Connect with us

ROMÂNIA

Comisia Europeană: PIB-ul real al României va scădea în 2020 cu 6%, iar deficitul bugetar ar urma să ajungă la 9,2% din PIB pe fondul crizei Covid-19

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

În previziunile economice de primăvară, Comisia Europeană estimează că PIB-ul real al României va scădea brusc în 2020, cu 6%, după câțiva ani de creștere puternică pe fondul consecințelor socioeconomice generate de pandemia de coronavirus (Covid-19), urmând, însă, să crească cu 4,2% în 2021. De asemenea, consumul privat, principalul motor al creșterii din ultimii ani, este de așteptat să fie grav afectat de măsurile de carantină.

Totodată, se preconizează că incertitudinea va dăuna deciziilor de investiții, în timp ce exporturile nete vor contribui pozitiv la creștere. Șomajul urmează să crească la 6,5% în 2020, urmând apoi să scadă la 5,4% în 2021, în timp ce inflația este prevăzut să se diminueze din cauza scăderii prețurilor petrolului, atingând valoarea de 2,5% în cursul anului 2020, fiind urmată de un procent de 3,1% în 2021.

Nu în ultimul rând, se preconizează că deficitul bugetar va crește semnificativ, pe măsură ce măsurile fiscale necesare pentru combaterea crizei COVID-19 se adaugă derapajelor fiscale din trecut, ajungând la pragul de 9,2% din PIB în 2020 și 11,5% în 2021.

Citiți și Previziunile economice ale UE din primăvara anului 2020: Recesiune de proporții istorice, redresare incertă și riscuri de evoluție negativă pe fondul crizei Covid-19

Scăderea bruscă a producției urmată de o recuperare moderată

La debutul crizei COVID-19, economia României era în creștere la o rată anuală de aproximativ 4%, determinată în principal de consumul privat. Cu toate acestea, semne de dezechilibre macroeconomice au apărut deja, în special sub forma deficitelor fiscale și de cont curent ridicate și în creștere.

România a declarat starea de urgență la 16 martie și ulterior a prelungit-o până la jumătatea lunii mai. Se preconizează că măsurile de restricție pentru limitarea răspândirii coronavirusului vor afecta în mod semnificativ serviciile și fabricațiile. Pentru a combate impactul negativ al crizei, guvernul a adoptat măsuri menite să sprijine consumatorii și întreprinderile, cum ar fi garanțiile de împrumut pentru IMM-uri, moratorii temporare privind prestarea de credite și schemele de șomaj tehnic.

Se estimează că PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și va crește cu 4¼% în 2021. Consumul privat, care este de așteptat să fie semnificativ afectat de măsurile de carantină în 2020, ar trebui să crească treptat, pe măsura ce acestea sunt ridicate, și săcontribuie pozitiv la creșterea din 2021.

Scădere semnificativă a investițiilor

După o performanță foarte puternică în 2019, investițiile sunt proiectate să scadă semnificativ în 2020, deoarece întreprinderile reacționează la mediul foarte incert prin amânarea sau anularea proiectelor de investiții. Între timp, activitatea de investiții publice este prevăzută să fie subminată.  În 2021, investițiile se vor recupera doar parțial pe fondul incertitudinii persistente.

Exporturi și importuri contractate în 2020 ca urmare a scăderii cererii globale

Exporturile sunt de asemenea contractate în 2020, reflectând contracția economică a principalilor parteneri comerciali din România și întreruperile lanțului de aprovizionare. Ei ar trebui să reia creșterea în 2021, pe măsură ce activitatea economică globală va crește treptat. De asemenea, importurile vor fi în scădere, întrucât cererea internă scade, iar producția în alte țări este afectată de blocajele și întreruperile lanțului de aprovizionare. În ansamblu, contribuția exporturilor nete la creștere în 2020 va fi pozitivă și va duce la un deficit de cont curent mai mic. Cu toate acestea, această evoluție pozitivă este de așteptat să înceapă inversarea în 2021.

Șomajul se va dubla în 2020, în timp ce inflație este în scădere

De la un nivel scăzut de 3,9% în 2019, rata șomajului este prevăzut să crească până la 6½% în 2020, deoarece unele firme se vor închide inevitabil ca urmare a crizei COVID-19, deși se preconizează că măsurile politice vor limita pierderile de locuri de muncă. Se estimează că salariile nominale vor crește doar moderat în 2020, după câțiva ani de creștere cu două cifre, și rămân relativ atenuate în 2021.

Inflația este prevăzută să scadă la 2,5% în 2020, în principal din cauza scăderii drastice a prețurilor petrolului. Inflația de bază este proiectată să se diminueze oarecum, dar va rămâne peste 3% în 2020 și 2021. Ca răspuns la criza COVID-19, Banca Națională a României a redus rata principală de politică monetară de la 2,5% la 2% și a început să cumpere titluri de stat denominate în lei pe piața secundară pentru a sprijini finanțarea economiei reale și a sectorului public.

Deficitul public urmează să crească la 9,2% din PIB în 2020

În 2019, deficitul public a crescut la 4,3% din PIB, de la 2,9% în 2018. Creșterea a fost determinată de cheltuielile curente mai mari, în special pentru salariile publice. În plus, investițiile publice și-au revenit de la nivelurile foarte scăzute din anii precedenți.

Se estimează că deficitul public va crește la aproximativ 9¼% din PIB în 2020. Tendința de expansiune preexistentă, în mare parte determinată de creșterile de pensii, va fi consolidată de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile pentru limita de vârstă vor crește considerabil, determinate de efectul pe parcursul întregului an al creșterii de pensii de 15% care a intrat în vigoare în septembrie 2019 și de o creștere suplimentară de 40% prevăzută pentru septembrie 2020.

Cheltuielile suplimentare pentru măsurile corelate COVID-19 în modificarea proiectului de buget pentru 2020 se ridică la 1,3 pp din PIB, din care 0,4 pp din PIB finanțate prin transferuri UE.

Mai departe, se estimează că deficitul administrației publice va crește în continuare în 2021, la aproximativ 11½% din PIB, în condițiile în care nu vor fi făcute modificări de politică, în ciuda unei recuperări a veniturilor fiscale și a eliminării treptate a cheltuielilor legate de pandemie. Acest lucru s-ar datora efectului pe parcursul întregului an al creșterii de 40% a pensiilor în septembrie 2020, a unei recalculări suplimentare de pensie ascendente programată pentru septembrie 2021 și a dublarii plăților de indemnizație pentru copii.

Se estimează că rata datoriei / PIB va crește de la 35,2% în 2019 la aproximativ 54¾% în 2022.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă s-a alăturat duminică președintelui Klaus Iohannis în a saluta decizia SUA de a finanţa cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România, precizând că aceasta confirmă soliditatea parteneriatului strategic dintre cele două ţări, iar dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creşterea economică.

“Vestea excelentă a preşedintelui SUA, Joe Biden, confirmă succesul eforturilor de cooperare dedicate dezvoltării programului nuclear civil naţional, pas esenţial pentru atingerea ţintelor de decarbonizare şi asigurarea independenţei energetice a României. Anunţul preşedintelui SUA, Joe Biden, în cadrul Summit-ului G7, este o confirmare a solidităţii parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite, care, devine tot mai aprofundat şi în dimensiunea sa dedicată cooperării energetice. Decizia SUA de a finanţa cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România este componentă esenţială a dezvoltării programului nuclear civil naţional”, precizează Ciucă într-o declaraţie de presă publicată pe Facebook.

Potrivit premierului, utilizarea noului tip de tehnologie SMR va contribui, alături de construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, la întărirea profilului energetic al României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului şi cu ţintele de decarbonizare asumate.

“Mai mult, dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creşterea economică, atât prin revitalizarea lanţului de furnizori, cât şi prin poziţionarea României ca lider regional al acestei industrii. Tehnologia reactoarelor modulare mici, dezvoltată de compania americană NuScale, respectă cele mai înalte standarde de siguranţă nucleară. Acest factor este vital în contextul în care energia nucleară este pilon fundamental prin care putem obţine energie curată, la costuri accesibile pentru cetăţenii români şi pentru economia naţională. Încurajez industria nucleară românească şi experţii români să contribuie la dezvoltarea acestor etape preliminare, cu respectarea celor mai înalte standarde de siguranţă nucleară”, a mai spus prim-ministrul.

Nicolae Ciucă punctează că producerea energiei nepoluante, ieftine şi stabile reprezintă viitorul, iar prin tehnologia SMR “viitorul este acum şi în România”.

“Guvernul va continua să susţină proiectele dezvoltate de Nuclearelectrica, de companiile energetice strategice Transgaz şi Romgaz, care, alături de cele implementate de mediul privat vor transforma România într-un stat independent energetic, furnizor de securitate energetică la nivel regional. Valorificarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, cele deblocate prin noua lege off-shore, investiţiile în energie regenerabilă, cu finanţări disponibile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Fondul pentru Modernizare, înseamnă stabilitate energetică pentru cetăţenii români şi mediul economic naţional”, a adăugat premierul Ciucă.

Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat oficial, la summitul care se desfășoară în Germania, Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing. Acordul a fost anunțat cu mare fast de liderii G7, inclusiv gazda – cancelarul german Olaf Scholz -, și liderii instituțiilor UE. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular cu mici dimensiuni, prima de acest fel din Europa construită cu tehnologie americană în urma unui acord agreat între Washington și București la Summitul COP26 de la Glasgow.

La summitul G7 din 2021, președintele Biden și liderii G7 și-au anunțat intenția de a dezvolta un parteneriat pentru infrastructură bazat pe valori, cu impact ridicat și transparent, pentru a răspunde nevoilor enorme de infrastructură ale țărilor cu venituri mici și mijlocii și pentru a sprijini interesele economice și de securitate națională ale Statelor Unite și ale aliaților lor. La Carbis Bay, în Marea Britanie, Biden și liderii celorlalte țări G7 au anunțat Parteneriatul Build Back Better World (B3W), o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală.

Prin intermediul acestui parteneriat, Biden anunță că Statele Unite își propun să mobilizeze 200 de miliarde de dolari pentru PGII în următorii 5 ani prin granturi, finanțare federală și prin stimularea investițiilor din sectorul privat. În total, SUA și partenerii G7 își propun să mobilizeze 600 de miliarde de dolari până în 2027 în investiții în infrastructura globală.

PGII: 14 milioane de dolari pentru studiul de inginerie și proiectare privind implementarea tehnologiei SMR în România

Printre proiectele emblematice ale acestui Parteneriat se numără și inițiativa de a construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni, în baza unui acord anunțat la summitul COP26 de la Glasgow din noiembrie 2021.

Guvernul Statelor Unite împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, OR) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susținerea studiului de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România în vederea implementării de către România a unei centrale de tip SMR (Small Modular Reactor), prima de acest fel. Bazându-se pe eforturile guvernului SUA, inclusiv pe sprijinul de susținere din partea Comerțului și pe asistența tehnică din partea statului și a USTDA, această investiție este menită să mobilizeze un efort de mai multe miliarde de dolari și să pună în valoare ingeniozitatea SUA în sectorul nuclear avansat, să accelereze tranziția către o energie curată, să creeze mii de locuri de muncă și să consolideze securitatea energetică europeană, respectând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță, securitate și neproliferare nucleară” a precizat Casa Albă.

Într-un semnal clar și al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României. La o zi distanță, la 4 noiembrie 2021, companiile Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni

Acordul din noiembrie 2021 între Washington și București a venit să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

Published

on

© NATO

Președintele Klaus Iohannis salută anunțul omologului său american Joe Biden, făcut la summitul G7, prin care SUA vor aloca 14 milioane de euro pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România.

Salut anunțul președintelui Biden privind cooperarea energetică dintre România și Statele Unite, cu 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de reactoare modulare în România. Asigurarea securității energetice este un obiectiv comun al Parteneriatului Strategic România-SUA“, a scris Iohannis pe Twitter.

Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat oficial, la summitul care se desfășoară în Germania, Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing. Acordul a fost anunțat cu mare fast de liderii G7, inclusiv gazda – cancelarul german Olaf Scholz -, și liderii instituțiilor UE. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular cu mici dimensiuni, prima de acest fel din Europa construită cu tehnologie americană în urma unui acord agreat între Washington și București la Summitul COP26 de la Glasgow.

La summitul G7 din 2021, președintele Biden și liderii G7 și-au anunțat intenția de a dezvolta un parteneriat pentru infrastructură bazat pe valori, cu impact ridicat și transparent, pentru a răspunde nevoilor enorme de infrastructură ale țărilor cu venituri mici și mijlocii și pentru a sprijini interesele economice și de securitate națională ale Statelor Unite și ale aliaților lor. La Carbis Bay, în Marea Britanie, Biden și liderii celorlalte țări G7 au anunțat Parteneriatul Build Back Better World (B3W), o inițiativă care urmărește să rivalizeze cu “Noul Drum al Mătăsii” prin care China își extinde influența globală.

Prin intermediul acestui parteneriat, Biden anunță că Statele Unite își propun să mobilizeze 200 de miliarde de dolari pentru PGII în următorii 5 ani prin granturi, finanțare federală și prin stimularea investițiilor din sectorul privat. În total, SUA și partenerii G7 își propun să mobilizeze 600 de miliarde de dolari până în 2027 în investiții în infrastructura globală.

PGII: 14 milioane de dolari pentru studiul de inginerie și proiectare privind implementarea tehnologiei SMR în România

Printre proiectele emblematice ale acestui Parteneriat se numără și inițiativa de a construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni, în baza unui acord anunțat la summitul COP26 de la Glasgow din noiembrie 2021.

Guvernul Statelor Unite împreună cu firma americană NuScale Power LLC (Tigard, OR) vor oferi 14 milioane de dolari pentru susținerea studiului de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România în vederea implementării de către România a unei centrale de tip SMR (Small Modular Reactor), prima de acest fel. Bazându-se pe eforturile guvernului SUA, inclusiv pe sprijinul de susținere din partea Comerțului și pe asistența tehnică din partea statului și a USTDA, această investiție este menită să mobilizeze un efort de mai multe miliarde de dolari și să pună în valoare ingeniozitatea SUA în sectorul nuclear avansat, să accelereze tranziția către o energie curată, să creeze mii de locuri de muncă și să consolideze securitatea energetică europeană, respectând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță, securitate și neproliferare nucleară” a precizat Casa Albă.

Într-un semnal clar și al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României. La o zi distanță, la 4 noiembrie 2021, companiile Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni

Acordul din noiembrie 2021 între Washington și București a venit să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a transmis duminică, 26 iunie, că declarațiile lui Dmitri Medvedev, subsecvente deciziei istorice a Consiliului European din 23-24 iunie privind acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE pentru Republica Moldova și Ucraina, fac parte din „retorica falsă a Kremlinului, propagată în Republica Moldova atât înainte, cât și după agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

„Reacția menționată indică, pe lângă un mare grad de frustrare, un lucru cert: decizia Consiliului European de a acorda statutul de stat candidat pentru Republica Moldova este o decizie corectă și reprezintă o realizare cu adevărat istorică, o reconfirmare a vocației și orientării europene ale Republicii Moldova și cetățenilor săi”, se arată în comunicatul de presă. 

Mai mult, MAE a precizat că acestă decizie reprezintă, pe de o parte, inițierea drumului ireversibil spre integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, acolo unde îi este locul și, pe de altă parte, o nouă confirmare a valorii strategice a politicii de extindere a Uniunii.

Dmitri Medvedev a acuzat Bucureștiul că vrea să creeze o „nouă Românie Mare” și a spus că vor fi consecințe pentru Republica Moldova, dacă va intra în UE, potrivit Digi24

În cadrul unui interviu, Medvedev a declarat că intrarea directă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu este posibilă. În plus, el a acuzat oficialii români că „fac dansuri politice în jurul Moldovei” de mult timp și că au intensificat eforturile de a prelua în mod „legal” țara. 

Săptămâna trecută, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

G74 hours ago

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

G76 hours ago

Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată

G77 hours ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G79 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G710 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G710 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending