Parlamentul European a adoptat marți propuneri pentru îmbunătățirea disponibilității și aprovizionării cu medicamente esențiale în Uniunea Europeană, se arată în comunicatul oficial. 

Raportul, adoptat cu 503 voturi pentru, 57 împotrivă și 108 abțineri, vizează asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății publice pentru cetățenii UE, prin reducerea dependenței Uniunii de alte țări și stimularea competitivității sectorului farmaceutic european.

Proiecte strategice și finanțare prioritară

Deputații europeni susțin crearea unor „proiecte strategice” industriale situate în UE pentru a crea, moderniza și îmbunătăți capacitatea de producție. Aceștia doresc ca guvernele naționale și UE să acorde prioritate sprijinului financiar pentru proiectele strategice în bugetul actual și în următorul cadru financiar multianual al UE. Companiile care beneficiază de sprijin financiar public trebuie să îndeplinească obligații clare, inclusiv acordarea de prioritate aprovizionării pieței UE.

Politică de achiziții care sprijină producția din UE

Potrivit propunerilor eurodeputaților, autoritățile contractante din UE ar urma să aplice criterii de achiziții publice care să favorizeze producătorii ce fabrică o parte semnificativă din aceste medicamente critice în Uniunea Europeană.

Raportul evidențiază, de asemenea, beneficiile achizițiilor transfrontaliere voluntare, menite să îmbunătățească aprovizionarea, în special în cazul medicamentelor pentru boli rare, al antimicrobienelor și al altor tratamente inovatoare, cu costuri ridicate sau specializate. Eurodeputații doresc reducerea numărului minim de țări care pot participa la proceduri comune de achiziții la cel puțin cinci (față de nouă, cât prevedea propunerea inițială a Comisiei).

Coordonare îmbunătățită a stocurilor naționale

Pentru a anticipa și gestiona mai eficient penuriile, eurodeputații solicită crearea unui mecanism de coordonare la nivelul UE pentru stocurile naționale și stocurile de rezervă ale medicamentelor critice. Aceștia doresc, de asemenea, ca Comisia să aibă competența de a decide, ca ultimă soluție, redistribuirea medicamentelor dintr-un stoc național către unul sau mai multe alte state, în situațiile în care este identificată o penurie sau o perturbare a aprovizionării.

Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu guvernele statelor membre ale UE privind forma finală a legii.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, și-a înaintat, marți, demisia la Curtea Constituțională, după ce anunțase decizia într-un discurs susținut cu o zi înainte, a declarat Secretariatul de presă al șefului statului bulgar pentru BTA, preluat de Agerpres. Radev devine, astfel, singurul șef al statului bulgar care părăsește mandatul înainte de termen.

Deși Constituția nu stabilește un termen-limită pentru pronunțarea Curții Constituționale asupra demisiei, singurul precedent existent până în prezent, demisia Blagăi Dimitrova din funcția de vicepreședinte în 1993, indică faptul că o astfel de decizie este adoptată, de regulă, în mai puțin de o săptămână, notează site-ul de specialitate lex.bg.

Procedura nu presupune administrarea de probe, solicitarea de puncte de vedere sau audierea părților, Curtea având doar obligația de a constata că demisia a fost depusă din inițiativa președintelui. După această constatare, Radev va fi eliberat din funcție cu efect imediat, iar atribuțiile prezidențiale vor fi preluate de vicepreședinta Iliana Iotova până la finalul mandatului, în ianuarie 2027.

În discursul de luni, președintele demisionar al Bulgariei a semnalat lansarea unui nou proiect politic cu doar două luni înaintea alegerilor parlamentare anticipate, relatează Euronews.

„Clasa politică actuală a trădat speranțele bulgarilor prin compromisurile făcute cu oligarhia. Încrederea dumneavoastră mă obligă să protejez statul, instituțiile și viitorul nostru. (…) Democrația noastră nu poate supraviețui dacă o lăsăm pe mâna unor figuri corupte, a combinatorilor și a extremiștilor”, a declarat Radev, precizând că își va depune oficial demisia marți.

Deși nu a spus în mod explicit că va candida la alegerile parlamentare, care se vor desfășura în următoarele luni, discursul său a sugerat în mod clar că va face acest lucru.

Bulgaria este o republică parlamentară, iar guvernarea este exercitată de parlament, Consiliul de Miniștri și prim-ministru.

În discursul său, Radev a făcut referire la faptul că Bulgaria este deja membră a spațiului Schengen și a zonei euro, subliniind, însă, că aceste realizări nu au adus stabilitatea așteptată.

„Întrebările sunt: de ce atingerea acestor obiective nu a adus stabilitate și satisfacție; de ce bulgarii au încetat să mai voteze; de ce nu au încredere în sistemul de justiție și în mass-media; de ce cetățenii au ieșit de două ori în stradă; de ce, într-o Bulgarie europeană, un procent mare al populației se simte sărac, iar și mai mulți trăiesc în insecuritate”, s-a întrebat el.

Radev a pus aceste probleme pe seama unui „model de guvernare pe bandă rulantă”, „care are aparențele exterioare ale democrației, dar funcționează prin mecanisme oligarhice”.

În timpul mandatului său, președintele a fost nevoit să numească șapte guverne interimare, pe fondul incapacității partidelor politice de a forma majorități stabile, perpetuând o criză politică care durează de ani de zile.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, Bulgaria a fost zguduită de cele mai ample proteste de la începutul anilor ’90 încoace, declanșate inițial de opoziția față de proiectul de buget, dar care au escaladat rapid în cereri de demisie și retragere din viața politică a unor figuri-cheie, inclusiv a fostului premier Boyko Borissov și a lui Delyan Peevski, sancționat în baza Legii Magnitsky.

Apariția unei noi formațiuni politice conduse de fostul președinte ar putea remodela semnificativ atât politica internă, cât și politica externă a Bulgariei. Poziția lui Radev față de războiul din Ucraina diferă considerabil de cea a guvernelor anterioare, motiv pentru care analiștii și oponenții l-au catalogat adesea drept „pro-rus”.

Radev a abordat direct această etichetă în discursul de luni: „În numele viitorului lor politic, unii politicieni pun în pericol viețile pașnice ale bulgarilor, în contextul unui război periculos aproape de granițele noastre, și ajung chiar să atenteze la pacea civilă și etnică, pe care voi și cu mine o vom păstra în pofida provocărilor lor”, a afirmat el.

Cu câteva săptămâni înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro, la 1 ianuarie 2026, Radev a cerut organizarea unui referendum privind introducerea monedei unice, solicitare respinsă de parlament.

„Ruptura finală dintre bulgari și clasa politică s-a produs odată cu refuzul Adunării Naționale de a organiza un referendum privind data introducerii monedei euro. Reprezentanții poporului le-au refuzat oamenilor dreptul de a alege”, a declarat el.

Alegerile parlamentare anticipate din Bulgaria vor avea loc în primăvară și vor fi al șaptelea scrutin organizat din 2021. Funcția de președinte va fi preluată de vicepreședinta Iliana Iotova.

„Ne așteaptă o luptă pentru viitorul patriei. Suntem pregătiți, putem și vom reuși”, a subliniat președintele demisionar al Bulgariei.

Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a prezentat în fața eurodeputaților abordarea țării sale pentru o „Uniune autonomă. Deschisă către lume”, în contextul unei serii de provocări globale, în contextul în care mica țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, președinta acestei instituții Roberta Metsola a subliniat că acesta este un moment crucial pentru Europa și pentru lume, menționând că știm cu toții că următoarele șase luni nu vor fi ușoare.

Ea a evidențiat că Europa va rămâne concentrată pe asigurarea competitivității sale și pe facilitarea vieții familiilor și întreprinderilor, investind în același timp în noile realități, în special în domeniile securității și apărării, și asigurându-se că vocea Europei rămâne puternică la nivel mondial.

Metsola a reiterat că PE va fi întotdeauna de partea Ciprului în ceea ce privește crearea unui stat european suveran unic: o federație bicomunitară și bizonală, în conformitate cu rezoluțiile ONU și bazată pe valorile europene comune și pe legislația UE.

Președintele Christodoulides a declarat că președinția Ciprului începe într-un moment decisiv pentru UE, marcat de instabilitate geopolitică, concurență geoeconomică, război pe continent și presiuni din partea dublei tranziții digitale și de mediu, precum și din partea migrației.

El a subliniat că ordinea internațională nu mai poate fi considerată ca fiind de la sine înțeleasă și că Europa trebuie să răspundă cu unitate, integrare mai profundă și acțiuni decisive, alegând cooperarea, solidaritatea și progresul.

Reiterând obiectivul central al Președinției pentru o Uniune autonomă și deschisă, el a subliniat că autonomia este următoarea etapă în integrarea europeană, care necesită forță internă, competitivitate, securitate și ancorarea fermă în valorile UE. Cetățenii, a subliniat el, se așteaptă ca Europa să-și protejeze frontierele, să apere democrația și să-și protejeze modul de viață, rămânând în același timp un partener global deschis și de încredere.

În ceea ce privește securitatea și apărarea, Christodoulides a afirmat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a scos la iveală necesitatea urgentă de a consolida arhitectura de securitate și pregătirea de apărare a Europei.

El a reafirmat sprijinul neclintit al UE pentru Ucraina și a subliniat că frontierele nu pot fi modificate prin forță, fie că este vorba de Ucraina, Groenlanda sau orice altă țară.

În ceea ce privește competitivitatea, el a pledat pentru o agendă pragmatică axată pe investiții, inovare, simplificare și sprijin pentru IMM-uri, alături de finalizarea pieței unice și aprofundarea piețelor de capital.

El a subliniat, de asemenea, că o Uniune autonomă trebuie să rămână deschisă către lume, descriind extinderea ca fiind cel mai puternic instrument geopolitic al UE și solicitând progrese credibile cu Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și Turcia.

Președintele Ciprului a subliniat importanța relațiilor cu vecinătatea sudică și regiunea Golfului, a unei agende comerciale ambițioase a UE și a unor parteneriate solide cu Statele Unite și Regatul Unit.

În ceea ce privește valorile și coeziunea socială, el a afirmat că UE trebuie să rămână o Uniune care nu lasă pe nimeni în urmă, în care democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt protejate în practică.

El a evidențiat priorități precum locuințele la prețuri accesibile, combaterea sărăciei în rândul copiilor, protecția tinerilor, consolidarea Uniunii sănătății și accesul la medicamente esențiale.