În previziunile economice de primăvară, Comisia Europeană estimează că PIB-ul real al României va scădea brusc în 2020, cu 6%, după câțiva ani de creștere puternică pe fondul consecințelor socioeconomice generate de pandemia de coronavirus (Covid-19), urmând, însă, să crească cu 4,2% în 2021. De asemenea, consumul privat, principalul motor al creșterii din ultimii ani, este de așteptat să fie grav afectat de măsurile de carantină.
Totodată, se preconizează că incertitudinea va dăuna deciziilor de investiții, în timp ce exporturile nete vor contribui pozitiv la creștere. Șomajul urmează să crească la 6,5% în 2020, urmând apoi să scadă la 5,4% în 2021, în timp ce inflația este prevăzut să se diminueze din cauza scăderii prețurilor petrolului, atingând valoarea de 2,5% în cursul anului 2020, fiind urmată de un procent de 3,1% în 2021.
Nu în ultimul rând, se preconizează că deficitul bugetar va crește semnificativ, pe măsură ce măsurile fiscale necesare pentru combaterea crizei COVID-19 se adaugă derapajelor fiscale din trecut, ajungând la pragul de 9,2% din PIB în 2020 și 11,5% în 2021.
Scăderea bruscă a producției urmată de o recuperare moderată
La debutul crizei COVID-19, economia României era în creștere la o rată anuală de aproximativ 4%, determinată în principal de consumul privat. Cu toate acestea, semne de dezechilibre macroeconomice au apărut deja, în special sub forma deficitelor fiscale și de cont curent ridicate și în creștere.
România a declarat starea de urgență la 16 martie și ulterior a prelungit-o până la jumătatea lunii mai. Se preconizează că măsurile de restricție pentru limitarea răspândirii coronavirusului vor afecta în mod semnificativ serviciile și fabricațiile. Pentru a combate impactul negativ al crizei, guvernul a adoptat măsuri menite să sprijine consumatorii și întreprinderile, cum ar fi garanțiile de împrumut pentru IMM-uri, moratorii temporare privind prestarea de credite și schemele de șomaj tehnic.
Se estimează că PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și va crește cu 4¼% în 2021. Consumul privat, care este de așteptat să fie semnificativ afectat de măsurile de carantină în 2020, ar trebui să crească treptat, pe măsura ce acestea sunt ridicate, și săcontribuie pozitiv la creșterea din 2021.
Scădere semnificativă a investițiilor
După o performanță foarte puternică în 2019, investițiile sunt proiectate să scadă semnificativ în 2020, deoarece întreprinderile reacționează la mediul foarte incert prin amânarea sau anularea proiectelor de investiții. Între timp, activitatea de investiții publice este prevăzută să fie subminată. În 2021, investițiile se vor recupera doar parțial pe fondul incertitudinii persistente.
Exporturi și importuri contractate în 2020 ca urmare a scăderii cererii globale
Exporturile sunt de asemenea contractate în 2020, reflectând contracția economică a principalilor parteneri comerciali din România și întreruperile lanțului de aprovizionare. Ei ar trebui să reia creșterea în 2021, pe măsură ce activitatea economică globală va crește treptat. De asemenea, importurile vor fi în scădere, întrucât cererea internă scade, iar producția în alte țări este afectată de blocajele și întreruperile lanțului de aprovizionare. În ansamblu, contribuția exporturilor nete la creștere în 2020 va fi pozitivă și va duce la un deficit de cont curent mai mic. Cu toate acestea, această evoluție pozitivă este de așteptat să înceapă inversarea în 2021.
Șomajul se va dubla în 2020, în timp ce inflație este în scădere
De la un nivel scăzut de 3,9% în 2019, rata șomajului este prevăzut să crească până la 6½% în 2020, deoarece unele firme se vor închide inevitabil ca urmare a crizei COVID-19, deși se preconizează că măsurile politice vor limita pierderile de locuri de muncă. Se estimează că salariile nominale vor crește doar moderat în 2020, după câțiva ani de creștere cu două cifre, și rămân relativ atenuate în 2021.
Inflația este prevăzută să scadă la 2,5% în 2020, în principal din cauza scăderii drastice a prețurilor petrolului. Inflația de bază este proiectată să se diminueze oarecum, dar va rămâne peste 3% în 2020 și 2021. Ca răspuns la criza COVID-19, Banca Națională a României a redus rata principală de politică monetară de la 2,5% la 2% și a început să cumpere titluri de stat denominate în lei pe piața secundară pentru a sprijini finanțarea economiei reale și a sectorului public.
Deficitul public urmează să crească la 9,2% din PIB în 2020
În 2019, deficitul public a crescut la 4,3% din PIB, de la 2,9% în 2018. Creșterea a fost determinată de cheltuielile curente mai mari, în special pentru salariile publice. În plus, investițiile publice și-au revenit de la nivelurile foarte scăzute din anii precedenți.
Se estimează că deficitul public va crește la aproximativ 9¼% din PIB în 2020. Tendința de expansiune preexistentă, în mare parte determinată de creșterile de pensii, va fi consolidată de impactul crizei COVID-19. Cheltuielile cu pensiile pentru limita de vârstă vor crește considerabil, determinate de efectul pe parcursul întregului an al creșterii de pensii de 15% care a intrat în vigoare în septembrie 2019 și de o creștere suplimentară de 40% prevăzută pentru septembrie 2020.
Cheltuielile suplimentare pentru măsurile corelate COVID-19 în modificarea proiectului de buget pentru 2020 se ridică la 1,3 pp din PIB, din care 0,4 pp din PIB finanțate prin transferuri UE.
Mai departe, se estimează că deficitul administrației publice va crește în continuare în 2021, la aproximativ 11½% din PIB, în condițiile în care nu vor fi făcute modificări de politică, în ciuda unei recuperări a veniturilor fiscale și a eliminării treptate a cheltuielilor legate de pandemie. Acest lucru s-ar datora efectului pe parcursul întregului an al creșterii de 40% a pensiilor în septembrie 2020, a unei recalculări suplimentare de pensie ascendente programată pentru septembrie 2021 și a dublarii plăților de indemnizație pentru copii.
Se estimează că rata datoriei / PIB va crește de la 35,2% în 2019 la aproximativ 54¾% în 2022.
