Connect with us

ROMÂNIA

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat cu Valdis Dombrovskis și Paolo Gentiloni despre buget și PNRR: Ne-am angajat să facem consolidare fiscal-bugetară, în linie cu recomandările Comisiei Europene

Published

on

© Alexandru Nazare/ Facebook

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avut marți o întrevedere, în regim de videoconferință, cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis (PPE) și cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni (PES), în cadrul căreia au discutat despre bugetul României pentru anul 2021 și stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit unui comunicat al ministerului de Finanțe, Alexandru Nazare a prezentat o situație actualizată a economiei, precum și perspectivele de creștere, subliniind totodată importanța unei bune cooperări și a unui dialog deschis cu Comisia Europeană pentru atingerea țintelor economice agreate.

Este esențial să construim o relație de încredere cu Comisia Europeană, atât la nivel tehnic, cât și politic. Transparența și dialogul la nivel tehnic, premergătoare construcției bugetare, sunt bazele recâștigării încrederii că România va reveni pe o traiectorie fiscal-bugetară sustenabilă. Ne-am angajat să facem consolidare fiscal-bugetară, în linie cu recomandările Comisiei Europene, dar avem în vedere faptul că economia este în continuare afectată de criza Covid-19. Vom reduce deficitul astfel încât să păstrăm perspectivele de relansare și creștere economică pentru perioada următoare. În același timp, vom utiliza resursele de asistență tehnică disponibile pentru elaborarea PNRR, în vederea prezentării unui plan de reziliență solid, care să reflecte atât cerințele comisiei, cât și obiectivele naționale”, a mai precizat oficialul român.

De cealaltă parte, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, a apreciat că există ”o bună colaborare” între București și Bruxelles și că există ”deschidere din partea autorităților române”. ”Avem un schimb de informații fluent la nivel tehnic și observăm efectele pozitive ale măsurilor luate de guvernul României până acum. Reiterez faptul că premisele pe care este construit bugetul în acest moment vor fi reflectate în primăvară, când vom face evaluarea României pe procedura de deficit excesiv.”, a spus Dombrovskis.

La rândul său, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a menționat că Executivul european pune ”la dispoziția României instrumentele disponibile la nivelul Comisiei de Asistență Tehnică pentru elaborarea PNRR de către Directoratul de Reformă”.

Vicepremierul Dan Barna, a declarat marţi că, la acest moment, obiectivul Guvernului este să aprobe şi să transmită în Parlament, săptămâna viitoare, proiectul bugetului de stat pentru 2021, într-o variantă care prevede un deficit de 7% – 7,2%, potrivit Agerpres.

La începutul lunii ianuarie, Comisia Europeană, prin vocea aceluiași Valdis Dombrovskis, anunța că așteaptă de la țara noastră ”un buget robust” și asigurarea sustenabilității fiscale în 2021, în contextul procedurii de deficit excesiv (PDE).

Dialogul deschis între România și Comisia Europeană este cu atât mai important acum cu cât țara noastră se află în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2020, în urma derapajelor fiscale înregistrate în perioada 2017-2019.

Conform calendarului, Comisia Europeană urmează să realizeze următoarea reevaluare a procedurii de deficit excesiv în primăvara acestui an.

Cât privește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat la 28 ianuarie 2021, consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a acestuia.

Potrivit Memorandumului adoptat în Guvern pe 20 ianuarie termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârșitul lunii aprilie 2021, așadar este necesar un efort conjugat al tuturor ministerele de linie cu proiecte potențiale în PNRR.

România și celelalte state membre ale Uniunii Europene pot beneficia de sprijin din partea Comisiei Europene prin instrumentul de asistență tehnică adoptat la 28 mai 2020, considerat esențial în pregătirea și implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență post-pandemie.

Prin intermediul noului Instrument de sprijin tehnic, Comisia poate continua să ofere expertiză individualizată la fața locului, astfel încât statele membre să dispună de capacitatea instituțională și administrativă necesară pentru a elabora și a pune în aplicare reforme de promovare a creșterii și să poată consolida reziliența economiilor europene post-pandemie prin intermediul unor structuri administrative eficiente și funcționale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind numirea Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii.

Ceremonia de depunere a jurământului va avea loc la Palatul Cotroceni, la ora 18:15, iar șeful statului va susține declarații de presă la ora 19:00.

Ioana Mihăilă a fost propusă de USR PLUS pentru această funcţie.

“Prioritatea mea va fi rezolvarea crizei sanitare prin măsuri concrete care să vină în sprijinul spitalelor. Sunt medic şi cunosc îndeaproape care este situaţia din spitale şi cu ce se confruntă colegii mei de mai bine de un an. Au nevoie de soluţii ferme şi clare şi asta îmi propun să fac, alături de colegii mei din minister – să venim în ajutorul lor, iar tot ce a fost făcut bun până acum va fi continuat. Rămân consecventă angajamentelor pe care mi le-am asumat ca secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: refacerea infrastructurii de sănătate, sprijinirea segmentului ambulatoriu şi a medicinei de familie, precum şi alocarea finanţărilor pe criterii obiective. Depolitizarea sistemului de sănătate va fi un punct esenţial al mandatului meu”, a declarat Ioana Mihăilă, potrivit unui comunicat transmis de USR PLUS, informează Agerpres.

Ioana Mihăilă s-a născut în 1980 şi este de profesie medic primar endocrinolog. Ea a fost numită în funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii la începutul anului 2021.

În această calitate, a coordonat activităţile de gestionare a investiţiilor în sistemul medical românesc din fonduri externe şi elaborarea componentei de sănătate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei a finalizat analiza privind Barierele Digitalizării mediului public şi privat din România, document esențial care va sta la baza fundamentării și prioritizării proiectelor derulate prin fonduri europene pentru perioada de programare 2021-2027, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Analiza a făcut obiectul îndeplinirii criteriilor pentru Condiţia favorizantă sectorială 1 (CS1). În absența analizei, fondurile nerambursabile din programele de finanțare ale Uniunii Europene nu ar fi putut fi accesate. 

Acest document este o radiografie a provocărilor pe care le presupune transformarea digitală în România și va constitui o temelie solidă în formularea politicilor publice, a priorităților de acțiune și a proiectelor derulate prin finanțări europene precum POCIDIF, POCU și PNRR. Putem găsi soluții eficiente doar după o identificare corectă și completă a barierelor care stau în calea digitalizării economiei și administrației. Transformarea digitală este un demers complex, care necesită expertiză, timp și resurse financiare alocate eficient. Avem, prin acest document, o imagine clară asupra obstacolelor care trebuie depășite pentru ca transformarea digitală să fie un proces corect calibrat și încununat de succes. Fără această analiză, finanțările nerambursabile din fonduri europene în domeniul digitalizării ar fi rămas simple aspirații administrative”, a spus Octavian Oprea, președintele ADR.

În cadrul pachetului legislativ privind implementarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, Regulamentul general prevede patru condiții favorizante orizontale, de îndeplinirea cărora depinde finanțarea tuturor obiectivelor specifice aferente Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului de Coeziune (FC) și Fondului Social European Plus (FSE+), precum și 15 condiții favorizante tematice, sectoriale, de îndeplinirea cărora depinde finanțarea unuia sau mai multor obiective specifice care vizează anumite sectoare de intervenție, dintre care una este chiar cea care a facut obiectul analizei ADR

Spre deosebire de perioada de finanțare 2014-2020, aceste condiții favorizante sunt monitorizate și aplicate pe parcursul întregii perioade de programare, în vederea menținerii unui cadru investițional favorabil care să garanteze că operațiunile selecționate pentru a beneficia de sprijin sunt implementate în conformitate cu strategiile și documentele de planificare existente care atestă îndeplinirea condițiilor favorizante. Astfel, se asigură faptul că toate operațiunile cofinanțate sunt aliniate la cadrul de politică al Uniunii Europene.

Cercetarea efectuată de ADR pentru mediul privat pornește de la concluziile Raportului Flash Eurobarometer „SMEs, start-ups, scale-ups and entrepreneurship”, publicat ȋn luna septembrie 2020. De asemenea, cercetarea a centralizat informații și analize de benchmarking privind motivațiile și comportamentele IMM-urilor din diferite state ale Uniunii Europene în ceea ce privește procesul de transformare digitală.

Analiza a reliefat că, în mediul privat, barierele digitale sunt ȋn primul rând cele legate de capitalul uman: 

  • competenţele digitale scăzute ale forţei de muncă
  • abilităţile digitale specifice managementului companiei, deseori absent ȋn zona IMM-urilor
  • numărul de specialişti IT disponibili pentru zona IMM-urilor
  • lipsa finanţărilor pentru adoptarea tehnologiilor digitale avansate ȋnsoţite de sprijin și consultanță

De asemenea, neclaritatea şi lipsa de evoluţie coerentă a instrumentelor de e-guvernare reprezintă bariere în calea digitalizării companiilor, ȋn măsura ȋn care e-guvernarea poate asigura transparenţa normelor digitale cu privire la obligaţiile legale şi poate deveni un stimulent pentru adoptarea unor instrumente de conformare fiscală, legislativă, etc.

Pentru sectorul public, analiza a avut ca bază de cercetare documentul de politică publică privind e-guvernarea și experiențele instituțiilor administrației publice în implementarea proiectelor de digitalizare. Astfel, barierele identitificate sunt cele patru evidenţiate și de politica publică în domeniul e-guvernării:

  • Lipsa unei arhitecturi IT, eficiente și eficace, de management general al serviciilor publice electronice
  • Lipsa sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice
  • Insuficiența specialiștilor în e-guvernare și a resurselor umane în departamentele IT ale instituțiilor și autorităților publice și, corelat, a competențelor necesare pentru dezvoltarea și mentenanța serviciilor publice electronice
  • Lipsa unui cadru legislativ și procedural unitar și eficient pentru susținerea serviciilor publice electronice

Continue Reading

NATO

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a afirmat miercuri, în cadrul conferinței „Provocări de Securitate de la Marea Baltică la Marea Neagră. Viziunea României, Poloniei și Turciei” că trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” în ce privește consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic.

Evenimentul la care șeful diplomației române a făcut aceste remarci a avut loc în sistem videoconferință București-Varșovia-Ankara, în pregătirea reuniunii Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, care urmează a fi găzduită de ministrul român de externe la București, în perioada 22-23 aprilie 2021. Conferința de miercuri face parte din seria de evenimente din marja Trilateralei și a fost organizată de think-tank-uri din România, Polonia şi Turcia: New Strategy Centre (România), OSW (Polonia – Centrul pentru Studii Estice/Osrodek Studiow Wschodnich), SETA (Turcia – Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială Siyaset/Ekonomi ve Toplum Araştirmalari Vakfi). Joi este programat un eveniment de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului strategic România – Turcia, cu participarea ministrului Bogdan Aurescu şi a omologului turc, Mevlut Cavusoglu, organizat de Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPCEW), Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA), The German Marshall Fund of the United States și Institutul Diplomatic Român.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, alături de omologul său din Polonia, Zbigniew Rau, la sesiunea ministerială dedicată importanței formatului trilateral de dialog România-Polonia-Turcia în contextul actual de securitate, iar ministrul de externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, a transmis, în cadrul panelului, un mesaj video înregistrat, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul intervenției sale, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat valoarea adăugată a Trilateralei în gestionarea provocărilor actuale de securitate, în special în ceea ce privește consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic. A făcut, totodată, referiri la contextul complex marcat de evoluții regionale îngrijorătoare, care afectează întregul areal, de la Marea Neagră la Marea Baltică, dar care se manifestă în prezent mai ales la frontiera estică a Ucrainei și în Crimeea ilegal ocupată. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că interacțiunea celor trei aliați în cadrul acestui format reprezintă un ,,triunghi de stabilitate” și un instrument de coordonare și acțiune comună, menit să întărească securitatea regională și Alianța în întregul său.

Șeful diplomației române a salutat contribuțiile valoroase pe care Polonia și Turcia le aduc la Prezența Înaintată (Forward Presence) a NATO din România. De asemenea, a evidențiat că cele trei state împărtășesc o viziune și o determinare comună de a acționa în sprijinul partenerilor din vecinătate, pentru consolidarea capacităților de apărare ale acestora și creșterea rezilienței în fața provocărilor de securitate cu care se confruntă. În acest sens, a evocat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina și Georgia, miniștrii de externe din cele două țări urmând să participe, în premieră, pe 23 aprilie, la o sesiune extinsă a Trilateralei găzduite la București.

În ceea ce privește instabilitatea din regiunea Mării Negre, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a partenerilor din Vecinătatea Estică, subliniind încă o dată importanța consolidării rezilienței acestora.

Ministrul român al afacerilor externe a exprimat interesul crescut al României pentru continuarea cooperării în formatul trilateral, pe baza unei agende substanțiale și urmare implementării de proiecte concrete care să contribuie la consolidarea Alianței Nord-Atlantice.

New Strategy Center, în parteneriat cu Centrul pentru Studii Estice (OSW) din Polonia și Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA) din Turcia au organizat miercuri o conferință în marja reuniunii trilaterale a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia. Evenimentul tratează teme de interes comun pentru cele trei state, în special privind provocările de securitate de pe Flancul Estic al NATO.

A doua parte a conferinței a constat într-un panel de dezbatere între experți, pe tema apărării, descurajării și rezilienței din regiunea Mării Negre până la Baltică, cuprinzând perspectiva poloneză, turcă și română asupra priorităților de a spori cooperarea în acest spațiu. Panelul de experți se va desfășura sub regulile Chatham House și va fi accesibil doar pe bază de invitație. Moderat de Wojciech Konończuk, Directorul Adjunct al Centrului pentru Studii Estice (OSW), panelul îi va avea ca speakeri pe Justyna Gotkowska, Coordonator Program, OSW; Muhittin Ataman, Director pentru Studii de Politică Externă, SETA și Ambasadorul Cristian Diaconescu, fost Ministru al Afacerilor Externe și Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center. Concluziile evenimentului vor fi formulate de Murat Aslan, Cercetător SETA.

Reuniunea miniștrilor în acest format regulat reprezintă o oportunitate de a consolida dialogul de interes strategic dintre cele trei state și de a identifica oportunități noi de coordonare și cooperare.

Inițiativa derulată de New Strategy Center, Centrul pentru Studii Estice (OSW) din Polonia și Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA) reprezintă o șansă de a consolida dialogul pe teme de interes strategic la nivel de experți.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.23 mins ago

Eurostat: Piața forței muncă, afectată semnificativ de pandemia de COVID-19. România se află printre țările UE cu cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă

ROMÂNIA31 mins ago

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii

S&D49 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să facă toate aspectele vieții mai ușoare. De aceea, am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.2 hours ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță3 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.3 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA3 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending