Connect with us

NATO

Klaus Iohannis, în debutul summitului B9: Riscurile de securitate la adresa României sunt în creștere. A devenit “mai urgent și crucial” să consolidăm postura NATO pe flancul estic, în special în zona sudică

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Deoarece riscurile de securitate la adresa României și în regiunea Mării Negre sunt în creștere, consolidarea posturii NATO pe întreg flancul estic, în special în zona sudică a flancului estic, devine mai urgentă și mai crucială, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, în deschiderea summitului București 9, formatul inițiat de președinții României și Poloniei și care reunește țările de pe flancul estic al Alianței. 

“Începând cu 24 februarie, suntem nevoiți să gestionăm o situație de securitate complet nouă în regiune. Traversăm un moment crucial pentru regiunea euroatlantică și, în mod special pentru noi, statele membre NATO de pe Flancul Estic. România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toții împărtășim evaluarea gravității amenințărilor la adresa securității spațiului euroatlantic, ca o consecință a războiului de agresiune ilegal și imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei”, a spus Iohannis, la debutul reuniunii la care participă online și secretarul general al NATO și în ajunul căreia președintele american Joe Biden a transmis un mesaj de susținere.

 

Șeful statului a subliniat că Formatul București 9 oferă o valoare adăugată clară în coagularea coeziunii mesajelor și în asigurarea abordărilor coordonate ale tuturor celor nouă aliați de pe Flancul de Est, dar și la nivel transatlantic, cu privire la securitatea Alianței ca un întreg.

În opinia șefului statului, această reuniune este mai relevantă ca oricând, din cel puțin două perspective – războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina și deciziile summitului NATO de la Madrid din 29-30 iunie.

“În primul rând, evoluțiile dramatice din regiune reclamă o atenție sporită și o coordonare amplificată. Solidaritatea, dialogul și cooperarea stau la baza forței noastre comune. Agenda de azi va aborda, în consecință, evoluțiile actuale de securitate din Ucraina și impactul acestora asupra vecinătății extinse, inclusiv a celorlalți parteneri vulnerabili, precum Republica Moldova și Georgia, dar și asupra securității întregii Alianțe”, a spus președintele.

În ceea ce privește deciziile pe care NATO le va adopta la summitul de la Madrid, Iohannis a insistat că “ne aflăm într-un moment excepțional în care vom trasa traiectoria Alianței pentru cel puțin următoarea decadă”.

“La finalul acestei luni vom adopta, la Summitul NATO de la Madrid, decizii cu un impact major pentru securitatea noastră actuală și viitoare. Vom stabili o viziune pe termen lung prin intermediul Noului Concept Strategic, punând apărarea colectivă și Articolul 5 în epicentrul acțiunilor noastre și implementând o transformare semnificativă a posturii de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, așa cum am decis la 24 martie 2022, la Bruxelles. Deoarece riscurile de securitate la adresa României și în regiunea Mării Negre sunt în creștere, consolidarea posturii NATO pe întreg Flancul Estic, de o manieră unitară și echilibrată, în special în zona sudică a Flancului Estic, devine cu atât mai urgentă și crucială“, a afirmat el.

“Îmi exprim încrederea că unitatea și abordarea comună la nivelul B9 vor facilita negocierile în desfășurare la nivel aliat, precum și procesul decizional al NATO. Avem responsabilitatea de a asigura securitatea pentru cetățenii noștri, răspunzând la amenințările reale generate de Rusia”, a conchis șeful statului.

Președintele Klaus Iohannis găzduiește, vineri, Summitul Formatului București 9 (B9), care se va desfășura la Palatul Cotroceni, reuniune în cadrul căreia liderii țărilor de pe flancul estic al NATO vor discuta despre adoptarea Conceptului Strategic al Alianței la summitul de la Madrid din 29-30 iunie, iar șeful statului român va pune accentul pe consolidarea unitară a posturii de apărare a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Evenimentul este organizat la invitația președintelui României și a președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda, ca inițiatori ai acestui format, și se va desfășura cu prezența la București a celorlalți șefi de state din Formatul București. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, participă prin videoconferință.

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015.

Precedentul summit B9 a avut loc pe 25 februarie la Varșovia, în format hibrid, în aceeași zi în care s-a desfășurat summitul prin videoconferință al Alianței Nord-Atlantice, la o zi după invazia militară a Federației Ruse în Ucraina, acțiune care a determinat apariția unei noi realități de securitate în Europa, inclusiv prin deciziile și acțiunile NATO de a întări postura sa de apărare și descurajare pe flancul estic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

Published

on

© NATO

Sprijinul acordat de China Moscovei este un factor crucial în războiul rus împotriva Ucrainei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru ziarul german Welt am Sonntag, relatează dpa, preluat de Agerpres.

„China susține că vrea să mențină relații bune cu Occidentul. În același timp, însă, Beijingul alimentează războiul din Europa. Nu poți avea ambele variante”, a declarat Stoltenberg pentru ziarul german.

A existat o creștere semnificativă a vânzărilor de piese de mașini, microelectronică și alte tehnologii pe care Moscova le folosește pentru a produce rachete, tancuri și avioane pentru a le folosi împotriva Ucrainei, a evidențiat oficialul NATO.

Desți nu există documente care să indice că China furnizează Rusiei arme sau muniții, de la începutul războiului și al aplicării de sanțciuni împotriva Moscovei de către țările occidentale, alte exporturi din China către Rusia au crescut semnificativ.

Potrivit experților occidentali, aceste exporturi includ așa-numitele bunuri „cu dublă utilizare”, care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare.

Comentând situația de pe teren din Ucraina, Stoltenberg a declarat pentru Welt am Sonntag: „Ucraina a suferit eșecuri în teatrul de război din cauza lipsei de muniții și arme. Dar nu este încă prea târziu pentru ca Ucraina să învingă”.

Statele NATO trebuie să trimită Kievului mai multe arme și muniții, inclusiv sisteme de apărare aeriană și arme cu rază lungă de acțiune, a insistat secretarul general al Alianței.

Continue Reading

NATO

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat vineri acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și și-a exprimat solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni, într-un mesaj transmis pe X.

„Federația Rusă folosește noi mijloace și tactici împotriva aliaților noștri din regiunea nordică și baltică. Acestea sunt acțiuni hibride care urmăresc destabilizarea #Flancului Estic. Condamnăm cu fermitate aceste acte și suntem alături de aliații noștri Finlanda, Estonia și Lituania”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.

De asemenea, Uniunea Europeană și NATO au condamnat vineri Rusia pentru că a început să îndepărteze geamandurile care marchează frontiera cu Estonia pe râul Narva, relatează Agerpres.

„Acest incident de frontieră face parte dintr-un model mai larg de comportament provocator și acțiuni hibride ale Rusiei, inclusiv la frontierele sale maritime și terestre din regiunea Mării Baltice. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile”, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, într-o declarație.

„Am vorbit cu prim-ministrul Kaja Kallas. NATO este solidară cu aliatul nostru Estonia în faţa oricărei ameninţări la adresa suveranităţii sale”, a transmis secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg pe X.

Polițiștii de frontieră estonieni au declarat joi că omologii lor ruși au îndepărtat peste 20 de geamanduri care marchează frontiera în râul Narva, care separă cele două țări, în cursul nopții. Prim-ministrul Kaja Kallas a numit acest lucru un incident de frontieră.

Estonia a subliniat că abia după 2022 februarie, când Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova a contestat instalarea balizelor, care sunt folosite pentru a împiedica navele să se rătăcească accidental în ape străine.

Săptămâna aceasta, a fost de asemenea relatat faptul că Rusia plănuiește să își revizuiască frontierele maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică.

Potrivit unui document redactat de Ministerul rus al Apărării și citat de The Moscow Times, Kremlinul intenționează să declare o parte din Marea Baltică la est de Golful Finlandei, precum și în apropierea orașelor Baltiysk și Zelenogradsk din regiunea Kaliningrad, ca fiind apele sale maritime interne.

Documentul sugerează că, la granița cu Lituania, ar urma să fie revizuite Cordonul litoral al Curlandei, Capul Taran, zona de la sud de Capul Taran și Cordonul litoral Baltic.

Radiodifuzorul finlandez YLE a raportat mai târziu miercuri că informațiile despre planurile de modificare a frontierelor maritime cu Finlanda și Lituania au dispărut de pe site-ul Ministerului rus al Apărării.

Documentul a fost eliminat de pe site după ce o sursă diplomatică militară a declarat agențiilor de presă rusești că Moscova nu are nicio intenție de a revizui frontierele din Marea Baltică.

Premierul lituanian, Ingrida Šimonytė, a declarat joi că Vilnius caută un răspuns unitar din partea Uniunii Europene și a NATO la intențiile Rusiei de a revizui frontierele maritime.

 

Continue Reading

NATO

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

Published

on

© Wikipedia

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele, a anunțat sâmbătă guvernul lituanian, transmite Agerpres.

Statele baltice, și anume Lituania, Letonia și Estonia, precum și Polonia, Finlanda și Norvegia, se vor alătura inițiativei, precizează sursa citată. 

„Acesta este un lucru complet nou – un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia, iar scopul este de a folosi dronele și alte tehnologii pentru a ne proteja frontierele”, a declarat pentru agenţia BNS ministrul de interne al Lituaniei, Agne Bilotaite, în urma discuţiilor avute cu omologii săi din celelalte cinci țări.

În cadrul inițiativei, țările participante vor folosi vehicule aeriene fără pilot la bord pentru a-și monitoriza zonele de frontieră.

De asemenea, acestea vor desfășura sisteme antidronă pentru a-și proteja frontierele de drone, care ar putea fi folosite de „țări ostile” pentru contrabandă și acțiuni provocatoare, potrivit inițiativei.

Ministrul de interne lituanian nu a precizat un calendar pentru acest proiect.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

ICI București a prezentat soluții digitale inovative pentru monitorizarea și managementul personalizat al persoanelor vârstnice

NATO10 hours ago

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

NATO10 hours ago

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

NATO11 hours ago

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Județean de Urgență Timișoara va fi finalizat până la sfârșitul anului

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, prezent la UCM Reșita: Acest Guvern şi-a asumat că va reindustrializa România, astfel încât să producem mai mult la noi acasă

SECURITATE1 day ago

Directorul general al ICI București, prezent la BSDA: IA și quantum computing schimbă paradigma pentru atacatori și apărare

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Șeful diplomației SUA merge săptămâna viitoare la Chișinău pentru a reafirma sprijinul pentru aderarea R. Moldova la UE

SUA1 day ago

SUA anunță un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 275 milioane de dolari

U.E.2 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.2 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA3 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL4 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL5 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA6 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

Trending