternică a NATO”, a punctat preşedintele Poloniei, adăugând că îşi doreşte în acest sens o “apărare avansată”, nu doar o “prezenţă avansată”, astfel grupurile de luptă să fie ridicate la rang de brigadă. Preşedintele Poloniei a explicat că o brigadă cuprinde minim 3.000 de militari.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa, generând cea mai gravă amenințare din ultimele decenii la adresa securității euroatlantice, au constatat vineri, la București, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului formatului București 9 găzduit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. În documentul adoptat în prezența virtuală a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, și în urma unui mesaj de susținere din partea președintelui Joe Biden, președintele Klaus Iohannis și ceilalți lideri din regiune solicită ca la summitul NATO de la Madrid din 29-30 iunie să fie luată decizia consolidării posturii NATO de descurajare și apărare către o “Apărare Înaintată” pe flancul estic.
În timp ce au salutat angajamentul NATO pentru zona flancului estic, enumerând activarea planurilor de apărare aliate sau înființarea a patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, șefii de stat din regiune au afirmat că “trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare și apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă și adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificitățile naționale”.
“Trebuie să creștem prezența aliată multidimensională și să asigurăm forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil“, au insistat președinții României, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei.
