Comisia Europeană a trimis observații asupra unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar realitatea este că România nu a trimis un plan, ci doar părți ale acestuia, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marius Vasiliu, în cadrul consultărilor privind actualizarea PNRR, potrivit Agerpres.
”Am primit observaţii de la Comisia Europeană asupra unor componente ale PNRR. Totodată am constatat că deşi în decembrie se afirma că nu au fost formulate observaţii asupra Planului, realitatea este că România nu a transmis de fapt un Plan ci doar nişte bucăţi. Un prim aspect pe care-l semnalează Comisia este absenţa formulării unor reforme foarte clare şi totodată faptul că acele părţi ce au fost transmise nu respectă cerinţele Regulamentului”, a subliniat oficialul MIPE.
Acesta a mai spus că propunerile sunt formulate în sensul unei liste de proiecte şi nu angajamente de reforme, cum ar trebui.
Consultările pentru actualizarea PNRR au continuat miercuri, la sediul MIPE, prin dezbaterea propunerilor privind domeniile Sănătate şi Educaţie. Au participat reprezentanţii ministerelor de linie şi ai altor entităţi relevante în aceste domenii.
În cadrul dezbaterii privind Sănătatea, reprezentanţii ministerului de linie au propus ca finanţările din PNRR să fie utilizate pentru îmbunătăţirea accesului la serviciile de sănătate în mediul rural şi în micile localităţi urbane, creşterea siguranţei pacientului şi prevenirea bolilor cardiovasculare care contribuie la creşterea mortalităţii.
În cadrul celei de-a doua reuniuni au fost discutate propuneri pentru finanţarea Educaţiei.
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au subliniat că nu au fost consultaţi pe marginea documentului transmis în decembrie Comisiei Europene. Totodată, au afirmat faptul că, având în vedere observaţiile Comisiei, în ceea ce priveşte domeniul educaţiei, sunt obligaţi ”să o ia de la zero”.
România urmează să primească 30,44 de miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, elementrul central al Instrumentului Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro convenit de șefii de stat sau de guvern în cadrul summitului din luna iulie a anului trecut alături de bugetul multianual al Uniunii Europene, al cărui cuantum total se ridică la 1.824,3 miliarde de euro.
Cele peste 30 de miliarde de euro sunt structurate după cum urmează: 13,7 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
La baza acordului convenit de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene stau următoarele șase domenii de politici europene: Pactul Ecologic European, Strategia Digitală, Strategia Industrială și Strategia pentru IMM-uri, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Agenda pentru competențe, Garanția pentru tineri, Garanția pentru copii.
Pentru a beneficia de acești bani, România va trebui să transmită Comisiei Europene Planul Național de Redresare și Reziliență până cel târziu la 30 aprilie 2021.
Acesta trebuie să se concentreze în mare măsură asupra reformelor, cât și asupra investițiilor și trebuie țină cont de anumite recomandări sugerate de Bruxelles, între care: alocarea a cel puțin 37% din cheltuieli pentru climă și a minimum 20% pentru digitalizare și sporirea competențelor digitale. De asemenea, PNRR elaborat de București trebuie să fie în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European, pentru a se asigura că cheltuielile sunt bine direcționate și utilizate.
O altă chestiune importantă pe care țara noastră trebuie să o ia în calcul atunci când va actualiza planul național de redresare și reziliență este cea privind stabilitatea fiscală, în contextul în care deficitul fiscal al României s-a deteriorat în 2020.
De altfel, acest aspect a fost punctat și de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, Valdis Dombrovskis, în discuțiile purtate cu ministrul Finațelor, Alexandru Nazare, ce au avut loc la începutul lunii ianuarie și începutul lunii februarie.
În acest sens, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat la 29 ianuarie consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Discuțiile tematice zilnice, între reprezentanții ministerelor, pe cele 10 grupuri de lucru stabilite pe domenii au început la 1 februarie. Acestea se vor desfășura până pe 19 februarie, în două runde, după care vor fi integrate propunerile pentru Planul actualizat.
Domeniile celor 10 grupuri de lucru care au fost stabilite prin Memorandumul adoptat de Guvern la 20 ianuarie, pentru a acoperi domeniile celor 6 piloni ai Planului Național de Redresare și Reziliență, sunt următoarele:
- Transport – 1 și 15 februarie
- Mediu, schimbări climatice, energie, eficiență energetică – 1 și 15 februarie
- Dezvoltarea localităților urbane – 2 și 16 februarie
- Agricultură și dezvoltare rurală – 5 și 16 februarie
- Sănătate – 3 și 17 februarie
- Educație – 3 și 17 februarie
- Mediu de afaceri, antreprenoriat – 4 și 18 februarie
- Cercetare, inovare, digitalizare – 4 și 18 februarie
- Îmbunătățirea fondului construit – 2 și 19 februarie
- Reziliență în situații de criză – 5 și 19 februarie
