Într-o declarație comună, șefii diplomațiilor din G7 și UE și-au exprimat sprijinul pentru încetarea focului mediată de președintele american Donald Trump și au făcut apel la toate părțile implicate să evite acțiuni care ar putea destabiliza regiunea.

„Salutăm rolul constructiv al Qatarului în facilitarea acordului de încetare a ostilităților și ne exprimăm solidaritatea față de Qatar și Irak, care au fost recent ținte ale atacurilor lansate de Iran și aliații săi”, se arată în comunicatul oficial.

Miniștrii au reiterat opoziția fermă față de orice tentativă a Iranului de a dobândi arme nucleare și au cerut reluarea imediată a cooperării depline cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Aceștia au subliniat necesitatea ca Iranul să ofere acces inspectorilor AIEA și să furnizeze date verificabile privind toate materialele nucleare de pe teritoriul său.

De asemenea, liderii G7 au condamnat apelurile lansate în Iran privind arestarea și executarea directorului general al AIEA, Rafael Grossi, calificându-le drept inacceptabile. În declarația comună se reafirmă importanța Tratatului de neproliferare nucleară (TNP), considerat un pilon esențial al arhitecturii de securitate globală. Oficialii au subliniat că Iranul trebuie să rămână parte la tratat și să își respecte pe deplin obligațiile internaționale.

„Rămânem angajați față de pacea și stabilitatea în Orientul Mijlociu. În acest context, reafirmăm dreptul Israelului de a se apăra și sprijinim pe deplin securitatea acestuia”, au declarat miniștrii.

Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, în așteptarea unui posibil nou cadru de negocieri privind programul nuclear iranian.

Țările G7 au convenit să scutească Statele Unite de la aplicarea unei cote minime de 15% pentru impozitul pe profit, a anunțat președinția canadiană a G7 într-o declarație făcută sâmbătă seara, informează Politico Europe.

Ceilalți membri ai grupului țărilor industrializate occidentale au cedat pentru a-și proteja propriile firme de amenințarea cu represalii a Washingtonului.

„Este un compromis onorabil, deoarece ne scutește de represaliile automate ale secțiunii 899 din marea și frumoasa lege”, a declarat ministrul italian al finanțelor, Giancarlo Giorgetti, pentru presa locală.

Declarația G7 sugerează crearea unui „sistem paralel” care să excludă firmele americane de la normele fiscale minime și „să faciliteze continuarea progreselor în vederea stabilizării sistemului fiscal internațional”.

Acordul vine în contextul în care UE și SUA sunt blocate în discuții comerciale cu miză importantă înainte de termenul limită de 9 iulie, dată la care președintele american Donald Trump a amenintat că va majora tarifele pentru produsele europene până la 50% dacă nu se ajunge la un acord.

Într-un semn de destindere, UE, Canada, Japonia și Regatul Unit au convenit să scutească SUA de aplicarea impozitului minim de 15 % asupra multinaționalelor, în încercarea de a evita contramăsurile Washingtonului.

Impozitul minim a fost un element-cheie al unui acord, intermediat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care a fost convenit de aproape 140 de țări în 2021 pentru a crea un sistem fiscal global mai echitabil. Congresul Statelor Unite nu a ratificat niciodată acest acord.

În schimbul scutirii, SUA au fost de acord să renunțe la o așa-numită taxă de răzbunare împotriva altor țări care impun taxe pretins „discriminatorii” firmelor americane. Factorii de decizie din SUA au fost supuși unor presiuni intense pentru a atenua taxa discutată, pe fondul temerilor că aceasta ar fi diminuat investițiile străine în țară.

„De asemenea, recunoaștem că eliminarea secțiunii 899 este esențială pentru această înțelegere generală”, se arată în declarația G7.

Administrația Trump a luat în vizor o regulă din acordul OCDE – așa-numita regulă privind profiturile neimpozitate – care obligă țările care depășesc limita de impozitare de 15% să redistribuie veniturile neîncasate către țările străine.

Trump a criticat această dispoziție – care este menită să uniformizeze condițiile de concurență și să evite concurența fiscală – pe motiv că ar limita suveranitatea și ar da veniturile fiscale ale SUA altor țări.

„Administrația Trump rămâne vigilentă față de toate taxele străine discriminatorii și extrateritoriale aplicate împotriva americanilor”, a scris într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X secretarul american pentru comerț, Scott Bessent.

Cu toate acestea, scutirea SUA de la un element-cheie al acordului reprezintă o concesie majoră pentru țările UE – precum Franța – care au fost susținători importanți ai acordului fiscal.

Citiți și: Miniștrii de finanțe G7 au ajuns la un acord istoric pentru un impozit global de minimum 15% pentru marile corporații

Aproape 140 de jurisdicții din întreaga lume au aderat la norma care instituie un impozit minim pe profit, „de cel puţin 15%”, care îşi propune să pună capăt paradisurilor fiscale.

În Uniunea Europeană, aceste prevederi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Normele se vor aplica grupurilor multinaționale de societăți și grupurilor naționale de mari dimensiuni din UE, cu venituri financiare combinate de peste 750 de milioane de euro pe an. Normele propuse se vor aplica oricărui grup mare de societăți, atât național, cât și internațional, cu o societate-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Directiva include un set comun de norme privind modul de calculare și de aplicare a unui „impozit suplimentar” datorat într-o anumită țară în cazul în care cota efectivă de impozitare este mai mică de 15 %.

În cazul în care o filială nu este supusă cotei efective minime într-o țară străină în care este situată, statul membru al societății-mamă va aplica, de asemenea, un impozit suplimentar pentru aceasta din urmă. În plus, directiva asigură impozitarea efectivă în situațiile în care societatea-mamă este situată în afara UE într-o țară cu un nivel scăzut de impozitare care nu aplică norme echivalente.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit, marți, cu premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, în marja summitului G7 desfășurat în Canada. Potrivit Administrației Prezidențiale de la Kiev, discuțiile au vizat sprijinul oferit de Japonia Ucrainei, colaborarea în industria de apărare și necesitatea intensificării presiunii internaționale asupra Rusiei în contextul continuării agresiunii împotriva statului ucrainean și al eforturilor internaționale pentru obținerea păcii. 

Șeful statului ucrainean a mulțumit Japoniei și poporului japonez pentru sprijinul constant acordat încă de la începutul invaziei ruse.

„Am suferit lovituri majore împotriva poporului nostru, în primul rând asupra infrastructurii civile și a sistemului energetic. Ceea ce s-a întâmplat noaptea trecută – 440 de drone iraniene Shahed – este încă un exemplu al comportamentului Rusiei. Vreau să vă mulțumesc pentru sprijinul oferit securității sistemului nostru energetic, pentru ajutorul umanitar și pentru pachetele solide de sprijin acordate poporului ucrainean”, a declarat Volodimir Zelenski.

Premierul japonez a punctat că țara sa a oferit Ucrainei asistență de peste 12 miliarde de dolari și a reamintit că, la începutul lunii iunie, Japonia și Ucraina au semnat un acord prin care vor fi alocați 3,3 miliarde de dolari suplimentari, proveniți din dobânzile generate de activele rusești înghețate.

„Poziția Japoniei rămâne neschimbată și fermă: o pace justă și durabilă trebuie instaurată în Ucraina cât mai curând posibil. Vom continua să lucrăm îndeaproape cu comunitatea internațională și cu G7 pentru a sprijini eforturile Ucrainei”, a afirmat Shigeru Ishiba.

Cei doi lideri au discutat despre cooperarea dintre Rusia, Coreea de Nord și Iran, pe care o consideră o amenințare reală nu doar pentru Europa, ci și pentru întreaga lume, în special pentru regiunea Asiei de Sud-Est. Atât Zelenski, cât și Ishiba au exprimat un punct de vedere comun: pentru a forța Rusia să accepte pacea, este nevoie de o intensificare a presiunii internaționale și de impunerea unor sancțiuni mai dure.

Președintele ucrainean l-a informat pe prim-ministrul japonez cu privire la principalele nevoi de apărare ale Ucrainei, necesare pentru a proteja populația de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei. În acest context, cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală în industria de apărare, cu accent pe posibilitatea unor investiții directe din partea Japoniei în producția de drone ucrainene.

De asemenea, în cadrul întâlnirii au fost abordate pregătirile pentru programul de reconstrucție a Ucrainei, Japonia exprimându-și interesul de a participa la proiectele de redresare postbelică.