Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: România, în primele cinci țări UE cu cel mai mare deficit bugetar în 2020. Bulgaria, singurul stat UE care va înregistra un deficit sub 3% din PIB

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

România se află între primele cinci state membre ale Uniunii Europene care vor înregistra cel mai mare deficit bugetar din Uniune, peste media zonei euro și a UE-27, cauzat în mare parte de efectele economice provocare de pandemia de COVID-19, relevă Comisia Europeană în previziunile economice de primăvară publicate miercuri și care prognozează o recesiune economică de proporții istorice a Uniunii Europene. La polul opus se află Bulgaria, Luxemburg și Ungaria, țări care vor avea cel mai scăzut deficit din rândul țărilor UE.

Potrivit Comisiei Europene, statele care vor consemna cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar sunt Italia (11,1%), Spania (10,1%), Franța (9,9%), Polonia (9,5%), România (9,2%).

În cazul României, executivul european precizează că deficitul guvernamental este preconizat să crească până la 9,2% din PIB în 2020, de la un nivel de 4,3% din PIB în 2019 şi unul de 2,8% din PIB în 2018. 

Totodată, Comisia avertizează că deficitul guvernamental al României ar urma să continue să crească în 2021, până la aproximativ 11,4% din PIB, pe baza ipotezei că nu vor fi modificate politicile actuale, îndeosebi planul de creștere a pensiilor și de dublare a alocațiilor. 

Pe de altă parte, independent de efectele economice ale pandemiei, România a avut în 2019 cel mai mare deficit guvernamental din UE. Acest fapt a determinat Comisia Europeană să deschidă, la data de 4 martie, procedura de deficit excesiv în raport cu autoritățile de la București, însă măsura nu a fost continuată din cauza izbucnirii pandemiei.

Această deteriorare fulminantă a deficitelor guvernamentale este influențată deopotrivă de efectele pandemiei cu noul coronavirus și de decizia fără precedent a Comisiei Europene, care în luna martie a decis să suspende temporar prevederile Pactului pentru Stabilitate și Creștere, inclusiv regula menținerii unui deficit bugetar la maxim 3% din PIB, cu scopul de a permite guvernelor statelor membre să injecteze sumele necesare combaterii pandemiei și ateunării impactului economico-financiar asociat răspândirii virusului SARS-CoV-2. 

Media deficitelor bugetar la nivelul statelor membre din zona euro va fi de 8,5%, iar la nivelul UE-27 se va ridica la 8,3%.

Statele cu cel mai scăzut nivel al deficitului guvernamental în 2020 vor fi Ungaria (5,2%), Luxemburg (4,8%) și Bulgaria (2,8%).

Practic, Bulgaria este singura țară din UE care în anul 2020 ar urma să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB, în pofida cheltuielilor masive determinate de consecințele pandemiei, însă acest lucru reconfirmă eforturile Sofiei de respectare a criteriilor de disciplină financiară, având în vedere că guvernul bulgar a trimis la finalul lunii trecute cererea oficială de aderare la ERM II (Mecanismul Ratelor de Schimb), care reprezintă anticamera înaintea aderării formale la moneda euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori transparență, Vera Jourova, a afirmat luni că stabilirea unei legături între acordarea fondurilor europene și criteriul respectării statului de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”, informează EU Observer.

Trebuie să ne asigurăm că statul de drept rămâne parte a unui acord privind cadrul financiar multianual“, a adăugat Jourova, în cursul unei discuții cu membri ai Parlamentului European.

Jourova a făcut aceste clarificări înainte ca executivul european să prezinte miercuri, 27 mai, o versiune actualizată a propunerii privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adaptată la nevoile socio-economice provocate de pandemia de corovonavirus, precum și un fond de redresare economică, Parlamentul European solicitând Comisiei Europene un amplu program cu 2.000 de miliarde de euro.

De asemenea, instituțiile UE – îndeosebi Comisia și Parlamentul – așteaptă operaționalizarea Biroului Procurorului Public European pentru a investiga cazurile de fraudă cu fonduri europene.

O “condiționalitate privind statul de drept” face parte din propunerea de buget a UE pe termen lung a Comisiei, dar a fost criticată de țări precum Polonia și Ungaria.

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending