În urma propunerii unei rezerve de ajustare la Brexit prezentată de Comisia Europeană la 25 decembrie, Executivul de la Bruxelles a propus astăzi o creștere de 4,24 miliarde EUR (egală cu 4 miliarde EUR la prețurile din 2018) a bugetului UE pentru 2021, informează un comunicat. 

Acest lucru va asigura resurse suficiente disponibile în acest an pentru a sprijini țările UE în gestionarea efectelor imediate ale Brexitului. Suma totală pentru rezerva de ajustare la Brexit este de 5 miliarde EUR la prețurile din 2018 sau 5,37 miliarde EUR la prețurile curente pentru CFM 2021-27. Acest lucru ar crește bugetul la 168,5 miliarde EUR în angajamente și 170,3 miliarde EUR în plăți.

Comentând decizia, comisarul Hahn a spus:

„Bugetul UE a fost și continuă să fie un instrument pentru îndeplinirea angajamentelor politice ale UE. Rezerva de ajustare la Brexit este încă un alt exemplu de solidaritate europeană. Comisia va colabora acum cu Parlamentul European și Consiliul pentru a se asigura că banii devin disponibili pentru întreprinderi și companii, regiuni și comunități locale cât mai curând posibil. ”

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a adăugat:

„Motto-ul nostru în politica de coeziune este să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Rezerva de ajustare la Brexit va veni în sprijinul celor mai afectați de Brexit. Unitatea europeană a fost esențială pe parcursul negocierilor, iar solidaritatea europeană va fi crucială pentru a face față rezultatului.”

Rezerva de ajustare la Brexit va fi disponibilă rapid și flexibilă și va acoperi cheltuielile pentru a contracara consecințele negative ale Brexitului în toate statele membre pe o perioadă de 30 de luni. Cea mai mare parte din sumă va fi alocată deja prin prefinanțare în 2021, calculată pe baza impactului preconizat al sfârșitului perioadei de tranziție asupra economiei fiecărui stat membru, luând în considerare gradul relativ de integrare economică cu Marea Britanie. Aceasta include comerțul cu bunuri și servicii și implicațiile negative asupra sectorului pescuitului din UE.

O defalcare inițială pentru fiecare stat membru este disponibilă online aici.

Potrivit propunerii, României i-ar reveni un sprijin de 28,5 milioane de euro în etapa de prefinanțare. 

Restul de 1 miliard EUR la prețurile din 2018 va fi plătit în 2024, după ce statele membre vor fi notificat Comisia cu privire la cheltuielile efective efectuate. Acest lucru va permite răspunsul la evenimente neprevăzute și asigurarea că sprijinul din rezerva de ajustare la Brexit este concentrat asupra statelor membre și a sectoarelor celor mai afectate de retragere.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (PPE), i-a solicitat joi ministrului turc, Mevlut Cavusoglu, ”gesturi credibile” din partea Ankarei înainte de a relua dialogul în vederea normalizării relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dialogul este esenţial, dar noi aşteptăm gesturi credibile pe teren”, a menționat von der Leyen după ce l-a primit pe emisarul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pe fondul unei iritări declanșate de revirimentele frecvente ale acestuia din urmă.

Ursula von der Leyen a precizat că întrevederea a fost un ”scurt schimb de opinii” şi a reamintit decizia de a sancţiona acţiunile ilegale şi agresive ale Ankarei luată în decembrie de liderii europeni.

Ministrul turc de externe s-a întâlnit în cursul dimineţii cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. El va fi primit vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Preşedintele Erdogan i-a invitat pe Charles Michel şi pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să meargă în Turcia şi am venit pentru a pregăti această vizită”, a anunţat Mevlüt Cavusoglu într-o declaraţie înainte de întâlnirea cu Josep Borrell, în cadrul căreia acesta din urmă a discutat despre ”interesul strategic al UE de a dezvolta o relație de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia, ancorată în valori și principii”, potrivit unui comunicat la Serviciului European de Acțiune Externă.

De mai multe săptămâni responsabilii turci şi-au înteţit apelurile la dialog cu europenii, pentru a rezolva subiectele aflate la baza tensiunilor, care, pe lângă disputa maritimă turco-greacă, sunt alimentate de rolul Turciei în conflictele din Siria, Libia şi mai recent Nagorno-Karabah.

Întâlnirea lui Cavusoglu cu oficiali europeni și NATO are loc cu doar câteva zile înainte de reluarea discuțiilor de tatonare, pe 25 ianuarie la Istanbul, dintre Turcia şi Grecia în vederea soluţionării disputei lor cu privire la explorarea de hidrocarburi în estul Mediteranei.

De asemenea, să nu uităm că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la 12 ianuarie că este pregătit să ”repună pe șine” relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană, marcate de tensiuni puternice generate de mai multe dosare, printre acestea aflându-se și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi din estul Mării Mediterane.

La 11 decembrie, liderii țărilor membre UE au decis în urma unui summit desfășurat la Bruxelles să sancționeze acțiunile ”ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului.

Șefii de stat sau de guvern l-au mandatat astfel pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii.

Deja există o listă neagră întocmită în noiembrie 2019 pentru a sancţiona activităţile de foraj ale Turciei în apele teritoriale ale Ciprului. Pe lista aceasta se află doi responsabili ai Turkish Petroleum Corporation (TPAO), care au interdicţie de călătorie şi ale căror bunuri de pe teritoriul UE au fost îngheţate.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat, joi, în sistem videoconferinţă, cu Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiţie, în cadrul întrevederii oficialul român comunicând decizia Guvernului de a adopta cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, operaţionalizarea Parchetului European, transpunerea şi implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiţiei. În urmă cu câteva zile, Ion a discutat și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. Atât Stelian Ion, cât și cei doi membri ai Comisiei Europene, fac parte din familia politică Renew Europe.

În cadrul întrevederii, comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile române în scopul asigurării predictibilităţii şi sustenabilităţii procesului de reformă a justiţiei din România.

Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei Europene către un dialog constructiv şi permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere şi implementare a directivelor UE.

“Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării şi asigurării stabilităţii reformelor, precum şi sprijinul valoros acordat de autorităţile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă”, a declarat comisarul Didier Reynders.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a subliniat importanţa instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept şi a exprimat sprijinul deplin acordat de către autorităţile române Comisiei Europene în acest exerciţiu.

Conform MJ, oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020.

Proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, şi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

De asemenea, ministrul Justiţiei a reiterat susţinerea pentru operaţionalizarea Parchetului European, prezentând cele mai recente demersuri întreprinse în scopul adaptării legislaţiei naţionale şi selectării procurorilor europeni delegaţi.

“Proiectele de lege care vor fi transmise Parlamentului se bazează inclusiv pe recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa legilor justiţiei sunt prioritare pentru Ministerul Justiţiei. Transpunerea corectă şi completă a tuturor directivelor UE reprezintă o prioritate a Programului de Guvernare în domeniul justiţiei, la fel ca şi procesul de digitalizare a sistemului judiciar”, a declarat Stelian Ion, conchide sursa citată.

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

“În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

“În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.