Connect with us

ROMÂNIA

Comisia Europeană: PIB-ul real al României va scădea în 2020 cu 6%, iar deficitul bugetar ar urma să ajungă la 9,2% din PIB pe fondul crizei Covid-19

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

În previziunile economice de primăvară, Comisia Europeană estimează că PIB-ul real al României va scădea brusc în 2020, cu 6%, după câțiva ani de creștere puternică pe fondul consecințelor socioeconomice generate de pandemia de coronavirus (Covid-19), urmând, însă, să crească cu 4,2% în 2021. De asemenea, consumul privat, principalul motor al creșterii din ultimii ani, este de așteptat să fie grav afectat de măsurile de carantină.

Totodată, se preconizează că incertitudinea va dăuna deciziilor de investiții, în timp ce exporturile nete vor contribui pozitiv la creștere. Șomajul urmează să crească la 6,5% în 2020, urmând apoi să scadă la 5,4% în 2021, în timp ce inflația este prevăzut să se diminueze din cauza scăderii prețurilor petrolului, atingând valoarea de 2,5% în cursul anului 2020, fiind urmată de un procent de 3,1% în 2021.

Nu în ultimul rând, se preconizează că deficitul bugetar va crește semnificativ, pe măsură ce măsurile fiscale necesare pentru combaterea crizei COVID-19 se adaugă derapajelor fiscale din trecut, ajungând la pragul de 9,2% din PIB în 2020 și 11,5% în 2021.

Citiți și Previziunile economice ale UE din primăvara anului 2020: Recesiune de proporții istorice, redresare incertă și riscuri de evoluție negativă pe fondul crizei Covid-19

Scăderea bruscă a producției urmată de o recuperare moderată

La debutul crizei COVID-19, economia României era în creștere la o rată anuală de aproximativ 4%, determinată în principal de consumul privat. Cu toate acestea, semne de dezechilibre macroeconomice au apărut deja, în special sub forma deficitelor fiscale și de cont curent ridicate și în creștere.

România a declarat starea de urgență la 16 martie și ulterior a prelungit-o până la jumătatea lunii mai. Se preconizează că măsurile de restricție pentru limitarea răspândirii coronavirusului vor afecta în mod semnificativ serviciile și fabricațiile. Pentru a combate impactul negativ al crizei, guvernul a adoptat măsuri menite să sprijine consumatorii și întreprinderile, cum ar fi garanțiile de împrumut pentru IMM-uri, moratorii temporare privind prestarea de credite și schemele de șomaj tehnic.

Se estimează că PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și va crește cu 4¼% în 2021. Consumul privat, care este de așteptat să fie semnificativ afectat de măsurile de carantină în 2020, ar trebui să crească treptat, pe măsura ce acestea sunt ridicate, și săcontribuie pozitiv la creșterea din 2021.

Scădere semnificativă a investițiilor

După o performanță foarte puternică în 2019, investițiile sunt proiectate să scadă semnificativ în 2020, deoarece întreprinderile reacționează la mediul foarte incert prin amânarea sau anularea proiectelor de investiții. Între timp, activitatea de investiții publice este prevăzută să fie subminată.  În 2021, investițiile se vor recupera doar parțial pe fondul incertitudinii persistente.

Exporturi și importuri contractate în 2020 ca urmare a scăderii cererii globale

Exporturile sunt de asemenea contractate în 2020, reflectând contracția economică a principalilor parteneri comerciali din România și întreruperile lanțului de aprovizionare. Ei ar trebui să reia creșterea în 2021, pe măsură ce activitatea economică globală va crește treptat. De asemenea, importurile vor fi în scădere, întrucât cererea internă scade, iar producția în alte țări este afectată de blocajele și întreruperile lanțului de aprovizionare. În ansamblu, contribuția exporturilor nete la creștere în 2020 va fi pozitivă și va duce la un deficit de cont curent mai mic. Cu toate acestea, această evoluție pozitivă este de așteptat să înceapă inversarea în 2021.

Șomajul se va dubla în 2020, în timp ce inflație este în scădere

De la un nivel scăzut de 3,9% în 2019, rata șomajului este prevăzut să crească până la 6½% în 2020, deoarece unele firme se vor închide inevitabil ca urmare a crizei COVID-19, deși se preconizează că măsurile politice vor limita pierderile de locuri de muncă. Se estimează că salariile nominale vor crește doar moderat în 2020, după câțiva ani de creștere cu două cifre, și rămân relativ atenuate în 2021.

Inflația este prevăzută să scadă la 2,5% în 2020, în principal din cauza scăderii drastice a prețurilor petrolului. Inflația de bază este proiectată să se diminueze oarecum, dar va rămâne peste 3% în 2020 și 2021. Ca răspuns la criza COVID-19, Banca Națională a României a redus rata principală de politică monetară de la 2,5% la 2% și a început să cumpere titluri de stat denominate în lei pe piața secundară pentru a sprijini finanțarea economiei reale și a sectorului public.

Deficitul public urmează să crească la 9,2% din PIB în 2020

În 2019, deficitul public a crescut la 4,3% din PIB, de la 2,9% în 2018. Creșterea a fost determinată de cheltuielile curente mai mari, în special pentru salariile publice. În plus, investițiile publice și-au revenit de la nivelurile foarte scăzute din anii precedenți.

Se estimează că deficitul public va crește la aproximativ 9¼% din PIB în 2020. Tendința de expansiune preexistentă, în mare parte determinată de creșterile de pensii, va fi consolidată de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile pentru limita de vârstă vor crește considerabil, determinate de efectul pe parcursul întregului an al creșterii de pensii de 15% care a intrat în vigoare în septembrie 2019 și de o creștere suplimentară de 40% prevăzută pentru septembrie 2020.

Cheltuielile suplimentare pentru măsurile corelate COVID-19 în modificarea proiectului de buget pentru 2020 se ridică la 1,3 pp din PIB, din care 0,4 pp din PIB finanțate prin transferuri UE.

Mai departe, se estimează că deficitul administrației publice va crește în continuare în 2021, la aproximativ 11½% din PIB, în condițiile în care nu vor fi făcute modificări de politică, în ciuda unei recuperări a veniturilor fiscale și a eliminării treptate a cheltuielilor legate de pandemie. Acest lucru s-ar datora efectului pe parcursul întregului an al creșterii de 40% a pensiilor în septembrie 2020, a unei recalculări suplimentare de pensie ascendente programată pentru septembrie 2021 și a dublarii plăților de indemnizație pentru copii.

Se estimează că rata datoriei / PIB va crește de la 35,2% în 2019 la aproximativ 54¾% în 2022.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE: Din 14 iulie, turiștii care intră în Grecia prin punctul de frontieră Kulata trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a menționat într-un comunicat, remis Caleaeuropeana.ro, că  începând cu data de 14 iulie, ora 06.00, toți cetățenii străini care intră în Republica Elenă pe cale rutieră, prin punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, sunt obligați să prezinte un test molecular cu rezultat negativ privind infecția cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 de ore înainte, altfel nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

De asemenea, MAE subliniază că obligativitatea completării formularului de localizare a pasagerilor (PLF/Passenger Locator Form) rămâne în vigoare, iar acesta trebuie completat cu minimum 24 de ore înainte de sosirea în Republica Elenă.
Cu referire la informațiile menționate în mass-media privind confirmarea unor noi cazuri de infectare cu COVID-19 printre turiștii străini aflați în Republica Elenă, MAE precizează că autoritățile elene au confirmat public un număr de 29 de cazuri noi de infectare în rândul cetățenilor care au venit din România și Bulgaria, fără a preciza, până la acest moment, numărul de cazuri în funcție de cetățenie.

Totodată, cu privire la cazul cetățeanului român testat pozitiv pentru COVID-19 în insula Thassos, MAE precizează că, la solicitarea Consulatului General al României la Salonic, autoritățile elene au retestat persoana în cauză, rezultatul celui de-al doilea test fiind negativ. Cetățeanul român urmează să revină în România în cel mai scurt timp. În acest sens, oficiul consular a întreprins demersurile necesare pentru notificarea autorităților elene cu privire la această situație.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei Kulata – Promachonas și continuă dialogul cu autoritățile elene pentru identificarea de soluții necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirii unor noi aglomerații în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetățenilor români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării, și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră, în format digital sau tipărit. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro, potrivit legislației elene în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie

Continue Reading

ROMÂNIA

AFIR: 11.325 de tineri fermieri români vor beneficia de fonduri europene în valoare de 434 milioane de euro pentru dezvoltarea propriei ferme

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), potrivit unui comunicat al instituției. 

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge. Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Continue Reading

POLITICĂ

Oficial: Ministrul de externe Bogdan Aurescu l-a numit pe Iulian Fota în funcția de director general al Institutului Diplomatic Român

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 10 iulie, la o întâlnire de lucru între fostul Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR), Dan Petre, și noul Director general, Iulian Fota, care va prelua conducerea instituției începând cu această dată, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întâlnirii a fost realizat procesul de predare-primire a dosarelor curente privind activitatea și funcționarea IDR și au fost trecute în revistă prioritățile pentru următoarea perioadă, inclusiv necesitatea de reformare și implementare a unor elemente inovative în activitatea instituției.

Ministrul Bogdan Aurescu i-a mulțumit domnului Dan Petre pentru activitatea sa îndelungată la conducerea IDR și i-a urat succes în viitoarele sale angajamente profesionale.

Totodată, ministrul afacerilor externe a adresat urări de succes noului Director general și a accentuat importanța dezvoltării activității instituției, a programelor derulate de IDR, precum și necesitatea implementării de proiecte noi, inovative, care să răspundă în mod eficient nevoilor de formare și perfecționare profesională ale personalului MAE, în contextul internațional actual complex.

Printre elementele avute în vedere se vor urmări, de asemenea, realizarea și implementarea de programe și parteneriate cu instituții de prestigiu, organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde și workshop-uri  policy-oriented, dezvoltarea activității de cercetare și analiză pe teme de actualitate, atât pentru a sprijini activitatea Ministerului Afacerilor Externe, cât și pentru a fi accesibile publicului interesat. 

Citiți și Surse: Fostul consilier prezidențial Iulian Fota va fi numit director al Institutului Diplomatic Român

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, care îndeplinește și funcția de Președinte al IDR.

Iulian Fota este doctor în științe politice, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, profesor asociat la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București. A fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională și șef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administrației Prezidențiale, director al Colegiului Național de Apărare, director al Colegiului Național de Informații și consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politica de apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, Iulian Fota este membru al consiliului consultativ al think-tank-ului american CEPA (Center for European Policy Analysis) și membru în consiliul editorial al unor publicații internaționale și românești din domeniul studiilor de securitate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending