Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană așteaptă de la România „un buget robust” și asigurarea sustenabilității fiscale în 2021

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană așteaptă de la România „un buget robust” și asigurarea sustenabilității fiscale în 2021, în contextul procedurii de deficit excesiv (PDE), sub a cărei incidență se află din prima parte a anului trecut, potrivit primei discuții dintre vicepreședintele Executivului European și noul ministru al finanțelor, Alexandru Nazare. 

Seria discuțiilor dintre ministrul de finanțe al României și oficialii europeni a fost deschisă joi, 7 ianuarie, cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, principalele teme abordate fiind legate de situația bugetară a României, precum și de prioritățile strategice avute în vedere de către guvern pentru relansarea economică în perioada următoare, informează un comunicat al Ministerului Finanțelor. 

„Am convenit cu vicepreședintele Dombrovskis să avem un dialog permanent pe viitor și sper într-o colaborare deschisă și fructuoasă. Am discutat, printre altele, despre obiectivul nostru de promovare a unei strategii care să conducă la o consolidare fiscală într-o manieră sustenabilă, fără a afecta capacitatea României de a adopta măsuri menite să sprijine economia în această situație dificilă, generată de pandemia COVID-19, astfel încât în anul 2024 deficitul bugetar să ajungă sub nivelul de 3% din PIB. În mod cert, promovarea investițiilor rămâne un element prioritar (la nivelul anului 2020 – investițiile publice au reprezentat peste 5% din PIB), o importanță deosebită având utilizarea fondurilor europene. De asemenea, am subliniat vicepreședintelui Valdis Dombrovskis faptul că vom monitoriza cu mare atenție proiectele, în special cele cu valoare mare și mai ales acolo unde execuția nu merge bine”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

La rândul său, vicepreședintele Valdis Dombrovskis a apreciat deschiderea pentru dialog și menținerea acestuia atât la nivel tehnic, cât și politic, oferind susținere pentru angajamentul de reformă luat de Guvernul României.

În același timp, a precizat faptul că susține eforturile României de elaborare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind importanța alinierii acestuia la recomandările specifice de țară și cu necesitățile privind tranziția ecologică și digitală. 

De asemenea, oficialul european a punctat într-un mesaj pe Twitter că Executivul de la Bruxelles se așteaptă ca România să prezinte „un buget solid” în 2021, dar să asigure și sustenabilitatea fiscală în contextul PDE. 

Aceasta este prima dintr-o serie de discuții programate între ministrul român de finanțe și comisarii europeni. Dialogul deschis între România și Comisia Europeană este cu atât mai important acum cu cât țara noastră se află în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2020, în urma derapajelor fiscale înregistrate în perioada 2017-2019, care au pus bazele unui deficit public de peste 4,3% din PIB în 2019 și dublat în 2020 pe fondul măsurilor excepționale luate de guvernanți pentru a contracara efectele economice negative ale pandemiei. 

De altfel, într-o scrisoare transmisă noului ministru al finanțelor pe data de 29 decembrie, Comisia Europeană își exprimase intenția de a colabora cu Guvernul României pe tema situației fiscale grav deteriorate a României și a viitorului buget pentru 2021, avertizând totodată împotriva introducerii „de noi măsuri cu impact negativ permanent asupra soldului bugetar”. În acest sens, Executivul European încuraja Guvernul să ia în considerare alte inițiative de politică fiscală încă din 2021, atât pe partea veniturilor cât și a cheltuielilor. Aceste inițiative ar trebui, ca parte a unei strategii fiscale concertate pe termen mediu, să stabilească deficitul pe o cale în declin și să prevină o creștere bruscă a datoriei publice ca procent din PIB, care amenință să ajungă la 100% din PIB în 2027 și să devină nesustenabilă.

Conform calendarului, Comisia Europeană urmează să realizeze următoarea reevaluare a procedurii de deficit excesiv în primăvara acestui an. Potrivit documentului menționat mai sus, Comisia  va lua în considerare pentru evaluarea sa datele bugetare pe 2020, bugetul pe 2021 și previziunile de primăvară ale Comisiei pentru 2021, precum și stabilirea politicii fiscale pe termen mediu pe care se va baza Guvernul în programul său politic și celui de convergență.

Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de 3% privind deficitul public prevăzut în tratat, înregistrând la acea vreme un deficit de 4,3%, dar care s-a dublat spre finele anului 2020 în condițiile crizei pandemice. Deși Comisia a considerat, în contextul prezentării pachetului de toamnă pentru politica economică din cadrul Semestrului European, că nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României, având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, instituția ia în considerare propunerea în primăvară a unor noi pași procedurali dacă nu se observă o scădere a acestuia. 

De altfel, Comisia Europeană avertiza în noiembrie că, în ciuda previziunilor de redresare economică și a expirării schemelor de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în caz de pandemie (în absența bugetului 2021), deficitul administrației publice va crește în continuare, ajungând la aproximativ 11,25% din PIB în 2021 și 12,5% din PIB în 2022 dacă politicile fiscale și economice actuale vor fi menținute, în special măsurile referitoare la majorarea pensiilor și alocațiilor pentru copii. Această prognoză nu include nicio măsură finanțată din subvențiile Mecanismului de Redresare și Reziliență. În consecință, Comisia estima că ponderea datoriei publice din PIB-ul României va crește de la 35,3% în 2019 la aproximativ 63,5% în 2022.

Pe fondul crizei economice generate de noul coronavirus, Guvernul Orban s-a împrumutat foarte mult în 2020 pentru a acoperi creşterea de deficit bugetar – spre 9% din PIB şi a refinanțat datoriile care ajungeau la scadenţă. În aceste condiţii, datoria publică a crescut cu 83 mld. de lei în 10 luni, ajungând la 457 de miliarde de lei în octombrie 2020, reprezentând 47% din PIB, informează ZF. Totodată, deficitul bugetar pe 2020 a depâşit 90 de miliarde de lei, iar aceeaşi sumă este prognozată şi pentru 2021.

În această situație, premierul Florin Cîțu, fost ministru de finanțe în guvernarea precedentă, a declarat că vrea să introducă o mai mare stricteţe în cheltuirea banului public şi va încerca reducerea deficitului bugetar pe 3-4% din PIB în 2023.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

Published

on

© G7germany.de

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis duminică, 26 iunie, că UE este alături de Ucraina atât cât va fi nevoie, iar impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina va fi în centrul discuțiilor de la summitul G7. 

„Cel mai important factor de inflație este reprezentat de prețurile energiei. În Europa, răspunsul nostru este RePowerEU: diversificarea aprovizionării, economii de energie și surse regenerabile. Lucrăm intens cu aliați și parteneri din întreaga lume”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Șefa Executivului european a subliniat că în prima sesiune a summitului G7, pentru a consolida economia globală, trebuie să „combatem inflația, menținând în același timp creșterea economică, să sprijinim sustenabilitatea socială și de mediu, menținând în același timp stabilitatea fiscală și financiară și să consolidăm rezistența lanțurilor de aprovizionare”.

Reamintim că președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE va emite obligațiuni UE în valoare de 50 mld. de euro în a doua jumătate a anului pentru a finanța în continuare redresarea post-pandemie

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat, vineri, că intenționează să emită obligațiuni UE în valoare de 50 de miliarde de euro pentru a finanța programul de redresare NextGenerationEU în perioada iulie – decembrie 2022, care va fi completat de finanțare pe termen scurt (EU-Bills).

Fondurile vor fi destinate sprijinirii redresării economice a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Pe lângă finanțarea pentru NextGenerationEU, Comisia ar putea fi, de asemenea, nevoită să emită până la 9 miliarde EUR pentru împrumuturi destinate sprijinirii Ucrainei în cadrul unui nou program excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) și până la 6,6 miliarde EUR pentru împrumuturi în cadrul programului SURE, sub rezerva cererilor statelor membre și a finalizării procedurilor relevante.

Bazându-ne pe performanțele noastre bune de până acum ca emitent la scară largă, în a doua jumătate a anului vom continua să sprijinim redresarea, să finanțăm tranziția ecologică și digitală și rezistența pe termen lung a Europei prin intermediul finanțării de pe piață”, a declarat comisarul însărcinat cu bugetul și administrația, Johannes Hahn.

Emisiunile din a doua jumătate a anului 2022 se vor baza pe executarea cu succes a programului de redresare NextGenerationEU până în prezent. Din iunie 2021, când Comisia a debutat pe piață cu NextGenerationEU, emisiunile din cadrul programului se ridică la 118,5 miliarde EUR prin intermediul EU-Bonds pe termen lung, din care 28 de miliarde EUR prin emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU. În plus, Comisia a continuat să strângă fonduri în cadrul programelor sale de finanțare back-to-back – SURE, AMF și Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF). Cel mai recent, și ca răspuns la războiul din Ucraina, Comisia a plătit cu succes 1,2 miliarde EUR în cadrul unui program AMF de urgență.

În prima jumătate a anului 2022, Comisia a emis până în prezent obligațiuni UE în valoare de 47,5 miliarde EUR, în conformitate cu obiectivul său de finanțare de 50 de miliarde EUR. O nouă licitație de obligațiuni este planificată pentru 27 iunie 2022. Emisiunile sale din prima jumătate a anului 2022 au fost pe deplin în conformitate cu sumele comunicate în planul de finanțare pentru perioada ianuarie-iunie 2022.

Actualul plan de finanțare se bazează pe cele mai recente previziuni privind viitoarele nevoi de plată NextGenerationEU. Plățile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență – care reprezintă 90 % din plățile efectuate în cadrul NextGenerationEU – depind de finalizarea etapelor și obiectivelor din planurile naționale de redresare și de reziliență ale statelor membre. Prin urmare, calendarul și volumele exacte pot varia. Cu toate acestea, Comisia Europeană este încrezătoare că sumele comunicate în acest plan de finanțare ar trebui să rămână stabile.

În conformitate cu strategia sa de finanțare diversificată, Comisia va continua să utilizeze o combinație de sindicalizări și licitații, precum și obligațiuni UE pe termen scurt. Acest lucru îi va permite să obțină cele mai bune condiții de piață posibile și să poată satisface nevoile de plată ale statelor membre ale UE.

Datorită acestei abordări, Comisia a reușit până în prezent să deburseze 100 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și câteva miliarde de euro în cadrul altor programe bugetare ale UE care beneficiază de finanțarea NextGenerationEU.

La sfârșitul anului, Comisia își va anunța planurile de emitere pentru prima jumătate a anului 2023.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina, prima țară non-UE, care aderă la programul LIFE, sprijinind refacerea mediului și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Astăzi, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, se află la Kiev, Ucraina, unde, împreună cu ministrul ucrainean al ecologiei și resurselor naturale, Ruslan Strileț, a semnat un acord privind aderarea Ucrainei la programul LIFE pentru mediu și climă, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Ucraina este prima țară din afara UE care aderă la acest program. Prin aderarea la programul LIFE, Ucraina ar putea beneficia de sprijinul LIFE pentru a contribui la refacerea mediului înconjurător după distrugerile provocate de invazia rusă, fie că este vorba de poluare, de distrugerea ecosistemelor sau de alte efecte pe termen lung.

Comisarul Sinkevičius a fost martorul unora dintre aceste distrugeri atunci când a vizitat silvicultura Zdvizhivsky – o suprafață semnificativă a pădurii a fost distrusă de infrastructura militară, inclusiv de săpături și tranșee, iar întreaga zonă este minată. De asemenea, a vizitat compania “Teteriv forestry”, care a suferit pagube cauzate de ocupanți și un nou laborator modern care monitorizează calitatea apei provenite din bazinul râului Nipru și care a primit finanțare din partea UE.

Comisarul Sinkevičius a declarat: “Invazia Rusiei în Ucraina provoacă daune imediate substanțiale la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare, poluarea mării, a solului și a aerului, care vor avea un impact de lungă durată asupra mediului. Repercusiunile asupra sănătății umane pot dura foarte mult timp. Prin acest parteneriat, organizațiile publice și private ucrainene vor putea primi sprijin financiar pentru proiecte de curățare a zonelor poluate, de reconstrucție după distrugere într-un mod care protejează și reface natura și care este în armonie cu o economie circulară și cu emisii zero.”

Echipamentele militare și substanțele chimice toxice din apă, sol și aer ar putea persista timp de zeci de ani. După poluare și distrugere, reconstrucția va fi extrem de intensivă în ceea ce privește energia, materialele de construcție și altele. Pe termen scurt, programul LIFE ar putea sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei printr-o analiză a nevoilor și prin mobilizarea și consolidarea capacităților diferiților actori pentru a aborda decontaminarea solului și a apei prin soluții bazate pe natură.

Pe termen mediu și lung, la fel ca în alte țări participante la programul LIFE, proiectele pot avea ca scop dezvoltarea și demonstrarea de tehnici și abordări ecoinovative, promovarea celor mai bune practici și a schimbărilor de comportament și altele. Solicitanții ucraineni pot depune deja propuneri în cadrul cererilor de propuneri LIFE 2022. Pentru ca un proiect să primească finanțare, Ucraina trebuie mai întâi să ratifice acordul de asociere.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G75 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G76 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G77 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G79 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G710 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G711 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending