Comisia Europeană: Videoclipurile deepfake cu conținut sexual cu minori generate de Grok pe X sunt „ilegale, dezgustătoare și nu își au locul în Europa”

Uniunea Europeană tratează cu maximă seriozitate apariția unor videoclipuri false cu conținut sexual explicit care implică minori, generate cu ajutorul Grok, instrumentul de inteligență artificială asociat platformei X, deținută de Elon Musk, a transmis luni Comisia Europeană, potrivit AFP, preluat de Agerpres.

Reacția vine în contextul în care astfel de materiale, distribuite pe rețeaua X, fac obiectul unor investigații ale justiției franceze. Un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat caracterul grav al acestor conținuturi.

„Aceste videoclipuri sunt ilegale, dezgustătoare și nu își au locul în Europa”, a declarat oficialul european, referindu-se la materialele de tip deepfake cu caracter sexual.

Comisia Europeană a reamintit că platforma X are obligația de a respecta legislația europeană în domeniul serviciilor digitale. „X este pe deplin conștient de faptul că trebuie aplicat cu rigurozitate regulamentul conform Legii privind serviciile digitale (DSA) și încurajăm toate companiile să îl respecte”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Executivul european a amintit, în acest context, că platforma deținută de Elon Musk a fost sancționată în luna decembrie cu o amendă de 120 de milioane de euro pentru încălcarea prevederilor DSA, aceasta fiind prima amendă aplicată în baza acestui regulament.

Totodată, Comisia a solicitat explicații companiei X încă din luna noiembrie, după ce Grok a generat conținut care nega Holocaustul, fapt ce a provocat reacții puternice în mai multe state europene. Platforma a transmis un răspuns în decembrie, iar informațiile furnizate sunt în prezent analizate de serviciile Comisiei, a precizat purtătorul de cuvânt.

La rândul său, Grok a recunoscut vineri existența unor „vulnerabilități” care au permis utilizatorilor să genereze imagini cu conținut sexual explicit ce implică minori sau femei. Aceste dezvăluiri au declanșat proteste la nivel internațional și au dus la extinderea anchetei judiciare în Franța.

Cazul se înscrie într-un context mai larg de tensiuni transatlantice legate de reglementarea tehnologiei. Deși administrația americană condusă de Donald Trump a criticat în mod repetat legislația digitală europeană, acuzând UE că vizează companiile americane din domeniul tehnologiei, Bruxelles-ul a continuat aplicarea strictă a DSA.

La finalul lunii decembrie, administrația Trump a adoptat măsuri de represalii, impunând sancțiuni fostului comisar european Thierry Breton, principalul arhitect al Legii privind serviciile digitale, precum și altor patru oficiali europeni implicați în reglementarea sectorului tehnologic și combaterea dezinformării.

În replică, UE a condamnat restricțiile de călătorie impuse de SUA cetățenilor și reprezentanților europeni, subliniind că „astfel de măsuri sunt inacceptabile între aliați, parteneri și prieteni”. De asemenea, blocul a transmis că „își menține ferm poziția în apărarea libertății de exprimare, a normelor digitale echitabile și a suveranității sale în materie de reglementare”.

La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a „condamnat măsurile de restricționare a vizelor impuse de Statele Unite împotriva lui Thierry Breton și a altor patru personalități europene”, precizând că măsurile constituie „o formă de intimidare și coerciție menită să submineze suveranitatea digitală europeană”.

„Reglementările digitale ale Uniunii Europene au fost adoptate în urma unui proces democratic și suveran de către Parlamentul European și Consiliu. Acestea se aplică în Europa pentru a asigura o concurență loială între platforme, fără a viza vreo țară terță, și pentru a garanta că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”, a subliniat Macron.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Articole Populare