Comisia Europeană îndeamnă statele membre să prezinte planurile de recuperare și reziliență economică începând din octombrie pentru a le putea oferi sprijin rapid prin intermediul instrumentului de recuperare Next Generation EU, de 750 mld. de euro. De asemenea, pentru a fi eligibilă pentru sprijin financiar din partea Uniunii Europene, fie sub formă de granturi și/sau împrumuturi, România va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan de recuperare în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală, pentru a se asigura că cheltuielile sunt bine direcționate și utilizate.
Într-o conferință de presă suținută joi, 28 mai, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a oferit mai multe detalii privind planul de relansare economică prezentat ieri, în fața Parlamentului European, de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, care va fi strâns legat de viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, finanțat cu 1.100 mld. de euro, și care se construiește în jurul unui instrument -Next Generation EU- de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.
Oficialul european a declarat că este „absolut convins că pachetul convenit de Colegiu și prezentat de președintele von der Leyen ieri este exact răspunsul ambițios de care avem nevoie”, punctând că se bazează pe „o evaluare solidă a nevoilor din punct de vedere macro și microeconomic” și, totodată, că „este realist, deoarece poate fi o bază bună pentru acordurile necesare între statele membre și cu Parlamentul”.
Gentiloni a explicat că elementul central al Next Generation EU este Facilitatea de recuperare și reziliență tocmai adoptată, care va oferi sprijin financiar pe scară largă atât pentru investiții publice, cât și pentru reforme. Totodată, Facilitatea va ajuta statele membre să diminueze atât impactul economic cât și social al crizei și să abordeze provocările pe termen lung.
Sprijinul garantat prin Facilitate se va ridica la suma de 560 mld. de euro, din care până la 310 mld. de euro în subvenții și până la 250 mld. euro în împrumuturi.
„Scopul nostru aici este să ajutăm statele membre să devină mai rezistente în sensul cel mai cuprinzător”, a afirmat Gentiloni, care a subliniat, totodată, faptul că statele membre vor fi cele care vor imprima ritmul propriilor recuperări, și nu Comisia Europeană:
„Vreau să fiu foarte clar: nu este vorba despre condiționalitate și intruziune de la Bruxelles. Această facilitate este voluntară, punând accentul pe planurile naționale de reformă. Este vorba despre asumarea de către statele membre a consolidării propriei țesături sociale și de creștere economică și de a face ca acestea să fie coerente cu prioritățile noastre, în primul rând tranzițiile ecologice și digitale”.
Oficialul european a mai explicat că sprijinul prin granturi este legat de implementarea cu succes a politicilor de recuperare, fiecare stat membru fiind responsabil să își formuleze prioritățile într-un proiect de plan de recuperare și reziliență, ținând cont de prioritățile semestrului european, precum și de planurile naționale de energie și climă și planurile de tranziție echitabilă.
Acest lucru înseamnă modernizarea economiilor, pentru a le face mai agile, mai dinamice, mai ecologice și mai digitale, precum și îmbunătățirea productivității și a mediului de afaceri. Însă, reformele ar trebui să vizeze și consecințele sociale severe ale crizei, canalizând investiții în educația și competențele oamenilor, pentru a îmbunătăți cercetarea și inovarea, pentru a promova ocuparea forței de muncă și incluziunea socială.
Potrivit acestuia, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei planuri de recuperare și reziliență în aprilie, ca anexă la programul lor național de reformă – dar, dacă doresc, pot deja să prezinte un proiect împreună cu proiectul lor de buget național în octombrie.
„Acest lucru ne-ar ajuta cu siguranță să oferim sprijin mai rapid. Încurajăm această oportunitate”, a precizat comisarul european.
Odată transmise la Bruxelles, Comisia Europeană va evalua planurile pe baza unor criterii transparente:
– dacă abordează în mod eficient provocările relevante identificate în cadrul semestrului european, pentru a demonstra că prioritățile la nivelul UE se traduc prin rezultate tangibile în fiecare țară.
– dacă contribuie la consolidarea potențialului de creștere și a rezistenței și la consolidarea coeziunii;
– și dacă conțin măsuri care contribuie semnificativ la abordarea tranzițiilor ecologice și digitale.
Cu condiția îndeplinirii criteriilor de evaluare, Comisia va adopta o decizie care stabilește contribuția financiară de care statul membru va beneficia (o subvenție și, dacă se solicită acest lucru, un împrumut), precum și etapele și calendarul de implementare.
În cazul granturilor, alocare maximă pentru fiecare țară UE se va face în funcție de populație, PIB pe cap de locuitor și rata șomajului.
În ceea ce privește împrumuturile, volumul maxim al împrumutului pentru fiecare stat membru va fi de până la 4,7% din venitul național brut. Împrumuturile pot fi solicitate împreună cu planul sau la un moment diferit în timp, însoțite de un plan revizuit.
Având în vedere necesitatea evidentă de a disloca aceste fonduri cât mai rapid posibil, Paolo Gentilono a subliniat că propunerea Comisiei specifică faptul că cel puțin 60% din banii de finanțare ar trebui să fie angajați legal până la sfârșitul anului 2022, iar restul până la sfârșitul anului 2024, în timp ce sprijinul pentru împrumuturi ar trebui solicitat de către statele membre cel târziu până la sfârșitul anului 2024.
