Connect with us

ROMÂNIA

Comisia Europeană: PIB-ul real al României va scădea în 2020 cu 6%, iar deficitul bugetar ar urma să ajungă la 9,2% din PIB pe fondul crizei Covid-19

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

În previziunile economice de primăvară, Comisia Europeană estimează că PIB-ul real al României va scădea brusc în 2020, cu 6%, după câțiva ani de creștere puternică pe fondul consecințelor socioeconomice generate de pandemia de coronavirus (Covid-19), urmând, însă, să crească cu 4,2% în 2021. De asemenea, consumul privat, principalul motor al creșterii din ultimii ani, este de așteptat să fie grav afectat de măsurile de carantină.

Totodată, se preconizează că incertitudinea va dăuna deciziilor de investiții, în timp ce exporturile nete vor contribui pozitiv la creștere. Șomajul urmează să crească la 6,5% în 2020, urmând apoi să scadă la 5,4% în 2021, în timp ce inflația este prevăzut să se diminueze din cauza scăderii prețurilor petrolului, atingând valoarea de 2,5% în cursul anului 2020, fiind urmată de un procent de 3,1% în 2021.

Nu în ultimul rând, se preconizează că deficitul bugetar va crește semnificativ, pe măsură ce măsurile fiscale necesare pentru combaterea crizei COVID-19 se adaugă derapajelor fiscale din trecut, ajungând la pragul de 9,2% din PIB în 2020 și 11,5% în 2021.

Citiți și Previziunile economice ale UE din primăvara anului 2020: Recesiune de proporții istorice, redresare incertă și riscuri de evoluție negativă pe fondul crizei Covid-19

Scăderea bruscă a producției urmată de o recuperare moderată

La debutul crizei COVID-19, economia României era în creștere la o rată anuală de aproximativ 4%, determinată în principal de consumul privat. Cu toate acestea, semne de dezechilibre macroeconomice au apărut deja, în special sub forma deficitelor fiscale și de cont curent ridicate și în creștere.

România a declarat starea de urgență la 16 martie și ulterior a prelungit-o până la jumătatea lunii mai. Se preconizează că măsurile de restricție pentru limitarea răspândirii coronavirusului vor afecta în mod semnificativ serviciile și fabricațiile. Pentru a combate impactul negativ al crizei, guvernul a adoptat măsuri menite să sprijine consumatorii și întreprinderile, cum ar fi garanțiile de împrumut pentru IMM-uri, moratorii temporare privind prestarea de credite și schemele de șomaj tehnic.

Se estimează că PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și va crește cu 4¼% în 2021. Consumul privat, care este de așteptat să fie semnificativ afectat de măsurile de carantină în 2020, ar trebui să crească treptat, pe măsura ce acestea sunt ridicate, și săcontribuie pozitiv la creșterea din 2021.

Scădere semnificativă a investițiilor

După o performanță foarte puternică în 2019, investițiile sunt proiectate să scadă semnificativ în 2020, deoarece întreprinderile reacționează la mediul foarte incert prin amânarea sau anularea proiectelor de investiții. Între timp, activitatea de investiții publice este prevăzută să fie subminată.  În 2021, investițiile se vor recupera doar parțial pe fondul incertitudinii persistente.

Exporturi și importuri contractate în 2020 ca urmare a scăderii cererii globale

Exporturile sunt de asemenea contractate în 2020, reflectând contracția economică a principalilor parteneri comerciali din România și întreruperile lanțului de aprovizionare. Ei ar trebui să reia creșterea în 2021, pe măsură ce activitatea economică globală va crește treptat. De asemenea, importurile vor fi în scădere, întrucât cererea internă scade, iar producția în alte țări este afectată de blocajele și întreruperile lanțului de aprovizionare. În ansamblu, contribuția exporturilor nete la creștere în 2020 va fi pozitivă și va duce la un deficit de cont curent mai mic. Cu toate acestea, această evoluție pozitivă este de așteptat să înceapă inversarea în 2021.

Șomajul se va dubla în 2020, în timp ce inflație este în scădere

De la un nivel scăzut de 3,9% în 2019, rata șomajului este prevăzut să crească până la 6½% în 2020, deoarece unele firme se vor închide inevitabil ca urmare a crizei COVID-19, deși se preconizează că măsurile politice vor limita pierderile de locuri de muncă. Se estimează că salariile nominale vor crește doar moderat în 2020, după câțiva ani de creștere cu două cifre, și rămân relativ atenuate în 2021.

Inflația este prevăzută să scadă la 2,5% în 2020, în principal din cauza scăderii drastice a prețurilor petrolului. Inflația de bază este proiectată să se diminueze oarecum, dar va rămâne peste 3% în 2020 și 2021. Ca răspuns la criza COVID-19, Banca Națională a României a redus rata principală de politică monetară de la 2,5% la 2% și a început să cumpere titluri de stat denominate în lei pe piața secundară pentru a sprijini finanțarea economiei reale și a sectorului public.

Deficitul public urmează să crească la 9,2% din PIB în 2020

În 2019, deficitul public a crescut la 4,3% din PIB, de la 2,9% în 2018. Creșterea a fost determinată de cheltuielile curente mai mari, în special pentru salariile publice. În plus, investițiile publice și-au revenit de la nivelurile foarte scăzute din anii precedenți.

Se estimează că deficitul public va crește la aproximativ 9¼% din PIB în 2020. Tendința de expansiune preexistentă, în mare parte determinată de creșterile de pensii, va fi consolidată de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile pentru limita de vârstă vor crește considerabil, determinate de efectul pe parcursul întregului an al creșterii de pensii de 15% care a intrat în vigoare în septembrie 2019 și de o creștere suplimentară de 40% prevăzută pentru septembrie 2020.

Cheltuielile suplimentare pentru măsurile corelate COVID-19 în modificarea proiectului de buget pentru 2020 se ridică la 1,3 pp din PIB, din care 0,4 pp din PIB finanțate prin transferuri UE.

Mai departe, se estimează că deficitul administrației publice va crește în continuare în 2021, la aproximativ 11½% din PIB, în condițiile în care nu vor fi făcute modificări de politică, în ciuda unei recuperări a veniturilor fiscale și a eliminării treptate a cheltuielilor legate de pandemie. Acest lucru s-ar datora efectului pe parcursul întregului an al creșterii de 40% a pensiilor în septembrie 2020, a unei recalculări suplimentare de pensie ascendente programată pentru septembrie 2021 și a dublarii plăților de indemnizație pentru copii.

Se estimează că rata datoriei / PIB va crește de la 35,2% în 2019 la aproximativ 54¾% în 2022.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

Published

on

© Administrația Prezidențială

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat luni, în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO, convingerea că toate statele membre vor ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, mulţumind totodată României pentru sprijinul acordat în acest demers.

“În ce priveşte Finlanda şi Suedia, toți aliații au luat o decizie istorică atunci când am convenit, la summitul de la Madrid din iunie, să invităm Finlanda și Suedia să devină membre ale NATO. Am semnat, de asemenea, protocoalele de aderare. 28 din ţările membre au ratificat deja aceste protocoale de aderare, prin parlamentele naţionale, printre care și România. Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României de a avea Finlanda și Suedia ca membri. Sunt încrezător că toți aliații vor ratifica”, a declarat secretarul general al NATO, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferinţe comune de presă cu preşedintele Klaus Iohannis.

Comentariile sale au venit pe fondul faptului că două state aliate, Ungaria și Turcia, amână ratificarea protocoalelor de aderare. La Budapesta, guvernul lui Viktor Orban a anunțat că a amânat un vot în Parlament pentru prima parte a anului viitor, în vreme ce ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, va avea o întâlnire trilaterală cu omologii săi din Finlanda și Suedia la reuniunea miniștrilor de externe aliați de la București pentru a soluționa dosarele de interes bilateral, îndeosebi nemulțumirile Turciei cu privire interdicția statelor scandinave de a exporta arme către Ankara sau găzduirea unor organizații pe care Turcia le consideră teroriste.

Într-o nouă pledoarie pentru o decizie de ratificare din partea Ungariei și Turciei, Jens Stoltenberg a spus că a avea Finlanda și Suedia ca membri ai NATO va fi important pentru Finlanda și Suedia, dar va fi important și pentru întreaga Alianță.

“Va consolida NATO, deoarece Finlanda și Suedia au capacități militare de vârf, bine pregătite și bine echipate. De asemenea, ele sunt importante pentru nord și pentru nordul mare, iar Atlanticul de Nord este important pentru legătura dintre America de Nord și Europa, care este coloana vertebrală a NATO. Și apoi cred că, dacă ne uităm la hartă, ne-am dat seama cu toții că abilitatea noastră de a consolida flancul estic, în special țările baltice, dar și Polonia, țările baltice, este foarte mult întărită de faptul că avem Finlanda și Suedia ca membri cu drepturi depline. Așadar, este bine pentru Finlanda și Suedia, este bine pentru NATO și este bine pentru legătura transatlantică să le avem ca membri cu drepturi depline”, a conchis el.

Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în luna mai, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Dar Turcia, membră NATO, a ridicat obiecții, invocând preocupări de securitate legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, și de alte grupuri, precum și din cauza interdicției statelor nordice de a exporta arme.

Astfel, liderii Turciei, Finlandei și Suediei au semnat un memorandum în iunie, la summitul NATO de la Madrid, pentru a deschide calea pentru ca cele două țări să abordeze preocupările turcești privind terorismul și exporturile de arme. În același context, liderii euro-atlantici au invitat Finlanda și Suedia să devină state membre ale NATO, iar președintele Klaus Iohannis a anunțat că România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO.

Între timp, 28 de state membre aliate au ratificat aderarea celor două țări la NATO, dar Turcia – împreună cu Ungaria – nu a aprobat aderarea celor două state scandinave. Recent, atât Finlanda, cât și Suedia, au făcut apel către Budapesta și Ankara să ratifice protocoalele de aderare la Alianță. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut marți o întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul căreia a apreciat măsurile luate din timp de Alinață pentru apărarea colectivă a Flancului Estic, inclusiv întărirea apărării și descurajării aliate în România, pre-poziționarea de capabilități pe teren, exercițiile și întărirea prezenței aliate.

Oficialul NATO se află în vizită la București cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe din cadrul Alianței.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, prim-ministrul a amintit de desfășurarea Diviziei aeropurtate 101 americane – celebră pentru debarcarea în Normandia și care revine în premieră în postură operațională – , sprijinul acordat de Franța ca națiune cadru, precum și de Belgia și Olanda pentru Grupul de Luptă cu capacitatea de a fi crescut la nivelul unei brigăzi, în caz de necesitate.

La rândul său, secretarul general Jens Stoltenberg a mulțumit României pentru găzduirea ministerialei NATO și pentru contribuția la politicile și misiunile Alianței, dar și pentru creșterea bugetului Apărării, începând din 2023, la 2,5% din PIB.

Acesta a subliniat faptul că NATO a ajuns la 300.000 oameni forță de reacție cu grad înalt de pregătire ce pot fi desfășurați la diferite momente, dublarea numărului de Grupuri de Luptă la nivel de batalion, cu posibilitatea de creștere la stadiul de brigadă, și dublarea numărului de echipamente prepoziționate în regiune.

De asemenea, cei doi înalți oficiali au subliniat importanța sprijinului pentru Ucraina, mai ales pe timp de iarnă, inclusiv prin Comprehensive Assistance Package for Ukraine, proiect NATO la care România își va suplimenta contribuția.

Bucureștiul este vreme de trei zile capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind în perioada 28-30 noiembrie reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la Munchen, o premieră în ambele cazuri.

Ministeriala NATO găzduită de țara noastră ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu, care a prezentat în preambulul acestei întâlniri, cu prilejul reuniunii Liderilor de Munchen, o listă de acțiuni transatlantice pentru securitatea în această regiune.

De altfel, relevanța strategică a Mării Negre pentru interesele de securitate ale Alianței au fost evidențiate și de prim-ministrul Nicolae Cucă cu ocazia întâlnirii cu secretarul general Jens Stoltenberg, de la finalul lunii octombrie.

La finalul summitului de la Madrid, desfășurat la finalul lunii iunie, liderii celor 30 de state membre ale NATO, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței în care regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a luat cuvântul în tribuna Parlamentului României, în cadrul ședinței solemne a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată sărbătoririi Zilei de 1 Decembrie, prilej cu care a făcut apel la oamenii politici, dar și la cetățeni, să nu mai vorbească mereu în termeni negativi despre România.

„Vă propun să nu mai vorbim atât de des în termeni negativi despre România. La noi este totul rău de 30 de ani, deși progrese importante au existat, la noi nu merge nimic, noi suntem mai prejos decât alții. Haideți să credem mai mult în România! Un succes al României nu este doar al Puterii, ci și al Opoziției! Bucuriile, ca și neîmplinirile, sunt ale noastre, ale tuturor”, a transmis premierul în discursul său.

Potrivit prim-ministrului, Ziua de 1 Decembrie sărbătorește trei componente esențiale: poporul, teritoriul și suveranitatea.

„Poporul român a fost greu încercat de-a lungul istoriei, dar am rezistat, am perseverat, am supraviețuit și ne-am dezvoltat. Ca urmare a regimurilor totalitare, care au acoperit jumătate de secol, poporul român și instituțiile statului trebuie să ardă etape, să genereze o ruptură de ritm, o recuperare a decalajului pe care-l avem față de Occident, o linie directă spre viitorul pe care îl merităm și o accelerare a dezvoltării României. Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană, un popor format din indivizi liberi, cetățeni români și europeni, cu drepturi și libertăți garantate, respectați în țară și străinătate. În esență, misiunea noastră trebuie să fie demnitatea națiunii române”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, acesta a precizat că prin apartenența la UE și NATO, teritoriul național a devenit un teritoriu cu multiple garanții de securitate: „Putem să înțelegem cât de importantă este apartenența noastră la NATO și UE, dacă ne uităm cu atenție la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Planul nostru comun, la care suntem chemați să construim cu toții, pentru că toți, mai ales în această sală, reprezentăm cetățenii României și așteptările lor, și putem consolida Uniunea din care facem parte. Iar cetățenii așteaptă ca politicienii să se lupte pentru interesul național al României.”

„Haideți să credem mai mult în România! Un succes al României nu este doar al Puterii, ci și al Opoziției! Bucuriile, ca și neîmplinirile, sunt ale noastre, ale tuturor”, a mai subliniat Nicolae Ciucă în discursul său. 

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

SCHENGEN10 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO13 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA17 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

NATO1 hour ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO19 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO20 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA22 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Team2Share

Trending