Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat luni că va impune tarife de 25% oricărei țări care face afaceri cu Iranul, o măsură care ar putea afecta relațiile comerciale ale SUA cu China, India, Emiratele Arabe Unite, Uniunea Europeană și alte economii majore, potrivit Politico.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate activitățile comerciale desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump într-o postare pe platforma Truth Social. „Acest ordin este final și definitiv. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a adăugat el.

Cu toate acestea, până luni după-amiază, Donald Trump nu părea să fi emis un ordin executiv care să susțină declarația făcută pe rețelele sociale. De asemenea, un purtător de cuvânt al Casei Albe nu a răspuns imediat solicitărilor de clarificare privind postarea președintelui.

Amenințarea vine pe fondul relatărilor organizațiilor pentru drepturile omului, potrivit cărora sute de persoane au fost ucise în urma unei represiuni violente împotriva protestelor anti-regim din Iran, intensificate la sfârșitul săptămânii trecute. În trecut, Trump a avertizat că Statele Unite ar putea interveni dacă guvernul iranian recurge la violență împotriva protestatarilor.

În prezent, SUA au relații comerciale directe limitate cu Iranul, din cauza sancțiunilor severe impuse de-a lungul deceniilor pentru a sancționa programul nuclear al Teheranului. Potrivit datelor Departamentului Comerțului al SUA, anul trecut Statele Unite au importat bunuri în valoare de doar 6,2 milioane de dolari din Iran și au exportat bunuri de puțin peste 90 milioane de dolari către această țară.

În schimb, Statele Unite au relații comerciale semnificative cu țări care desfășoară afaceri cu Iranul, inclusiv China, India, Emiratele Arabe Unite și Uniunea Europeană, ceea ce ar putea transforma amenințarea într-un instrument cu impact geopolitic și economic mult mai larg.

Nu este pentru prima dată când Donald Trump recurge la astfel de avertismente. La începutul acestui an, el a amenințat că va impune tarife țărilor care cumpără petrol rusesc, însă până în prezent a aplicat această măsură doar în cazul Indiei, exceptând China. De asemenea, în luna martie, Trump a amenințat cu tarife de 25% pentru țările care cumpără petrol sau gaze din Venezuela, dar nu a pus încă în aplicare această măsură.

Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii se consolidează constant, nu doar prin proiecte economice și de securitate, ci și prin programe educaționale cu impact direct asupra tinerilor, a afirmat marți președintele Nicușor Dan.

Șeful statului a transmis, într-o postare pe Facebook, că reluarea programului Future Leaders Exchange (FLEX) în anul academic 2026–2027 reprezintă „o veste foarte bună pentru educația românească și pentru relația strategică dintre România și Statele Unite”.

„Acesta este unul dintre cele mai competitive programe de schimb pentru liceeni din lume, bazat pe merit. Mulți dintre participanți au reușit ulterior să urmeze cariere de succes în administrația publică, dar și în mediul privat. 20 de liceeni români vor avea astfel oportunitatea de a studia într-un liceu american și de a locui alături de o familie americană, ceea ce înseamnă să experimenteze în mod autentic viața cotidiană din SUA”, a subliniat Nicușor Dan.

Președintele a arătat că reluarea programului FLEX a fost posibilă ca urmare a acordului de cofinanțare semnat între Ministerul Educației și Cercetării și organizația American Councils for International Education.

Totodată, Nicușor Dan a evidențiat interesul ridicat al elevilor români pentru acest program, menționând că „2.883 de candidați pentru 20 de locuri demonstrează cât de puternică este dorința tinerilor noștri de a se forma prin educație de calitate, deschidere internațională și valori democratice”.

„În aceste zile, încep procedurile de selecție, care se vor desfășura pe parcursul mai multor luni. Le urez mult succes tuturor și îi felicit pentru curaj, ambiție și dorința de a-și depăși limitele. Indiferent de rezultat, fiecare aplicație este o dovadă de încredere că educația oferă cele mai bune perspective pentru a-ți construi un viitor”, a adăugat șeful statului.

În mesajul său, președintele României a subliniat și importanța programelor educaționale în consolidarea legăturilor dintre societăți. „România are nevoie de cetățeni bine pregătiți, deschiși și conectați la lume, iar programe precum FLEX reprezintă un instrument esențial de apropiere între societăți, dar și o ocazie unică pentru tineri de a se maturiza”, a conchis Nicușor Dan.

Statele Unite au denunțat luni, în fața Consiliului de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia în Ucraina a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik, o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”, notează AFP, potrivit Agerpres.

Racheta cu rază medie de acțiune, fără încărcătură nucleară, a lovit „o zonă din Ucraina din apropierea frontierei cu Polonia și NATO. Aceasta constituie o nouă escaladare periculoasă și inexplicabilă, în timp ce Statele Unite lucrează cu Kievul, cu alți parteneri și Moscova pentru a pune capăt războiului printr-un acord negociat”, a declarat ambasadoarea adjunctă a SUA la ONU, Tammy Bruce.

Ministerul rus al Apărării a făcut cunoscut luni că racheta sa de ultimă de generație Oreșnik, utilizată vineri în cadrul loviturilor masive împotriva Ucrainei, a țintit o uzină aeronautice din Lviv.

„Potrivit informațiilor confirmate din mai multe surse independente, în urma loviturii efectuate în noaptea spre 9 ianuarie de către forțele armate ruse cu ajutorul sistemului mobil de rachete balistice terestre Oreșnik, uzina de stat pentru repararea avioanelor din Lviv a fost scoasă din serviciu”, a indicat ministerul rus.

Utilizarea acestui tip de rachetă, pentru a doua oară de la începutul ofensivei ruse în Ucraina în 2022, a fost condamnată de Uniunea Europeană, Berlin, Paris și Londra, care au considerat-o drept o „escaladare” din partea Moscovei. 

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au condamnat lansarea de către Rusia a rachetei balistice Oreșnik în atacurile sale asupra Ucrainei, apreciind că „acest act de teroare își propune să intimideze Ucraina și partenerii săi”.

Săptămâna trecută, în noaptea de joi spre vineri, armata rusă a lansat 36 de rachete și 242 de drone asupra Ucrainei, a anunțat vineri Statul Major al Forțelor Aeriene ucrainene. Atacul masiv a inclus și o rachetă hipersonică Oreșnik, lansată asupra orașului Lviv, situat la granița cu Polonia. 

Racheta Oreșnik, capabilă să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu focoase nucleare, a fost utilizată pentru prima dată cu încărcătură convențională în noiembrie 2024 împotriva orașului Dnipro, în zona est-centrală a Ucrainei.