Connect with us

ROMÂNIA

Semestrul European-recomandări pentru România: Corectarea deficitul public excesiv până în 2022, promovarea investițiilor publice și private favorabile creșterii și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra sistemului sanitar și locurilor de muncă

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană a prezentat astăzi recomandări specifice fiecărei țări, ca parte a pachetului de primăvară al procesului de coordonare a politicii economice și sociale a Semestrului European, în care furnizează orientări de politică statelor membre cu privire la modul cel mai bun de abordare și atenuare a impactului pandemiei și al repornirii creșterii economice, în contextul pandemiei cauzate de coronavirus. 

Recomandările sunt structurate pe două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecințelor socioeconomice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt către mediu, obținerea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și transformarea digitală.

Elementele fiscale ale recomandărilor specifice de țară au fost, de asemenea, adaptate pentru a ține cont de activarea clauzei generale derogatorii a Pactului de Stabilitate și Creștere.

În ceea ce privește România, recomandările actuale țin cont de necesitatea combaterii pandemiei și de facilitare a redresării economică ca prim pas necesar pentru a permite o ajustare a dezechilibrelor. Astfel, Comisia Europeană recomandă României, să ia măsuri în 2020 și în 2021 în vederea:

1. Aplicării unei politicile fiscale în conformitate cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 cu referire la încetarea situației de deficit public excesiv din România până cel târziu în 2022 , luând în același timp toate măsurile necesare pentru a aborda eficient pandemia, a susține economia și a sprijini relansarea ulterioară. În acest sens, Comisia recomandă României să evite implementarea de măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea fiscală.

De altfel, în recomandarea Consiliului din 3 aprilie Guvernul este îndemnat să aplice o strategie de consolidare bugetară cu traiectorie mai lungă, implicând în continuare ajustări anuale substanțiale, care ar avea un impact mai progresiv asupra creșterii economice și care ar ține cont de  faptul că exercițiul bugetar 2020 a început deja. În plus, Consiliul recomandă ca aceasta să fie sprijinită de reforme structurale ample.

Amintim că în previziunile economice de primăvară ale Comisiei, România va înregistra anul acesta o scădere bruscă a PIB-ului real cu 6%, după câțiva ani de creștere puternică, precum și unul dintre cele mai mari deficite publice din UE, de 9,2% din PIB, – în fața sa situându-se Polonia (9,5%), Franța (9,9%), Spania (10,1%) și Italia (11,1%) – de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018, cauzat în mare parte de efectele economice ale pandemiei de coronavirus.

De asemenea, Comisia îndeamnă România să ia măsuri pentru a consolida rezistența sistemul de sănătate, inclusiv în ceea ce privește lucrătorii din domeniul sănătății și produsele medicale,  precum și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate.

2.  Oferirii unor înlocuitoare adecvate pentru venituri și extinderii măsurilor de protecție socială și a accesului la servicii esențiale pentru toți. Totodată, Comisia recomandă diminuarea impactului crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor aranjamente flexibile de lucru și măsuri de activare, precum și consolidarea abilităților și învățării digitale și asigurarea accesului egal la educație.

3. Asigurării sprijinului de lichiditate pentru economie în beneficiul întreprinderilor și gospodăriilor, în special al întreprinderilor mici și mijlocii și lucrătorilor independenți. În acest sens, Comisia recomandă accelerarea proiectelor de investiții publice și promovarea investițiilor private pentru a favoriza redresarea economică, precum și accentul pe investiții concentrate pe tranziția ecologică și digitală, în special pe transportul durabil, infrastructura serviciilor digitale, producția curată și eficientă și utilizarea energiei și a infrastructurii de mediu, inclusiv în regiunile carbonifere.

4. Îmbunătățirii calității și eficienței administrației publice și a predictibilității luării deciziilor, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.


Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE. Face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Semestrul european se concentrează asupra perioadei de 6 luni de la începutul fiecărui an, de unde și numele său – „semestru”.

În timpul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și economice la obiectivele și normele convenite la nivelul UE. 

Semestrul european acoperă 3 blocuri de coordonare a politicilor economice: 1) reformele structurale, concentrate pe promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în conformitate cu Strategia Europa 2020; 2) politicile bugetare, pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice  în conformitate cu Pactul de Stabilitate și de Creștere; 3) prevenirea dezechilibrelor macroeconomice excesive.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

România, pe locul doi în UE la numărul de cazuri noi de COVID-19 după bilanțul record înregistrat pe 8 iulie

Published

on

© European Union, 2020

România a ajuns pe locul doi în Uniunea Europeană la numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19, după Franța (+ 663 cazuri), în urma celui mai recent bilanț prezentat de autorități miercuri, 8 iulie. Astfel, cu un număr record de 555 de cazuri, un număr mai ridicat decât vârful atins în perioada de stare de urgență (523 cazuri), țara noastră se situează în fața unor state membre grav afectate de pandemie, precum Spania (+383 cazuri), Italia (+193 cazuri) sau Germania (+206 cazuri). 

De altfel, tendința în ceea ce privește numărul de noi infectări s-a inversat în defavoarea statelor din Uniunea Europeană care per total înregistrează un număr de cazuri cu câteva zeci de mii mai mic decât statele grav afectate din sudul și vestul Europei. Astfel, un top 15 al statelor membre în care numărul de infectări s-a accentuat în ultimele săptămâni plasează România pe locul secund, cu 555 de noi cazuri, după Franța (+663), urmată de Portugalia (+443), Spania (+383), Suedia (+302), Polonia (+277), Germania (+206), Austria (+92), Cehia (+90), Belgia (+65), Croația (+53), Olanda (+52), Luxemburg (+47), Grecia (+33) și Slovacia (+31).

Regatul Unit, proaspăt ieșit din UE, a înregistrat 630 de cazuri noi. 

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 555 de noi cazuri de îmbolnăvire. În total, până astăzi, 8 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 30.175 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.284 au fost externate, dintre care 20.799 de pacienți vindecați și 1.485 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Citiți și Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

La ATI, în acest moment, sunt internați 237 de pacienți.

Până astăzi, 1.817 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 07.07.2020 (10:00) – 08.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (6 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Prahova, Sălaj, Suceava și Vâlcea. Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 7 decese la persoane de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De asemenea, până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 796.484 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 406 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.023 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 912 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 111.550 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.095   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

Published

on

@ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus raportate în ultimele 24 de ore este unul record şi a făcut apel la respectarea regulilor. De asemenea, președintele a făcut un apel către politicieni să nu exploateze în scop electoral actuala epidemie de coronavirus și să sprijinire guvernul Orban în găsirea de soluții. Șeful statului a solicitat astfel Parlamentului adoptarea în regim de urgență a legii Guvernului privind carantina și izolarea.

“Astăzi este o zi tristă. Avem un număr record de persoane găsite pozitiv cu noul coronavirus. Peste 550 de persoane care au fost detectate de ieri până azi”, a spus Iohannis, potrivit Agerpres și Digi24.

“E a doua lună de stare de alertă și lucrurile din păcate vedem că nu au evoluat cum ne-am fi dorit cu toții. Revin la ce am mai spus: răspunderea, în acest moment, e partajată între autorități și cetățeni. A fost o perioadă dificilă și ar fi păcat să dăm cu piciorul la rezultatele bune de pînă acuma. Măsurile sunt foarte simple: Masca, distanța și spălatul pe mâini. Trebuie să fim foarte atenți la ce ne spun unii și alții, fiindcă în loc să fim de aceeași parte, vedem că sunt politicieni care încearcă să exploateze electoral această epidemie”, a spus Iohannis.

“Suntem intr-o situație foarte complicată, e momentul să lăsăm divergențele politice la o parte și să ne concentrăm pe soluții. Solicit Parlamentului să dezbată in regim de urgență legea care reglementează carantina și izolare. Nu e momentul să disperăm, dar nici să lăsăm garda”, a spus președintele

În același context, președintele a făcut și un apel la responsabilitate adresat cetățenilor.

“Haideți să facem un efort să continuăm, nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi dumneavoastră. Nu vorbim de politică, de opinii personale, ci de o boală care a rămas în societate. Virusul nu ține cont de granițe, de legi, de diferite abordări pur administrative”.

El a făcut apel la purtarea măştii de protecţie, la distanţă fizică şi la spălarea mâinilor.

“Răspunderea în acest moment este partajată între autorităţi şi cetăţeni. A fost o perioadă foarte dificilă şi ar fi foarte păcat să dăm cu piciorul la ce am realizat până acum”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a vizitat Institutul Cantacuzino împreună cu ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. 

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE anunță că autoizolarea românilor la intrare în Austria este o măsură ”cu caracter temporar”. Aceasta devine obligatorie începând cu 9 iulie

Published

on

În contextul deciziilor autorităților austriece de a impune restricții la intrarea în Austria pentru cetățenii provenind din România și alte state, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că încă din cursul zilei de ieri, 7 iulie  au fost întreprinse, în regim de urgență, pentru a solicita decalarea datei de implementare a acestei măsuri, față de intenția inițială de aplicare imediat după momentul anunțului, precum și pentru clarificarea modului de implementare a acestor măsuri, potrivit comunicatului oficial al MAE. 

Totodată, partea română a subliniat că această măsură trebuie să afecteze cât mai puțin contactele directe dintre cele două state, mediul de afaceri și turismul, ținând cont și de proximitatea geografică, dinamica relațiilor bilaterale, inclusiv în domeniul economic, precum și de faptul că Austria reprezintă un stat important de tranzit pentru cetățenii și transportatorii români.

Partea română a evidențiat, de asemenea, că Austria este în prezent pe lista statelor exceptate de la măsura de carantină, fiind, totodată, una din destinațiile pentru care a fost permisă reluarea zborurilor.

Ca urmare a acestor demersuri, partea austriacă a comunicat astăzi că, începând cu data de 9 iulie, ora 00.00, toți cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor putea intra în Austria doar dacă prezintă un certificat (în limba engleză sau germană) de test negativ pentru infecția cu COVID-19 (PCR, RT), efectuat în ultimele 4 zile, anterior intrării în Austria.

În absența acestui certificat, cetățenii care călătoresc din România cu destinație finală Austria vor trebui să intre în autoizolare pentru o perioadă de 14 zile. În cazul în care nu este respectată măsura autoizolării, amenda poate ajunge până la 1.450 de euro. De asemenea, au informat că va exista posibilitatea ca această categorie de cetățeni să fie testați la intrarea în Austria, în cazul unui test negativ nefiind necesară măsura autoizolării.

Potrivit autorităților austriece, măsura autoizolării nu se va aplica în cazul tranzitului fără oprire al cetățenilor provenind din România pe teritoriul Austriei spre destinații din alte state și în cazul transportului de mărfuri.

Partea austriacă a precizat că măsura anunțată are caracter temporar, aceasta urmând a fi revizuită în funcție de evoluțiile epidemiologice.

Ministerul Afacerilor Externe continuă dialogul cu autoritățile austriece și va comunica public elementele de noutate care vor fi transmise oficial de către partea austriacă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending