Connect with us

ROMÂNIA

Comisia Europeană: România va trebui să prezinte un plan de recuperare în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală, pentru a primi sprijin financiar prin instrumentul Next Generation EU

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană îndeamnă statele membre să prezinte planurile de recuperare și reziliență economică începând din octombrie pentru a le putea oferi sprijin rapid prin intermediul instrumentului de recuperare Next Generation EU, de 750 mld. de euro. De asemenea, pentru a fi eligibilă pentru sprijin financiar din partea Uniunii Europene, fie sub formă de granturi și/sau împrumuturi, România va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan de recuperare în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală, pentru a se asigura că cheltuielile sunt bine direcționate și utilizate

Într-o conferință de presă suținută joi, 28 mai, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a oferit mai multe detalii privind planul de relansare economică prezentat ieri, în fața Parlamentului European, de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, care va fi strâns legat de viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, finanțat cu 1.100 mld. de euro, și care se construiește în jurul unui instrument -Next Generation EU- de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. 

Oficialul european a declarat că este „absolut convins că pachetul convenit de Colegiu și prezentat de președintele von der Leyen ieri este exact răspunsul ambițios de care avem nevoie”, punctând că se bazează pe „o evaluare solidă a nevoilor din punct de vedere macro și microeconomic” și, totodată, că „este realist, deoarece poate fi o bază bună pentru acordurile necesare între statele membre și cu Parlamentul”.

Gentiloni a explicat că elementul central al Next Generation EU este Facilitatea de recuperare și reziliență tocmai adoptată, care va oferi sprijin financiar pe scară largă atât pentru investiții publice, cât și pentru reforme. Totodată, Facilitatea va ajuta statele membre să diminueze atât impactul economic cât și social al crizei și să abordeze provocările pe termen lung. 

Sprijinul garantat prin Facilitate se va ridica la suma de 560 mld. de euro, din care până la 310 mld. de euro în subvenții și până la 250 mld. euro în împrumuturi.

„Scopul nostru aici este să ajutăm statele membre să devină mai rezistente în sensul cel mai cuprinzător”, a afirmat Gentiloni, care a subliniat, totodată, faptul că statele membre vor fi cele care vor imprima ritmul propriilor recuperări, și nu Comisia Europeană:

„Vreau să fiu foarte clar: nu este vorba despre condiționalitate și intruziune de la Bruxelles. Această facilitate este voluntară, punând accentul pe planurile naționale de reformă. Este vorba despre asumarea de către statele membre a consolidării propriei țesături sociale și de creștere economică  și de a face ca acestea să fie coerente cu prioritățile noastre, în primul rând tranzițiile ecologice și digitale”.

Oficialul european a mai explicat că sprijinul prin granturi este legat de implementarea cu succes a politicilor de recuperare, fiecare stat membru fiind responsabil să își formuleze prioritățile într-un proiect de plan de recuperare și reziliență, ținând cont de prioritățile semestrului european, precum și de planurile naționale de energie și climă și planurile de tranziție echitabilă.

Citiți și Semestrul European-recomandări pentru România: Corectarea deficitul public excesiv până în 2022, promovarea investițiilor publice și private favorabile creșterii și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra sistemului sanitar și locurilor de muncă

Acest lucru înseamnă modernizarea economiilor, pentru a le face mai agile, mai dinamice, mai ecologice și mai digitale,  precum și îmbunătățirea productivității și a mediului de afaceri. Însă, reformele ar trebui să vizeze și consecințele sociale severe ale crizei, canalizând investiții în educația și competențele oamenilor, pentru a îmbunătăți cercetarea și inovarea, pentru a promova ocuparea forței de muncă și incluziunea socială.

Citiți și Comisia Europeană: PIB-ul real al României va scădea în 2020 cu 6%, iar deficitul bugetar ar urma să ajungă la 9,2% din PIB pe fondul crizei Covid-19

Potrivit acestuia, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei planuri de recuperare și reziliență în aprilie, ca anexă la programul lor național de reformă – dar, dacă doresc, pot deja să prezinte un proiect împreună cu proiectul lor de buget național în octombrie.

„Acest lucru ne-ar ajuta cu siguranță să oferim sprijin mai rapid. Încurajăm această oportunitate”, a precizat comisarul european. 

Odată transmise la Bruxelles, Comisia Europeană va evalua planurile pe baza unor criterii transparente

– dacă abordează în mod eficient provocările relevante identificate în cadrul semestrului european, pentru a demonstra că prioritățile la nivelul UE se traduc prin rezultate tangibile în fiecare țară.

– dacă contribuie la consolidarea potențialului de creștere și a rezistenței și la consolidarea coeziunii;

– și dacă conțin măsuri care contribuie semnificativ la abordarea tranzițiilor ecologice și digitale.

Cu condiția îndeplinirii criteriilor de evaluare, Comisia va adopta o decizie care stabilește contribuția financiară de care statul membru va beneficia (o subvenție și, dacă se solicită acest lucru, un împrumut), precum și etapele și calendarul de implementare.

În cazul granturilor, alocare maximă pentru fiecare țară UE se va face în funcție de populație, PIB pe cap de locuitor și rata șomajului.

În ceea ce privește împrumuturile, volumul maxim al împrumutului pentru fiecare stat membru va fi de până la 4,7% din venitul național brut. Împrumuturile pot fi solicitate împreună cu planul sau la un moment diferit în timp, însoțite de un plan revizuit.

Potrivit ministrului fondurilor europene, Marcel Boloș, suma pe care România urmează să o primească suplimentar de la bugetul Uniunii Europene prin intermediul instrumentului Next Generation EU este de 31 de miliarde de euro, astfel încât, în prezent, avem din fondurile europene 85 de miliarde de euro, sumă care include alocările din Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună.

Având în vedere necesitatea evidentă de a disloca aceste fonduri cât mai rapid posibil, Paolo Gentilono a subliniat că propunerea Comisiei specifică faptul că cel puțin 60% din banii de finanțare ar trebui să fie angajați legal până la sfârșitul anului 2022, iar restul până la sfârșitul anului 2024, în timp ce sprijinul pentru împrumuturi ar trebui solicitat de către statele membre cel târziu până la sfârșitul anului 2024.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

România, pe locul doi în UE la numărul de cazuri noi de COVID-19 după bilanțul record înregistrat pe 8 iulie

Published

on

© European Union, 2020

România a ajuns pe locul doi în Uniunea Europeană la numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19, după Franța (+ 663 cazuri), în urma celui mai recent bilanț prezentat de autorități miercuri, 8 iulie. Astfel, cu un număr record de 555 de cazuri, un număr mai ridicat decât vârful atins în perioada de stare de urgență (523 cazuri), țara noastră se situează în fața unor state membre grav afectate de pandemie, precum Spania (+383 cazuri), Italia (+193 cazuri) sau Germania (+206 cazuri). 

De altfel, tendința în ceea ce privește numărul de noi infectări s-a inversat în defavoarea statelor din Uniunea Europeană care per total înregistrează un număr de cazuri cu câteva zeci de mii mai mic decât statele grav afectate din sudul și vestul Europei. Astfel, un top 15 al statelor membre în care numărul de infectări s-a accentuat în ultimele săptămâni plasează România pe locul secund, cu 555 de noi cazuri, după Franța (+663), urmată de Portugalia (+443), Spania (+383), Suedia (+302), Polonia (+277), Germania (+206), Austria (+92), Cehia (+90), Belgia (+65), Croația (+53), Olanda (+52), Luxemburg (+47), Grecia (+33) și Slovacia (+31).

Regatul Unit, proaspăt ieșit din UE, a înregistrat 630 de cazuri noi. 

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 555 de noi cazuri de îmbolnăvire. În total, până astăzi, 8 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 30.175 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.284 au fost externate, dintre care 20.799 de pacienți vindecați și 1.485 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Citiți și Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

La ATI, în acest moment, sunt internați 237 de pacienți.

Până astăzi, 1.817 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 07.07.2020 (10:00) – 08.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (6 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Prahova, Sălaj, Suceava și Vâlcea. Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 7 decese la persoane de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De asemenea, până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 796.484 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 406 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.023 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 912 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 111.550 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.095   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

Published

on

@ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus raportate în ultimele 24 de ore este unul record şi a făcut apel la respectarea regulilor. De asemenea, președintele a făcut un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijinire guvernul Orban în găsirea de soluții. Șeful statului a solicitat astfel Parlamentului adoptarea în regim de urgență a legii Guvernului privind carantina și izolarea.

“Astăzi este o zi tristă. Avem un număr record de persoane găsite pozitiv cu noul coronavirus. Peste 550 de persoane care au fost detectate de ieri până azi”, a spus Iohannis, potrivit Agerpres și Digi24.

“E a doua lună de stare de alertă și lucrurile din păcate vedem că nu au evoluat cum ne-am fi dorit cu toții. Revin la ce am mai spus: răspunderea, în acest moment, e partajată între autorități și cetățeni. A fost o perioadă dificilă și ar fi păcat să dăm cu piciorul la rezultatele bune de pînă acuma. Măsurile sunt foarte simple: Masca, distanța și spălatul pe mâini. Trebuie să fim foarte atenți la ce ne spun unii și alții, fiindcă în loc să fim de aceeași parte, vedem că sunt politicieni care încearcă să exploateze electoral această epidemie”, a spus Iohannis.

“Suntem intr-o situație foarte complicată, e momentul să lăsăm divergențele politice la o parte și să ne concentrăm pe soluții. Solicit Parlamentului să dezbată in regim de urgență legea care reglementează carantina și izolare. Nu e momentul să disperăm, dar nici să lăsăm garda”, a spus președintele

În același context, președintele a făcut și un apel la responsabilitate adresat cetățenilor.

“Haideți să facem un efort să continuăm, nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi dumneavoastră. Nu vorbim de politică, de opinii personale, ci de o boală care a rămas în societate. Virusul nu ține cont de granițe, de legi, de diferite abordări pur administrative”.

El a făcut apel la purtarea măştii de protecţie, la distanţă fizică şi la spălarea mâinilor.

“Răspunderea în acest moment este partajată între autorităţi şi cetăţeni. A fost o perioadă foarte dificilă şi ar fi foarte păcat să dăm cu piciorul la ce am realizat până acum”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a vizitat Institutul Cantacuzino împreună cu ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. 

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE anunță că autoizolarea românilor la intrare în Austria este o măsură ”cu caracter temporar”. Aceasta devine obligatorie începând cu 9 iulie

Published

on

În contextul deciziilor autorităților austriece de a impune restricții la intrarea în Austria pentru cetățenii provenind din România și alte state, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că încă din cursul zilei de ieri, 7 iulie  au fost întreprinse, în regim de urgență, pentru a solicita decalarea datei de implementare a acestei măsuri, față de intenția inițială de aplicare imediat după momentul anunțului, precum și pentru clarificarea modului de implementare a acestor măsuri, potrivit comunicatului oficial al MAE. 

Totodată, partea română a subliniat că această măsură trebuie să afecteze cât mai puțin contactele directe dintre cele două state, mediul de afaceri și turismul, ținând cont și de proximitatea geografică, dinamica relațiilor bilaterale, inclusiv în domeniul economic, precum și de faptul că Austria reprezintă un stat important de tranzit pentru cetățenii și transportatorii români.

Partea română a evidențiat, de asemenea, că Austria este în prezent pe lista statelor exceptate de la măsura de carantină, fiind, totodată, una din destinațiile pentru care a fost permisă reluarea zborurilor.

Ca urmare a acestor demersuri, partea austriacă a comunicat astăzi că, începând cu data de 9 iulie, ora 00.00, toți cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor putea intra în Austria doar dacă prezintă un certificat (în limba engleză sau germană) de test negativ pentru infecția cu COVID-19 (PCR, RT), efectuat în ultimele 4 zile, anterior intrării în Austria.

În absența acestui certificat, cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor trebui să intre în autoizolare pentru o perioadă de 14 zile. În cazul în care nu este respectată măsura autoizolării, amenda poate ajunge până la 1.450 de euro. De asemenea, au informat că va exista posibilitatea ca această categorie de cetățeni să fie testați la intrarea în Austria, în cazul unui test negativ nefiind necesară măsura autoizolării.

Potrivit autorităților austriece, măsura autoizolării nu se va aplica în cazul tranzitului fără oprire al cetățenilor provenind din România pe teritoriul Austriei spre destinații din alte state și în cazul transportului de mărfuri.

Partea austriacă a precizat că măsura anunțată are caracter temporar, aceasta urmând a fi revizuită în funcție de evoluțiile epidemiologice.

Ministerul Afacerilor Externe continuă dialogul cu autoritățile austriece și va comunica public elementele de noutate care vor fi transmise oficial de către partea austriacă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending