Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană așteaptă de la România „un buget robust” și asigurarea sustenabilității fiscale în 2021

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană așteaptă de la România „un buget robust” și asigurarea sustenabilității fiscale în 2021, în contextul procedurii de deficit excesiv (PDE), sub a cărei incidență se află din prima parte a anului trecut, potrivit primei discuții dintre vicepreședintele Executivului European și noul ministru al finanțelor, Alexandru Nazare. 

Seria discuțiilor dintre ministrul de finanțe al României și oficialii europeni a fost deschisă joi, 7 ianuarie, cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, principalele teme abordate fiind legate de situația bugetară a României, precum și de prioritățile strategice avute în vedere de către guvern pentru relansarea economică în perioada următoare, informează un comunicat al Ministerului Finanțelor. 

„Am convenit cu vicepreședintele Dombrovskis să avem un dialog permanent pe viitor și sper într-o colaborare deschisă și fructuoasă. Am discutat, printre altele, despre obiectivul nostru de promovare a unei strategii care să conducă la o consolidare fiscală într-o manieră sustenabilă, fără a afecta capacitatea României de a adopta măsuri menite să sprijine economia în această situație dificilă, generată de pandemia COVID-19, astfel încât în anul 2024 deficitul bugetar să ajungă sub nivelul de 3% din PIB. În mod cert, promovarea investițiilor rămâne un element prioritar (la nivelul anului 2020 – investițiile publice au reprezentat peste 5% din PIB), o importanță deosebită având utilizarea fondurilor europene. De asemenea, am subliniat vicepreședintelui Valdis Dombrovskis faptul că vom monitoriza cu mare atenție proiectele, în special cele cu valoare mare și mai ales acolo unde execuția nu merge bine”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

La rândul său, vicepreședintele Valdis Dombrovskis a apreciat deschiderea pentru dialog și menținerea acestuia atât la nivel tehnic, cât și politic, oferind susținere pentru angajamentul de reformă luat de Guvernul României.

În același timp, a precizat faptul că susține eforturile României de elaborare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind importanța alinierii acestuia la recomandările specifice de țară și cu necesitățile privind tranziția ecologică și digitală. 

De asemenea, oficialul european a punctat într-un mesaj pe Twitter că Executivul de la Bruxelles se așteaptă ca România să prezinte „un buget solid” în 2021, dar să asigure și sustenabilitatea fiscală în contextul PDE. 

Aceasta este prima dintr-o serie de discuții programate între ministrul român de finanțe și comisarii europeni. Dialogul deschis între România și Comisia Europeană este cu atât mai important acum cu cât țara noastră se află în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2020, în urma derapajelor fiscale înregistrate în perioada 2017-2019, care au pus bazele unui deficit public de peste 4,3% din PIB în 2019 și dublat în 2020 pe fondul măsurilor excepționale luate de guvernanți pentru a contracara efectele economice negative ale pandemiei. 

De altfel, într-o scrisoare transmisă noului ministru al finanțelor pe data de 29 decembrie, Comisia Europeană își exprimase intenția de a colabora cu Guvernul României pe tema situației fiscale grav deteriorate a României și a viitorului buget pentru 2021, avertizând totodată împotriva introducerii „de noi măsuri cu impact negativ permanent asupra soldului bugetar”. În acest sens, Executivul European încuraja Guvernul să ia în considerare alte inițiative de politică fiscală încă din 2021, atât pe partea veniturilor cât și a cheltuielilor. Aceste inițiative ar trebui, ca parte a unei strategii fiscale concertate pe termen mediu, să stabilească deficitul pe o cale în declin și să prevină o creștere bruscă a datoriei publice ca procent din PIB, care amenință să ajungă la 100% din PIB în 2027 și să devină nesustenabilă.

Conform calendarului, Comisia Europeană urmează să realizeze următoarea reevaluare a procedurii de deficit excesiv în primăvara acestui an. Potrivit documentului menționat mai sus, Comisia  va lua în considerare pentru evaluarea sa datele bugetare pe 2020, bugetul pe 2021 și previziunile de primăvară ale Comisiei pentru 2021, precum și stabilirea politicii fiscale pe termen mediu pe care se va baza Guvernul în programul său politic și celui de convergență.

Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de 3% privind deficitul public prevăzut în tratat, înregistrând la acea vreme un deficit de 4,3%, dar care s-a dublat spre finele anului 2020 în condițiile crizei pandemice. Deși Comisia a considerat, în contextul prezentării pachetului de toamnă pentru politica economică din cadrul Semestrului European, că nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României, având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, instituția ia în considerare propunerea în primăvară a unor noi pași procedurali dacă nu se observă o scădere a acestuia. 

De altfel, Comisia Europeană avertiza în noiembrie că, în ciuda previziunilor de redresare economică și a expirării schemelor de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în caz de pandemie (în absența bugetului 2021), deficitul administrației publice va crește în continuare, ajungând la aproximativ 11,25% din PIB în 2021 și 12,5% din PIB în 2022 dacă politicile fiscale și economice actuale vor fi menținute, în special măsurile referitoare la majorarea pensiilor și alocațiilor pentru copii. Această prognoză nu include nicio măsură finanțată din subvențiile Mecanismului de Redresare și Reziliență. În consecință, Comisia estima că ponderea datoriei publice din PIB-ul României va crește de la 35,3% în 2019 la aproximativ 63,5% în 2022.

Pe fondul crizei economice generate de noul coronavirus, Guvernul Orban s-a împrumutat foarte mult în 2020 pentru a acoperi creşterea de deficit bugetar – spre 9% din PIB şi a refinanțat datoriile care ajungeau la scadenţă. În aceste condiţii, datoria publică a crescut cu 83 mld. de lei în 10 luni, ajungând la 457 de miliarde de lei în octombrie 2020, reprezentând 47% din PIB, informează ZF. Totodată, deficitul bugetar pe 2020 a depâşit 90 de miliarde de lei, iar aceeaşi sumă este prognozată şi pentru 2021.

În această situație, premierul Florin Cîțu, fost ministru de finanțe în guvernarea precedentă, a declarat că vrea să introducă o mai mare stricteţe în cheltuirea banului public şi va încerca reducerea deficitului bugetar pe 3-4% din PIB în 2023.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Dezvoltare Durabilă, aferent perioadei de programare 2021–2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5.254.203.319 euro și va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să se asigure  utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Astfel, programul va finanța din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondului de Coeziune (FC) patru priorități de investiții: infrastructura de apă și apă uzată (2.937.775.940 euro); managementul deșeurilor (480.000.000 euro); conservarea biodiversităţii (111.764.706 euro); calitatea aerului si decontaminarea siturilor poluate (88.235.295 euro); managementul riscurilor (51.881.857 euro); adaptarea la schimbările climatice prin îmbunătățirea eficienței energetice, creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie (1.118.545.521 euro).

”România are parte de un moment important astăzi pentru ceea ce înseamnă îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Vorbim despre investiții record pentru adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, infrastructura de apă și apă uzată, decontaminarea siturilor poluate și managementul riscurilor. Avem garanția că toate cele 21 de proiecte, cu valoare de 4,5 miliarde euro, pe care le avem în pregătire, vor însemna racordarea la rețeaua de apă a peste două milioane de beneficiari. Iar aceste proiecte sunt doar o mică parte dintre obiectivele pe care le avem prin Programul Dezvoltare Durabilă. Conform analizelor disponibile, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă, după finalizarea tuturor investițiilor din bani europeni, va fi de peste 85%”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Operațiunile de importanță strategică care se vor sprijini prin PDD cu perioadă de implementare intervalul 2021–2029 vor fi:

  • dezvoltarea rețelelor inteligente de electricitate (Smart Grids);
  • investiții integrate de dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată care contribuie la conformarea cu directivele;
  • îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vedere asigurării tranziției spre economia circulară;
  • îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și reducere a emisiilor rezultate din directive;
  • investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate.

Rezultatele așteptate după finalizarea Planului Dezvoltare Durabilă

Prin investițiile ce se vor realiza se au în vedere următoarele rezultate majore:

  • 3.768 km conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă;
  • 3.209 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate;
  • capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor pentru o cantitate de 360.000 t/an;
  • protejarea a 116,955 ha din suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere;
  • protecția și restaurarea a 2.310 ha de ecosisteme degradate din afara siturilor Natura 2000;
  • creșterea suprafeței acoperite de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate în 54 de zone de calitate a aerului;
  • investigarea a 1.183 situri potențial contaminate;
  • protejarea a 955 ha împotriva inundațiilor prin infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice;
  • lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor pentru 4,5 km în zona de coastă;
  • 155 km de conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite;
  • 259 întreprinderi sprijinite pentru investiții în eficiență energetică;
  • capacitate de producție suplimentară de 14 MW pentru energia din surse regenerabile;
  • 1.437 km conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite.

Politica de Coeziune 2021–2027

În luna octombrie a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Până la acest moment au fost deja toate variantele finale ale Programelor, 9 dintre ele fiind deja aprobate.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro. Ulterior, 7 din cele 8 Programe Regionale au primit avizul pozitiv al Executivului european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

InvestEU: Comisia Europeană și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei semnează un acord în valoare de 500 mil. euro pentru finanțarea investițiilor sociale

Published

on

© Paolo Gentiloni - Twitter

Astăzi, Comisia Europeană și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) au semnat un acord de garanție InvestEU în valoare de până la 159 de milioane de euro. Astfel, CEB devine partener de implementare InvestEU și va mobiliza aproximativ 500 de milioane de euro sub formă de împrumuturi suplimentare pentru proiecte sociale. Acest acord reprezintă o etapă importantă, deoarece este pentru prima dată când InvestEU sprijină investițiile unei bănci multilaterale de dezvoltare cu un mandat exclusiv social, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Acordul de garantare, semnat astăzi la Bruxelles de comisarul Paolo Gentiloni și de guvernatorul CEB, Carlo Monticelli, va debloca investiții semnificative în cadrul ferestrelor InvestEU “investiții sociale și competențe” și “infrastructură durabilă”.

Acestea includ locuințe sociale, locuințe la prețuri accesibile și locuințe pentru studenți, educație, ocuparea forței de muncă și competențe, asistență medicală, îngrijire pe termen lung și asistență socială precum și mobilitate urbană curată și inteligentă, servicii de apă și apă uzată și protecție împotriva inundațiilor.

Portofoliul de proiecte acoperite de această garanție InvestEU va sprijini, de asemenea, obiective transversale, cum ar fi egalitatea de gen și incluziunea socială și economică a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu handicap. Primele operațiuni în cadrul acordului sunt așteptate să fie aprobate în cursul anului 2023.

InvestEU oferă o garanție bugetară a UE partenerilor de implementare pentru a le spori capacitatea de asumare a riscurilor și, prin urmare, contribuie la mobilizarea investițiilor publice și private pentru prioritățile politice ale UE.

„InvestEU va juca un rol important în mobilizarea investițiilor necesare pentru realizarea obiectivelor mai ample ale UE în anii următori. Și nu există un obiectiv mai important decât construirea unei Europe sociale puternice. Sunt încântat că, începând de astăzi, avem Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ca partener de punere în aplicare a InvestEU, în special pentru investițiile sociale”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

„Prin combinarea garanției UE cu finanțarea și expertiza CEB, vom deveni parteneri și mai eficienți ai țărilor noastre membre în răspunsul lor la provocările sociale actuale. Acest acord important va consolida cooperarea noastră de lungă durată cu Comisia Europeană și reprezintă o recunoaștere a rolului strategic al CEB în promovarea coeziunii sociale în Europa”, a declarat Guvernatorul CEB, Carlo Monticelli.


Programul InvestEU va oferi UE o finanțare crucială pe termen lung prin mobilizarea unor fonduri publice și private substanțiale în sprijinul unei redresări durabile. De asemenea, va contribui la mobilizarea investițiilor private pentru prioritățile de politică ale UE, cum ar fi programul european “Green Deal” și tranziția digitală. Programul este alcătuit din trei componente: Fondul InvestEU, centrul consultativ InvestEU și portalul InvestEU. Fondul InvestEU va fi pus în aplicare prin intermediul partenerilor financiari care vor investi în proiecte utilizând garanția de 26,2 miliarde EUR de la bugetul UE. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, va crește capacitatea acestora de asumare a riscurilor și va mobiliza astfel cel puțin 372 de miliarde EUR în investiții suplimentare.

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) este o bancă de dezvoltare multilaterală cu un mandat exclusiv social și reprezintă un instrument major al politicii de solidaritate în Europa. De la înființarea sa în 1956, aceasta a investit în proiecte sociale care promovează creșterea favorabilă incluziunii și oferă sprijin pentru populațiile cele mai vulnerabile din Europa. CEB acordă împrumuturi și garanții celor 42 de state membre ale sale pentru a finanța proiecte care îndeplinesc un anumit număr de criterii. Printre potențialii împrumutați se numără guverne, autorități locale sau regionale și instituții financiare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”, inițiat de președintele Volodimir Zelenski, sâmbătă, la Summit-ul internațional privind securitatea alimentară, de la Kiev, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj video.

 

Oficialul european a declarat că susține pe deplin inițiativa șefului statului ucrainean privind ”Cerealele din Ucraina”. Potrivit acesteia, inițiativa este o contribuție semnificativă la garantarea securității alimentare în lume și o manifestare a solidarității cu cei care au nevoie de un astfel de ajutor în contextul în care Rusia folosește „din nou alimentele ca armă”.

„Ca parte a agresiunii sale brutale împotriva Ucrainei, Rusia a distrus producția agricolă, a vizat silozurile de cereale și v-a blocat porturile. Astfel, Rusia privează țările cele mai vulnerabile din Africa, Orientul Mijlociu și Asia de accesul vital la alimente. Și apoi se folosește de dezinformare pentru a da vina pe alții pentru acțiunile sale josnice. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva acestui lucru”, a afirmat Ursula von der Leyen. Programul trimite „un semnal foarte puternic întregii lumi că nu ne vom lăsa partenerii noștri cei mai vulnerabili fără ajutor”, a adăugat președinta Comisiei.

Citiți și ”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

Totodată, aceasta a anunțat sprijinul Comisiei Europene pentru încărcarea a două nave cu cereale.

„Vom plăti pentru a transporta 40.000 de tone de cereale, adică restul de cereale pe care le-ați pus la dispoziție. Oricare ar fi costurile”, a declarat șefa Executivului european.

De asemenea, von der Leyen a punctat importanța continuării inițiativei privind cerealele din Marea Neagră și succesul major al Culoarelor de Solidaritate instituite de Comisia Europeană cu sprijinul în special al statelor UE din apropierea graniței cu Ucraina. 

„Culoarele de Solidaritate instituite de Comisie și de statele membre limitrofe reprezintă un succes major. Din luna mai, acestea au permis exportul a peste 17 milioane de tone de cereale și produse alimentare ucrainene. Acestea reprezintă singura opțiune pentru exportul tuturor celorlalte produse ucrainene non-agricole către restul lumii. Culoarele de Solidaritate au devenit un colac de salvare pentru economia ucraineană, aducând agricultorilor și întreprinderilor ucrainene un venit de peste 19 miliarde de euro, atât de necesar. Comisia Europeană, împreună cu instituții financiare precum BEI, BERD și Banca Mondială, au mobilizat acum 1 miliard de euro ca finanțare suplimentară pentru a spori capacitatea acestor culoare de solidaritate. Și salutăm prelungirea cu 120 de zile a Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră. Împreună, Culoarele de Solidaritate ale UE și Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră au permis exportul a peste 28 de milioane de tone de produse agricole pe piața mondială, în special către țările care au cea mai mare nevoie de ele”, a mai declarat șefa Comisiei Europene.

Programul umanitar inițiat de liderul de la Kiev prevede achiziționarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni și trimiterea lor în țările din Africa și Asia care se află în pragul foametei. Acest lucru va permite organizarea sprijinului internațional pentru agricultura ucraineană, protejarea suprafețelor cultivate, susținerea producției, îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare și găsirea unor clienți internaționali care să garanteze achiziționarea de produse alimentare ucrainene.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

SCHENGEN10 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO14 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA17 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA17 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA18 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO20 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO20 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA22 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA24 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Team2Share

Trending