Connect with us

ROMÂNIA

Semestrul European-recomandări pentru România: Corectarea deficitul public excesiv până în 2022, promovarea investițiilor publice și private favorabile creșterii și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra sistemului sanitar și locurilor de muncă

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană a prezentat astăzi recomandări specifice fiecărei țări, ca parte a pachetului de primăvară al procesului de coordonare a politicii economice și sociale a Semestrului European, în care furnizează orientări de politică statelor membre cu privire la modul cel mai bun de abordare și atenuare a impactului pandemiei și al repornirii creșterii economice, în contextul pandemiei cauzate de coronavirus. 

Recomandările sunt structurate pe două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecințelor socioeconomice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt către mediu, obținerea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și transformarea digitală.

Elementele fiscale ale recomandărilor specifice de țară au fost, de asemenea, adaptate pentru a ține cont de activarea clauzei generale derogatorii a Pactului de Stabilitate și Creștere.

În ceea ce privește România, recomandările actuale țin cont de necesitatea combaterii pandemiei și de facilitare a redresării economică ca prim pas necesar pentru a permite o ajustare a dezechilibrelor. Astfel, Comisia Europeană recomandă României, să ia măsuri în 2020 și în 2021 în vederea:

1. Aplicării unei politicile fiscale în conformitate cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 cu referire la încetarea situației de deficit public excesiv din România până cel târziu în 2022 , luând în același timp toate măsurile necesare pentru a aborda eficient pandemia, a susține economia și a sprijini relansarea ulterioară. În acest sens, Comisia recomandă României să evite implementarea de măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea fiscală.

De altfel, în recomandarea Consiliului din 3 aprilie Guvernul este îndemnat să aplice o strategie de consolidare bugetară cu traiectorie mai lungă, implicând în continuare ajustări anuale substanțiale, care ar avea un impact mai progresiv asupra creșterii economice și care ar ține cont de  faptul că exercițiul bugetar 2020 a început deja. În plus, Consiliul recomandă ca aceasta să fie sprijinită de reforme structurale ample.

Amintim că în previziunile economice de primăvară ale Comisiei, România va înregistra anul acesta o scădere bruscă a PIB-ului real cu 6%, după câțiva ani de creștere puternică, precum și unul dintre cele mai mari deficite publice din UE, de 9,2% din PIB, – în fața sa situându-se Polonia (9,5%), Franța (9,9%), Spania (10,1%) și Italia (11,1%) – de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018, cauzat în mare parte de efectele economice ale pandemiei de coronavirus.

De asemenea, Comisia îndeamnă România să ia măsuri pentru a consolida rezistența sistemul de sănătate, inclusiv în ceea ce privește lucrătorii din domeniul sănătății și produsele medicale,  precum și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate.

2.  Oferirii unor înlocuitoare adecvate pentru venituri și extinderii măsurilor de protecție socială și a accesului la servicii esențiale pentru toți. Totodată, Comisia recomandă diminuarea impactului crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor aranjamente flexibile de lucru și măsuri de activare, precum și consolidarea abilităților și învățării digitale și asigurarea accesului egal la educație.

3. Asigurării sprijinului de lichiditate pentru economie în beneficiul întreprinderilor și gospodăriilor, în special al întreprinderilor mici și mijlocii și lucrătorilor independenți. În acest sens, Comisia recomandă accelerarea proiectelor de investiții publice și promovarea investițiilor private pentru a favoriza redresarea economică, precum și accentul pe investiții concentrate pe tranziția ecologică și digitală, în special pe transportul durabil, infrastructura serviciilor digitale, producția curată și eficientă și utilizarea energiei și a infrastructurii de mediu, inclusiv în regiunile carbonifere.

4. Îmbunătățirii calității și eficienței administrației publice și a predictibilității luării deciziilor, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.


Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE. Face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Semestrul european se concentrează asupra perioadei de 6 luni de la începutul fiecărui an, de unde și numele său – „semestru”.

În timpul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. 

Semestrul european acoperă 3 blocuri de coordonare a politicilor economice: 1) reformele structurale, concentrate pe promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în conformitate cu Strategia Europa 2020; 2) politicile bugetare, pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice  în conformitate cu Pactul de Stabilitate și de Creștere; 3) prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Primarul Emil Boc: Din fonduri europene, vor fi recuperate 16 milioane de lei pentru echipamentele medicale achiziționate în timpul pandemiei

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Emil Boc anunță că Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, a pregătit și depus un proiect pe fonduri europene în valoare totală de peste 16 milioane lei, în vederea recuperării sumelor de bani suplimentare alocate Spitalului “Clujana” pentru gestionarea cât mai eficientă a crizei COVID-19.

”Prin noile dotări, urmărim creșterea eficienței și calității actului medical, scăderea timpului de diagnosticare şi tratament, precum şi prevenţie/depistare precoce a pacienţilor cu infecţie COVID-19. Acești bani sunt direcționați pentru dotarea spitalului cu echipamente şi aparatură, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, de la paturi de terapie intensivă sau monitoare pentru funcții vitale la sisteme automate de perfuzie de precizie înaltă”, a ecplicat edilul Emil Boc într-o psostare pe pagina de Facebook.

Reamintim că la începutul lunii aprilie, Ministrul Fondurilor Europene a anunțat că spitalele din rețeaua COVID-19 pot cumpăra imediat echipamentele medicale de care eu nevoie, cheltuiele urmând a fi decontate ulterior inclusiv pentru achizițiile efectuate începând cu data de 1 februarie 2020.

De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat la începutul lunii mai lansarea apelului dedicat spitalelor implicate în lupta împotriva coronavirus, la data asumată la începutul pandemiei. Începând de vineri, 15 mai, spitalele au la dispoziție 350 de milioane de euro pentru decontarea achizițiilor de aparatură medicală și echipamente de protecție făcute începând cu luna februarie 2020. 

Până la data depunerii cererii de finanțare, la Spitalul „Clujana” au fost livrate următoarele echipamente: defibrilator, computer tomograf, container, stație procesare imagini CT, injectomat CT, aparat de hemodiafiltrare, măști FFP2. În perioada următoare vor ajunge la Cluj și restul echipamentelor achiziționate de Primăria Cluj-Napoca, a mai explicat Emil Boc.

”Deși Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca este singurul aflat în subordinea Primăriei, în fiecare an orașul contribuie la susținerea celorlalte unități spitalicești din municipiu, în funcție de solicitările fiecărui spital”, a mai adăugat acesta.

În 2020, în cadrul ședinței de Consiliu Local din 2 iulie au fost aprobate hotărârile privind alocările financiare pentru unitățile sanitare clujene, în valoare totală de 10.850.000 lei.

Spitalele clujene care au primit astfel sprijin financiar de la bugetul local sunt:- Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (750.000 lei)
– Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca (400.000 lei)
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj(1.190.000 lei)
– Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” (60.000 lei)
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” (500.000 lei)
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (5.600.000) lei
– Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Ciricuță” Cluj-Napoca (440.000 lei)
– Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca (300.000 lei)
– Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” (800.000 lei)
– Spitalul Clinic de Boli Infecțioase (360.000 lei)
– Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” (450.000 lei)

Continue Reading

ROMÂNIA

România a înmânat SUA o emisiune filatelică dedicată aniversării celor 140 de ani de relații diplomatice

Published

on

© Romfilatelia/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a înmânat luni ambasadorului SUA la București, Adrian Zuckerman, în cadrul unei întâlniri desfășurate la sediul MAE, cea mai recentă emisiune filatelică dedicată aniversării a 140 de relații bilaterale România-SUA, pusă în circulație de Ziua Independenței SUA, la 4 iulie.

Pe plicul aniversar sunt reprezentate în paralel două momente remarcabile din istoria bilaterală: Regina Maria cu membri ai Misiunii Crucii Roșii Americane (1917) și misiunea medicilor militari români în SUA, desfășurată în perioada mai-iunie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19.

 

La 14 iunie 2020 s-au împlinit 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Cu acel prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat un mesaj cu ocazia inaugurării expoziției virtuale dedicate aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, alături de ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman și de asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA Philip T. Reeker.

În același context, Senatul SUA și Camera Reprezentanților au marcat, prin două rezoluții bipartizane, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și SUA. În rezoluțiile adoptate de cele două camere ale Congresului american este subliniat rolul important al României în regiunea Mării Negre, sunt apreciate evoluțiile semnificative ale României în domeniul luptei anticorupție și a statului de drept, precum și rolul important al României în înființarea Inițiativei celor Trei Mări și în promovarea unor obiective precum securitatea energetică în timpul președinției române a Consiliului UE.

De asemenea, cu prilejul marcării, în luna iunie, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, au făcut schimb de scrisori aniversare în care au reconfirmat relația strategică durabilă între România și SUA, țări care împărtășesc un Parteneriat Strategic bilateral.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Fondurilor Europene investește în cercetarea din România: Au fost semnate trei contracte în valoare totală de 38,7 milioane de euro

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministerul Fondurilor Europene a semnat trei contracte, în valoare totală de 38,7 milioane de euro prin care ”România face încă un pas spre securitatea energetică necesară”.

”România pe harta europeană a cercetării: la sediul Ministerului Fondurilor Europene s-au semnat astăzi în format digital 3 contracte de finanțare în valoare totală de 38,7 milioane de euro prin care #RomâniaDeMâine face încă un pas spre securitatea energetică necesară”, se arată într-o postare a MFE pe pagina de Facebook.

Potrivit ministrului Marcel Boloș, ”inițiativa concretizată astăzi, finanțată prin POC, este în linie cu politica europeană de dezvoltare durabilă și securitate energetică și de mediu.”

De asemenea, Boloș subliniază ca finanțarea în domeniul cercetării crează locuri de muncă pentru tinerii absolvenți români: ”Efectul multiplicator al investirii banilor europeni în cercetare se vede atât în crearea de peste 2.000 de locuri de muncă pentru tinerii absolvenți români, cât și în protejarea resurselor naturale de uraniu care se prelungesc cu până la 1.000 de ani”.

”Un alt punct esențial este menținerea României în linia întâi a cercetărilor avansate în domeniul tritriului și hidrogenului.
Beneficiarii contractelor semnate astăzi sunt Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară și INCT Criogenice și Izotopice Râmnicu-Vâlcea. Banii europeni trebuie investiți, nu cheltuiți”, a mai menționat MFE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending