Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană așteaptă de la România „un buget robust” și asigurarea sustenabilității fiscale în 2021

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană așteaptă de la România „un buget robust” și asigurarea sustenabilității fiscale în 2021, în contextul procedurii de deficit excesiv (PDE), sub a cărei incidență se află din prima parte a anului trecut, potrivit primei discuții dintre vicepreședintele Executivului European și noul ministru al finanțelor, Alexandru Nazare. 

Seria discuțiilor dintre ministrul de finanțe al României și oficialii europeni a fost deschisă joi, 7 ianuarie, cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, principalele teme abordate fiind legate de situația bugetară a României, precum și de prioritățile strategice avute în vedere de către guvern pentru relansarea economică în perioada următoare, informează un comunicat al Ministerului Finanțelor. 

„Am convenit cu vicepreședintele Dombrovskis să avem un dialog permanent pe viitor și sper într-o colaborare deschisă și fructuoasă. Am discutat, printre altele, despre obiectivul nostru de promovare a unei strategii care să conducă la o consolidare fiscală într-o manieră sustenabilă, fără a afecta capacitatea României de a adopta măsuri menite să sprijine economia în această situație dificilă, generată de pandemia COVID-19, astfel încât în anul 2024 deficitul bugetar să ajungă sub nivelul de 3% din PIB. În mod cert, promovarea investițiilor rămâne un element prioritar (la nivelul anului 2020 – investițiile publice au reprezentat peste 5% din PIB), o importanță deosebită având utilizarea fondurilor europene. De asemenea, am subliniat vicepreședintelui Valdis Dombrovskis faptul că vom monitoriza cu mare atenție proiectele, în special cele cu valoare mare și mai ales acolo unde execuția nu merge bine”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

La rândul său, vicepreședintele Valdis Dombrovskis a apreciat deschiderea pentru dialog și menținerea acestuia atât la nivel tehnic, cât și politic, oferind susținere pentru angajamentul de reformă luat de Guvernul României.

În același timp, a precizat faptul că susține eforturile României de elaborare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind importanța alinierii acestuia la recomandările specifice de țară și cu necesitățile privind tranziția ecologică și digitală. 

De asemenea, oficialul european a punctat într-un mesaj pe Twitter că Executivul de la Bruxelles se așteaptă ca România să prezinte „un buget solid” în 2021, dar să asigure și sustenabilitatea fiscală în contextul PDE. 

Aceasta este prima dintr-o serie de discuții programate între ministrul român de finanțe și comisarii europeni. Dialogul deschis între România și Comisia Europeană este cu atât mai important acum cu cât țara noastră se află în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2020, în urma derapajelor fiscale înregistrate în perioada 2017-2019, care au pus bazele unui deficit public de peste 4,3% din PIB în 2019 și dublat în 2020 pe fondul măsurilor excepționale luate de guvernanți pentru a contracara efectele economice negative ale pandemiei. 

De altfel, într-o scrisoare transmisă noului ministru al finanțelor pe data de 29 decembrie, Comisia Europeană își exprimase intenția de a colabora cu Guvernul României pe tema situației fiscale grav deteriorate a României și a viitorului buget pentru 2021, avertizând totodată împotriva introducerii „de noi măsuri cu impact negativ permanent asupra soldului bugetar”. În acest sens, Executivul European încuraja Guvernul să ia în considerare alte inițiative de politică fiscală încă din 2021, atât pe partea veniturilor cât și a cheltuielilor. Aceste inițiative ar trebui, ca parte a unei strategii fiscale concertate pe termen mediu, să stabilească deficitul pe o cale în declin și să prevină o creștere bruscă a datoriei publice ca procent din PIB, care amenință să ajungă la 100% din PIB în 2027 și să devină nesustenabilă.

Conform calendarului, Comisia Europeană urmează să realizeze următoarea reevaluare a procedurii de deficit excesiv în primăvara acestui an. Potrivit documentului menționat mai sus, Comisia  va lua în considerare pentru evaluarea sa datele bugetare pe 2020, bugetul pe 2021 și previziunile de primăvară ale Comisiei pentru 2021, precum și stabilirea politicii fiscale pe termen mediu pe care se va baza Guvernul în programul său politic și celui de convergență.

Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de 3% privind deficitul public prevăzut în tratat, înregistrând la acea vreme un deficit de 4,3%, dar care s-a dublat spre finele anului 2020 în condițiile crizei pandemice. Deși Comisia a considerat, în contextul prezentării pachetului de toamnă pentru politica economică din cadrul Semestrului European, că nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României, având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, instituția ia în considerare propunerea în primăvară a unor noi pași procedurali dacă nu se observă o scădere a acestuia. 

De altfel, Comisia Europeană avertiza în noiembrie că, în ciuda previziunilor de redresare economică și a expirării schemelor de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în caz de pandemie (în absența bugetului 2021), deficitul administrației publice va crește în continuare, ajungând la aproximativ 11,25% din PIB în 2021 și 12,5% din PIB în 2022 dacă politicile fiscale și economice actuale vor fi menținute, în special măsurile referitoare la majorarea pensiilor și alocațiilor pentru copii. Această prognoză nu include nicio măsură finanțată din subvențiile Mecanismului de Redresare și Reziliență. În consecință, Comisia estima că ponderea datoriei publice din PIB-ul României va crește de la 35,3% în 2019 la aproximativ 63,5% în 2022.

Pe fondul crizei economice generate de noul coronavirus, Guvernul Orban s-a împrumutat foarte mult în 2020 pentru a acoperi creşterea de deficit bugetar – spre 9% din PIB şi a refinanțat datoriile care ajungeau la scadenţă. În aceste condiţii, datoria publică a crescut cu 83 mld. de lei în 10 luni, ajungând la 457 de miliarde de lei în octombrie 2020, reprezentând 47% din PIB, informează ZF. Totodată, deficitul bugetar pe 2020 a depâşit 90 de miliarde de lei, iar aceeaşi sumă este prognozată şi pentru 2021.

În această situație, premierul Florin Cîțu, fost ministru de finanțe în guvernarea precedentă, a declarat că vrea să introducă o mai mare stricteţe în cheltuirea banului public şi va încerca reducerea deficitului bugetar pe 3-4% din PIB în 2023.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Conferința privind Viitorul Europei (CoFoE) marchează prima dată când cetățenii sunt pe picior de egalitate cu reprezentanții lor aleși, a subliniat sâmbătă, 19 iunie, Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene și copreședinte al Comitetului executiv al Conferinței, în cadrul discursul său din deschiderea sesiunii plenare inaugurale a evenimentului paneuropean. 

„Chiar dacă am fost întotdeauna dedicată implicării cetățenilor, nu cred că mi-am imaginat vreodată că mă voi putea angaja cu cetățenii în acest fel în hemiciclu. Știți că politica s-a schimbat în Uniunea Europeană, iar acesta este un prim pas important pentru integrarea structurală a implicării cetățenilor în Uniunea Europeană. (…) Trebuie să ne amintim că, pentru cetățeni, această conferință este conferința VOASTRĂ. Reprezentanții aleși au adunările lor în care dezbat viitorul Europei, miniștrii au consiliile lor, atât regionale, cât și naționale, membrii Parlamentului European și ai parlamentelor naționale au hemiciclurile lor. Eu am locul meu, iar noi avem locul nostru în Colegiul Comisarilor. Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții voștri aleși”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene.

Oficialul european a continuat să pună accent pe importanța implicării cetățenilor europeni în modelarea Uniunii Europene în care trăiesc ei și în care vor prospera generațiile viitoare, în funcție de nevoile acestora. Dubravka Šuica l-a citat în acest sens pe istoricul suedez Johan Norberg:

„În recenta sa carte intitulată Open, Johan Norberg vorbește despre povestea progresului uman. El spune că răspunsul la aceste probleme din societate nu ar trebui să fie închiderea în noi înșine sau emiterea de soluții unice pentru orice situație, de sus în jos. Mi-aș dori să avem mai mult timp pentru a discuta acest subiect, deoarece recomandarea sa este, citez, <<singura modalitate de a găsi soluții mai bune este de a permite milioanelor de oameni să continue să caute>>. Iar această Conferință privind viitorul Europei face exact acest lucru. Ea permite milioanelor de cetățeni să delibereze împreună cu reprezentanții lor aleși la fiecare nivel local, regional, național și european cu privire la viitorul Uniunii în care vor să trăiască, să muncească și să se joace. Puteți face acest lucru dacă sunteți primar, dacă sunteți un tânăr întreprinzător, fermier, medic, o asistentă medicală, un profesor, și lista poate continua. Faptul că avem atât de mulți ochi care privesc înainte, uitându-se la provocările și oportunitățile cu care ne confruntăm, îmi permite să cred și să sper că vom construi un viitor mai luminos pentru generațiile de astăzi și pentru cele viitoare”, a adăugat oficialul european.

Nu în ultimul rând, vicepreședinta Comisiei Europene le-a transmis aleșilor din UE că „nu înlocuiți democrația reprezentativă, ci o consolidați prin aducerea cetățenilor în centrul procesului de elaborare a politicilor în Uniunea Europeană”.

Citiți și Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

La sesiunea plenară a Conferinței participă 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei începând cu plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei de sâmbătă, 19 iunie, de la Strasbourg, a subliniat copreședintele comitetului executiv, eurodeputatul Guy Verhofstadt, în deschiderea evenimentului. 

„Este pentru prima dată când instituțiile UE, împreună cu toate parlamentele naționale, vor dezbate și defini o nouă viziune pentru viitorul Europei, dincolo de documentele strategice și de numeroasele rapoarte de inițiativă elaborate de Comisie, Consiliu și Parlament. Ce funcționează bine în cadrul Uniunii, ce trebuie schimbat, cum să stabilim o uniune care să fie adecvată pentru următoarele decenii, cum să creăm o Uniune mai rezistentă, care să acționeze mai rapid, care să fie mai eficientă… trebuie să răspundem urgent la toate aceste întrebări”, a susținut Guy Verhofstadt în intervenția sa

Acesta a subliniat nevoia de reformă și de adaptare a Uniunii Europene la nevoile cetățenilor și la provocările globale dintr-o lume în care marii actori au devenit tot mai asertivi:

„În timp ce lumea se schimbă rapid și, cu siguranță, nu așteaptă, o lume cu noi provocări care depășesc granițele statelor noastre naționale, o lume care, de asemenea, nu mai este centrată pe Europa, ci pe giganți precum Rusia, precum China, precum India, precum Statele Unite, o lume, din păcate, din ce în ce mai puțin democratică, condusă tot mai mult de atitudini și reguli autoritare cu sumă nulă. Așadar, trebuie să vedem cum să ne protejăm în această nouă lume emergentă idealurile, valorile sau principiile, interesele noastre, cum să ieșim din impasul în care ne aflăm, adesea cauzat de procesele noastre decizionale, cum să ocolim veto-urile de la Bruxelles; cu alte cuvinte, cum să creăm spațiul necesar pentru reformă, bazat pe ideile și nevoile cetățenilor”, a mai adăugat politicianul belgian

De asemenea, copreședintele comitetului executiv al evenimentului a mai arătat că „prin convocarea acestei Conferințe, statele membre care au ales în mod direct reprezentanții europeni și Comisia, în calitate de organ executiv al Uniunii, au răspuns pozitiv la întrebarea privind necesitatea schimbării și a reformelor”. Astfel, „singura întrebare care rămâne este modul în care vom face acest lucru. Și aceasta va fi principala noastră sarcină în următoarele nouă luni”, a adăugat Guy Verhofstadt.

La sesiunea plenară a conferinței participă 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Justiția belgiană ordonă AstraZeneca să livreze de urgență 50 milioane de doze de vaccin și autorizează Comisia Europeană să perceapă penalități pentru fiecare doză nelivrată

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis vineri, 18 iunie, să autorizeze măsuri provizorii în procesul intentat împotriva AstraZeneca de către Comisia Europeană și cele 27 de state membre ale UE, informează un comunicat

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută decizia:

„Această decizie confirmă poziția Comisiei potrivit căreia AstraZeneca nu și-a respectat obligațiile contractuale. Este bine să vedem acest lucru confirmat de un judecător independent”, a declarat ea. „Acest lucru arată că campania noastră europeană de vaccinare, pe lângă faptul că a funcționat zi de zi pentru toți cetățenii noștri, s-a bazat pe un temei juridic solid”, a adăugat von der Leyen.

Curtea ordonă AstraZeneca să livreze de urgență 50 de milioane de doze de vaccin până la 27 septembrie 2021 – conform unui calendar obligatoriu:

  • 15 milioane de doze până la 26 iulie, ora 9.00,
  • 20 de milioane de doze până la 23 august,
  • 15 milioane de doze până la 27 septembrie.

În cazul în care aceste termene de livrare nu sunt respectate, AstraZeneca va trebui să plătească o penalitate de 10 EUR pentru fiecare doză nelivrată.

Comisia a cerut instanței să oblige compania să livreze 120 de milioane de doze până la sfârșitul lunii iunie și întreaga cantitate promisă de 300 de milioane de doze până la sfârșitul lunii septembrie.

Până în prezent, compania a livrat peste 70 de milioane de doze către bloc „și va depăși substanțial 80,2 milioane de doze până la sfârșitul lunii iunie 2021″, a precizat AstraZeneca într-un comunicat ca reacție la decizia de vineri, citează POLITICO.

Decizia Curții cu privire la măsurile provizorii solicitate se bazează pe faptul că AstraZeneca nu și-a îndeplinit în mod flagrant obligațiile contractuale față de Uniune (“neglijență gravă“).

De asemenea, Curtea constată că AstraZeneca ar fi trebuit să depună toate eforturile pentru a livra vaccinurile în conformitate cu calendarul convenit, inclusiv prin mobilizarea unităților de producție din Regatul Unit menționate în mod expres în contract, în special având în vedere întârzierile semnificative ale livrărilor către UE.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.14 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța18 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA20 hours ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

NATO22 hours ago

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

NATO23 hours ago

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

COMISIA EUROPEANA24 hours ago

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

NATO24 hours ago

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, întâlnire cu ministrul francez al sportului, Roxana Mărăcineanu: Sportul are puterea de a uni, de a reduce diferențele și de a promova incluziunea

Alin Mituța18 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL4 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO6 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO6 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

Team2Share

Trending