Statele Unite “au nevoie de Groenlanda pentru apărare” și este la latitudinea altora să stabilească ce înseamnă pentru acest ținut semi-autonom danez acțiunea militară americană în Venezuela, a declarat duminică președintele american Donald Trump, într-un interviu telefonic pentru publicația The Atlantic.
Trump a fost întrebat dacă atacul asupra Venezuelei ar putea indica o disponibilitate de a întreprinde acțiuni militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu semi-autonom din cadrul Regatului Danemarcei, care a respins pretențiile teritoriale americane.
Întrebarea a venit pe fondul faptului că secretarul de stat Marco Rubio a declarat sâmbătă că lumea ar trebui să ia notă după operațiunea din Venezuela că președintele american este un om care se ține de cuvânt și de ceea ce spune că va face, fiind un președinte de acțiune.
„Când vă spune că va face ceva, când vă spune că va rezolva o problemă, vorbește serios”, a spus Rubio.
În interviul pentru The Atlantic, Trump a spus că este la latitudinea altora să decidă ce înseamnă pentru Groenlanda acțiunea militară a SUA în Venezuela. „Vor trebui să vadă ei înșiși. Eu chiar nu știu. Marco a fost foarte generos cu mine ieri”, a declarat el.
Liderul american a subliniat însă că declarațiile din urmă cu o zi nu vizau Groenlanda. „Știi, nu mă refeream la Groenlanda în acel moment. Dar avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare”, a conchis Trump.
Intervenția SUA în Venezuela și capturarea președintelui acesteia, Nicolás Maduro, au reînnoit temerile privind preluarea Groenlandei de către americani, întrucât membrii mișcării MAGA a lui Donald Trump și-au îndreptat cu bucurie atenția asupra teritoriului danez după atacul din America de Sud, a semnalat și publicația The Guardian. Mai mult, un articol de opinie al unui jurnalist al publicației britanice evocă “putinizarea” politicii externe a Statelor Unite ca urmare intervenției în Venezuela, o aluzie la intervenționismul militar al președintelui rus.
La doar câteva ore după operațiunea militară americană din Venezuela, podcasterul de dreapta Katie Miller – soția lui Stephen Miller, puternicul șef adjunct al cabinetului lui Donald Trump – a postat pe X o hartă a Groenlandei acoperită cu steagul american, cu legenda: „ÎN CURÂND”.
SOON pic.twitter.com/XU6VmZxph3
— Katie Miller (@KatieMiller) January 3, 2026
Mesajul lui Miller care sugerează anexarea insulei cu statut semi-autonom în cadrul Regatului Danemarcei, care face parte din NATO și UE, a stârnit indignare în Danemarca și Groenlanda.
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a calificat postarea drept „lipsită de respect”. „Relațiile dintre națiuni și popoare se construiesc pe respect reciproc și pe dreptul internațional – nu pe gesturi simbolice care ignoră statutul și drepturile noastre. Nu există niciun motiv de panică sau de îngrijorare. Țara noastră nu este de vânzare, iar viitorul nostru nu este decis de postări pe rețelele sociale”, a scris el pe X.
Ambasadorul Danemarcei la Washington, Jesper Møller Sørensen, a redistribuit provocarea lui Miller cu un „memento prietenos” privind legăturile de apărare de lungă durată dintre cele două țări.
„Suntem aliați apropiați și ar trebui să continuăm să lucrăm împreună ca atare. Securitatea SUA este și securitatea Groenlandei și a Danemarcei. Regatul Danemarcei și Statele Unite colaborează pentru a asigura securitatea în Arctica”, a declarat el.
El a precizat că Danemarca a crescut cheltuielile pentru apărare în 2025, alocând 13,7 miliarde de dolari „care pot fi utilizate în Arctica și în Atlanticul de Nord. Pentru că luăm în serios securitatea noastră comună”.
Donald Trump a surprins la începutul celui de-al doilea său mandat când a enunțat obiectivul obținerii Groenlandei. În luna decembrie l-a numit pe guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, în funcția de emisar special al SUA pentru Groenlanda, provocând reacția Uniunii Europene, care a respins orice idee prin care SUA ar prelua Groenlanda. Astfel de ipoteze au fost respinse vehement și de premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, dar și de președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat că nu operează cu scenariul în care SUA ar ataca un teritoriu aliat.
Anul trecut, președintele american a refuzat în repetate să excludă posibilitatea unei acțiuni militare pentru a obține controlul asupra teritoriului, într-un moment în care SUA, China și Rusia se luptă pentru putere în Arctica, o perspectivă care a stârnit condamnări și neliniște pe insulă, inclusiv proteste legate de controversata vizită a vicepreședintelui american JD Vance în capitala Groenlandei, Nuuk. Potrivit lui Trump, insula bogată în metale rare nu este bine protejată, fiind înconjurată de nave rusești și chineze, iar Statele Unite o vor obține 100%.
Încă din secolul al XIX-lea, Statele Unite au luat în considerare și au făcut mai multe încercări de a cumpăra insula Groenlanda de la Danemarca. Au existat discuții interne notabile în cadrul guvernului federal al SUA cu privire la achiziționarea Groenlandei în 1867, 1910, 1946, 1955, 2019 și 2025, iar achiziția a fost susținută de secretarii de stat americani William H. Seward și James F. Byrnes, în mod privat de vicepreședintele Nelson Rockefeller și în mod public de președintele Donald Trump, printre alții. După al Doilea Război Mondial, Statele Unite au oferit în secret să cumpere Groenlanda. Au existat discuții publice despre achiziționarea insulei în timpul primului mandat al lui Trump în 2019 și din nou după realegerea lui Trump în 2024, ca parte a politicii sale expansioniste americane. În mai 2025, Trump a declarat că nu poate exclude anexarea insulei de către SUA.
Statele Unite consideră de mult timp Groenlanda ca fiind vitală pentru securitatea națională. La începutul secolului al XX-lea, Groenlanda a fost inclusă printre mai multe posesiuni europene din emisfera vestică care urmau să fie ocupate și fortificate preventiv în cazul unui atac asupra SUA. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, SUA au invocat Doctrina Monroe și au ocupat Groenlanda pentru a împiedica preluarea acesteia de către Germania nazistă, care ocupase Danemarca.
