Suma pe care România urmează să o primească suplimentar de la bugetul Uniunii Europene prin intermediul instrumentului “Next Generation EU” este de 31 de miliarde de euro, astfel încât, în prezent, avem din fondurile europene 85 de miliarde de euro, o sumă pe care va trebui să o gândim foarte bine pe termen lung, a declarat, joi, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.
“Vin chiar de la o discuţie cu Comisia pe această temă a acestor noi fonduri care se adaugă cadrului financiar multianual 2021-2017. Această nouă facilitate de finanţare se numeşte Next Generation UE, adică se doreşte a fi o facilitate de finanţare care ne pune mintea la contribuţie, să gândim aşa-zisul Plan Naţional de Recuperare Economică, Plan Naţional de Recuperare ca urmare a crizei coronavirusului. Este o veste bună. Suma pe care urmează să o primim suplimentar de la bugetul Uniunii Europene este de 31 de miliarde de euro. Asta înseamnă că, pe lângă ce am avut în cadrul politicii de coeziune, 30,5 miliarde de euro, pe lângă ce am avut în cadrul politicii agricole comune, 21 de miliarde de euro, acum se mai adaugă această sumă impresionantă care a fost anunţată ieri (miercuri n.r) ca şi facilitate de finanţare nouă. Adică, practic, cu suma suplimentară care va fi acordată (…) România, din fonduri europene, are azi 85 de miliarde de euro, o sumă pe care va trebui să o gândim foarte bine pe termen lung în ce priveşte intervenţiile şi tipurile de acţiuni pe care le vom susţine”, a spus Boloş, la webinarul “Deciziile în Noua Economie”, organizat de România Durabilă şi EM360, și citat de Agerpres.
Ministrul a subliniat că baza celor 31 de miliarde de euro este un document strategic – Planul Naţional de Recuperare, care va trebui pregătit şi care are trei piloni: primul legat de investiţii, în condiţiile respectării politicii de green deal, un al doilea pilon legat de digitizare şi digitalizare şi al treilea pilon legat de cercetare – dezvoltare – inovare.
Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.
Conform surselor citate, 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
De asemenea, potrivit unui document al Comisiei consultat de Bloomberg și DPA, executivul european a alocat pentru România suma de 19,626 miliarde de euro, reprezentând granturi, singurele state care au alocate sume mai mari fiind: Italia (81,8 miliarde de euro), Spania (77,32 miliarde de euro), Franţa (38,77 miliarde de euro), Polonia (37,69 miliarde de euro), Germania (28,8 miliarde de euro) şi Grecia (22,56 miliarde de euro).
Comparativ, o serie de state dezvoltate au alocate granturi de valori mult mai mici precum Danemarca, 2,15 miliarde de euro, Belgia 5,48 miliarde de euro, Olanda, 6,75 miliarde de euro, Austria, 4,04 miliarde de euro, Finlanda, 3,46 miliarde de euro, şi Suedia, 4,69 miliarde de euro.
Totodată, un document de lucru al Comisiei Europene referitor la instrumentul de finanțare indică o alocare de 33 de miliarde de euro pentru România (31 de miliarde de euro reprezentând o raportare la anul de referință 2018, iar diferența de 2 miliarde de euro generată de calculul privind rata inflației), precizându-se că 12 miliarde vor reprezenta contribuția țării noastre, iar 21 de miliarde de euro vor reprezenta beneficiul net. Cu alte cuvinte, din cele 33 de miliarde care vor reveni României și care sunt cuprinse în documentul de lucru al executivului european, România ar trebui să înapoieze 12 miliarde de euro.
Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.
Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.
Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.
Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.
