Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ministrul fondurilor europene anunță Planul Național de Recuperare Economică: România are la dispoziție 85 de miliarde de euro de la bugetul UE

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Suma pe care România urmează să o primească suplimentar de la bugetul Uniunii Europene prin intermediul instrumentului “Next Generation EU” este de 31 de miliarde de euro, astfel încât, în prezent, avem din fondurile europene 85 de miliarde de euro, o sumă pe care va trebui să o gândim foarte bine pe termen lung, a declarat, joi, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

“Vin chiar de la o discuţie cu Comisia pe această temă a acestor noi fonduri care se adaugă cadrului financiar multianual 2021-2017. Această nouă facilitate de finanţare se numeşte Next Generation UE, adică se doreşte a fi o facilitate de finanţare care ne pune mintea la contribuţie, să gândim aşa-zisul Plan Naţional de Recuperare Economică, Plan Naţional de Recuperare ca urmare a crizei coronavirusului. Este o veste bună. Suma pe care urmează să o primim suplimentar de la bugetul Uniunii Europene este de 31 de miliarde de euro. Asta înseamnă că, pe lângă ce am avut în cadrul politicii de coeziune, 30,5 miliarde de euro, pe lângă ce am avut în cadrul politicii agricole comune, 21 de miliarde de euro, acum se mai adaugă această sumă impresionantă care a fost anunţată ieri (miercuri n.r) ca şi facilitate de finanţare nouă. Adică, practic, cu suma suplimentară care va fi acordată (…) România, din fonduri europene, are azi 85 de miliarde de euro, o sumă pe care va trebui să o gândim foarte bine pe termen lung în ce priveşte intervenţiile şi tipurile de acţiuni pe care le vom susţine”, a spus Boloş, la webinarul “Deciziile în Noua Economie”, organizat de România Durabilă şi EM360, și citat de Agerpres.

Ministrul a subliniat că baza celor 31 de miliarde de euro este un document strategic – Planul Naţional de Recuperare, care va trebui pregătit şi care are trei piloni: primul legat de investiţii, în condiţiile respectării politicii de green deal, un al doilea pilon legat de digitizare şi digitalizare şi al treilea pilon legat de cercetare – dezvoltare – inovare.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Conform surselor citate, 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

De asemenea, potrivit unui document al Comisiei consultat de Bloomberg și DPA, executivul european a alocat pentru România suma de 19,626 miliarde de euro, reprezentând granturi, singurele state care au alocate sume mai mari fiind: Italia (81,8 miliarde de euro), Spania (77,32 miliarde de euro), Franţa (38,77 miliarde de euro), Polonia (37,69 miliarde de euro), Germania (28,8 miliarde de euro) şi Grecia (22,56 miliarde de euro).

Comparativ, o serie de state dezvoltate au alocate granturi de valori mult mai mici precum Danemarca, 2,15 miliarde de euro, Belgia 5,48 miliarde de euro, Olanda, 6,75 miliarde de euro, Austria, 4,04 miliarde de euro, Finlanda, 3,46 miliarde de euro, şi Suedia, 4,69 miliarde de euro.

Totodată, un document de lucru al Comisiei Europene referitor la instrumentul de finanțare indică o alocare de 33 de miliarde de euro pentru România (31 de miliarde de euro reprezentând o raportare la anul de referință 2018, iar diferența de 2 miliarde de euro generată de calculul privind rata inflației), precizându-se că 12 miliarde vor reprezenta contribuția țării noastre, iar 21 de miliarde de euro vor reprezenta beneficiul net. Cu alte cuvinte, din cele 33 de miliarde care vor reveni României și care sunt cuprinse în documentul de lucru al executivului european, România ar trebui să înapoieze 12 miliarde de euro.

Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, o întâlnire cu primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, printre temele abordate regăsindu-se termoficarea, traficul, gestionarea deşeurilor, poluarea.

“O discuţie foarte bună, aplicată. Domnul primar general mi-a prezentat problemele cele mai grele, cele mai mari pe care le-a găsit de la preluarea mandatului. Mi-a prezentat soluţiile pe care le vede şi probleme, ştim cu toţii, sunt multe, începând de la termoficare, la trafic, la gestionarea deşeurilor, la problema poluării în Bucureşti. Toate acestea sunt chestiuni complicate şi am fost foarte bucuros să văd că domnul primar general are soluţii, are abordări foarte constructive”, a afirmat şeful statului, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni

El a spus că unele dintre aceste probleme pot fi soluţionate cu ajutorul fondurilor europene, iar altele cu sprijinul “solid” al Guvernului.

“Este evident că unele dintre aceste probleme pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni, dacă se construiesc finanţări potrivite, dar, în acelaşi timp, am abordat şi chestiuni pe care Bucureştiul singur nu le poate rezolva şi aş da, poate, două exemple: chestiunea termoficării nu poate fi rezolvată în această etapă doar de Primăria Generală este nevoie de o colaborare strânsă şi un sprijin solid de la Guvern şi autostrada de centură, care este vitală pentru Bucureşti, pentru a aerisi traficul. (…) Este o chestiune care, evident, cade prioritar în zona Guvernului”, a afirmat Iohannis.

Conform șefului statului, tot ce ţine de buna gestionare a Bucureştiului se poate rezolva în condiţiile în care municipalitatea găseşte în Guvern “un partener solid şi un sprijin solid”.

“Cred că se poate rezolva tot ce ţine de buna gestionare a Bucureştiului, în condiţiile în care primarul general şi Primăria Generală găsesc în Guvern un partener solid, un sprijin solid şi atunci, într-un termen rezonabil, şi problemele Capitalei vor putea fi abordate şi rezolvate”, a susţinut președintele Iohannis

În finalul declarației sale, Klaus Iohannis a îndemnat alegătorii să meargă duminică la vot. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

DOCUMENT Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi investite cele 30,44 miliarde de euro pe care Guvernul se angajează să le folosească integral pentru dezvoltarea României

Published

on

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de peste 30 de miliarde de euro, lansat joi în consultare publică de președintele Klaus Iohannis și guvernul Ludovic Orban, va direcționa minimum 57% din investiții către tranziția verde și digitalizare, iar o componentă investițională cheie va fi în domeniul transporturilor, cu o alocare de 9,27 miliarde de euro, arată documentul făcut public de Ministerul Fondurilor Europene.

Descris de președintele Klaus Iohannis drept “un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare“, PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. “Țara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică, bazat pe investiţii, inovare şi competitivitate”, a spus șeful statului.

Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene“, a asigurat și premierul Ludovic Orban.

Mai mult, șeful guvernului a subliniat că “suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă de la aderarea noastră în Uniunea Europeană”.

“Vom beneficia de cel mai mare pachet de sprijin financiar pe care l-am avut vreodată la dispoziţie. Şi noi ne angajăm să îl folosim integral pentru dezvoltarea României”, a spus Orban.

Cadru general. De unde vin cele 30,44 miliarde de euro?

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o cerință din partea Comisiei Europene pentru ca statele membre să poată accesa fondurile disponibile prin intermediul planului de redresare Next Generation EU, negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, generând o valoare totală de 1.824,3 miliarde de euro.

Din cele 1.824,3 miliarde de euro, 1.074,3 miliarde reprezintă Cadrul Financiar Multianual, iar 750 de miliarde sunt alocate pentru Next Generation EU, instrument pentru care este necesar PNRR-ul. Cele 750 de miliarde ale Next Generation EU sunt repartizate în 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi care vor trebui rambursate în următorii 30 de ani. De asemenea, elementul central de finanțare din cadrul Next Generation EU este reprezentat de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), un nucleu de 672,5 miliarde de euro care a fost negociat din partea Parlamentului European de doi eurodeputați români: Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe).

Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări, potrivit Ministerului Fondurilor Europene. De asemenea, din cele 30,44 miliarde de euro, 13,77 miliarde de euro vor fi acordate sub formă de granturi, reprezentând a șaptea cea mai mare alocare de granturi după Italia, Spania, Franța, Polonia, Germania și Grecia.

România va beneficia în următorul deceniu de o alocare totală de 80 de miliarde de euro. Cum sunt distribuiți banii?

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

PNRR: Trei piloni. Aproape 65% din buget va fi direcționat către domeniul transporturilor și schimbărilor climatice

Revenind la Planul Național de Redresare și Reziliență prezentat joi, documentul urmărește 3 obiective strategice:

1) Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice;

2) Consolidarea capacității de reziliență;

3) Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung.

Având în vedere ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European, PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare.

De altfel, PNRR este structurat bugetar pe trei piloni:

  1. Transport și schimbări climatice (o alocare de 21,4 miliarde de euro, reprezentând 64,88% din buget)
  2. Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului (6,5 miliarde de euro, reprezentând 19,71%)
  3. Competitivitate economică, digitalizare și reziliență (5,08 miliarde de euro, reprezentând 15,42%).

Fondurile alocate Pilonului I vor fi împărțite după cum urmează în cinci domenii de intervenție: 43% pentru transport durabil (9,27 miliarde de euro), 30% pentru schimbări climatice (6,5 miliarde de euro), 12% pentru mediu (2,3 miliarde de euro), 8% pentru eficiență energetică și termică (1,8 miliarde de euro), 7% pentru energie și tranziție verde (1,55 miliarde de euro).

Marile proiecte din domeniul transporturilor care vor fi finanțate prin acest plan sunt: Autostrada A0 – Centura de Nord București (50 km), Autostrada A3 Transilvania și drumuri de conectivitate (171 km), A 1 (Sibiu-Pitești), A3 (Autostrada Transilvania, Brașov-Comarnic), A8 (Autostrada Tg. Neamț-Iași-Ungheni), A13 (Brașov-Bacău), Drumuri expres (București-Alexandria-Craiova, Craiova-Dr. Tr. Severin-Lugoj), Coridorul rutier A7 – Drumul Siretului (490 km), Drumuri de conectivitate și pentru stimularea investițiilor socioeconomice (663 km).

De asemenea, sunt menționați și peste 300 de kilometri de modernizare și electrificare de magistrale feroviare, dar și completarea și construcția a două linii de metrou în București și construcția unei linii de metoru în Cluj.

Banii alocați sub cel de-al doilea Pilon, prevăd investiții pentru trei domenii de intervenție de 3,6 miliarde de euro în mobilitate și regenerare urbană și în valorificarea patrimoniului, 1,85 miliarde de euro pentru sănătate și 1,05 miliarde de euro pentru educație.

De pildă, PNRR prevede și construcția a minimum trei noi spitale.

În cadrul celui de-al treilea pilon, cu patru domenii de intervenție, 75% din fonduri vor merge către mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale, reprezentând 3,8 miliarde de euro.

Cercetarea și inovarea vor primi 270 de milioane de euro. De asemenea, 700 de milioane de euro vor fi alocate pentru digitalizare și securitate cibernetică, iar 310 milioane de euro pentru creșterea capacității de reziliență.

România se numără între primele șase state membre ale Uniunii Europene care și-au prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență, alături de Franța, Cehia, Portugalia, Spania și Grecia.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un document strategic, care prevede investiţii şi reforme, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Planul va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor.

PNRR poate fi descărcat și consultat aici.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Ludovic Orban: Toate fondurile europene care vor veni în România, o şansă la o viaţă mai bună pentru cetăţenii români

Published

on

© Administrația Prezidențială

Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că Guvernul este într-un parteneriat solid şi puternic cu preşedintele, care are scopul de a creşte influenţa României în deciziile la nivel european, menţionând că o lungă perioadă oficialii europeni s-au obişnuit să aibă “numai surprize neplăcute” din partea fostelor guverne ale ţării noastre, dar de un an de zile lucrurile s-au schimbat.

“Nu am să mă feresc să vorbesc despre alegeri. Din păcate, o lungă perioadă de timp, din România singurele lucruri bune şi singurele informaţii pozitive care veneau către partenerii noştri europeni veneau din partea preşedintelui României. Oficialii europeni s-au obişnuit să aibă numai surprize neplăcute din partea fostelor guverne. De un an de zile, lucrurile s-au schimbat şi Guvernul contribuie alături de preşedinte în a face surprize frumoase partenerilor noştri europeni. Suntem într-un parteneriat extrem de solid şi puternic, care nu are alt scop decât acela de a creşte influenţa României în deciziile care se iau la nivel european, decizii care sunt în interesul general al cetăţenilor Uniunii Europene şi, de asemenea, de a putea fructifica toate oportunităţile care sunt puse la dispoziţia României în conceptul european”, a afirmat Orban, la lansarea proiectului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Orban a spus că nu este indiferent cine va câştiga alegerile, susţinând că cei care au guvernat înaintea PNL “aproape că nu şi-au dorit să folosească fondurile europene”, informează Agerpres.

 

Ludovic Orban a menţionat că nu există om care să nu poată beneficia de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene.

“Efortul de a transforma România în bine, de a dezvolta, de a moderniza România va trebui să fie un efort al ansamblului întregii societăţi pentru că merită. Toţi aceşti bani care vor veni în România vor oferi o şansă la o viaţă mai bună pentru fiecare dintre cetăţenii români. Nu există om care să nu poată să beneficieze de pe urma absorbţiei acestor fonduri europene, indiferent că este vorba de un întreprinzător, este vorba de un reprezentant al unei profesii liberale, indiferent dacă este vorba de un angajat sau de un om care îşi caută un loc de muncă, indiferent dacă este vorba de un angajat în sectorul public al cărui venit depinde de dezvoltarea economică a ţării, indiferent dacă este vorba de un părinte sau un bunic a cărui pensie poate creşte numai pe baza creşterii numărului de angajaţi şi pe baza creşterii salariului mediu în economie”, a subliniat Ludovic Orban. 

Citiți și Lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Klaus Iohannis: Este un plan despre România și despre români și o oportunitate istorică de dezvoltare

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Cu un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 mld. euro (prețuri curente), planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO12 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO12 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu15 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE16 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ17 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending