Departamentul de Stat al SUA a anunțat marți că interzice accesul în Statele Unite pentru cinci europeni pe care îi acuză că au condus eforturi de a face presiuni asupra companiilor americane din domeniul tehnologiei pentru a cenzura sau a suprima puncte de vedere americane, relatează Associated Press despre o măsură care reprezintă cea mai recentă escaladare a tensiunilor transatlantice, un fenomen continuu după instalarea administrației Trump la Casa Albă.
Europenii, descriși de secretarul de stat Marco Rubio drept activiști „radicali” și organizații neguvernamentale „instrumentalizate”, au intrat sub incidența unei noi politici de vize anunțate în luna mai, care restricționează intrarea străinilor considerați responsabili de cenzurarea discursului protejat în Statele Unite.
„De prea mult timp, ideologi din Europa au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze puncte de vedere americane pe care le contestă. Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extraterritorială”, a scris Rubio pe X.
For far too long, ideologues in Europe have led organized efforts to coerce American platforms to punish American viewpoints they oppose. The Trump Administration will no longer tolerate these egregious acts of extraterritorial censorship.
Today, @StateDept will take steps to…
— Secretary Marco Rubio (@SecRubio) December 23, 2025
Cei cinci europeni au fost identificați de Sarah Rogers, subsecretar de stat pentru diplomație publică, într-o serie de postări pe rețelele sociale. Printre aceștia se numără lideri ai unor organizații care combat discursul instigator la ură în mediul digital și un fost comisar al Uniunii Europene care a intrat în conflict cu miliardarul din domeniul tehnologiei Elon Musk în legătură cu difuzarea unui interviu online cu Donald Trump.
Cei cinci europeni nominalizați de Rogers sunt: Imran Ahmed, director executiv al Centre for Countering Digital Hate; Josephine Ballon și Anna-Lena von Hodenberg, lideri ai HateAid, o organizație germană; Clare Melford, care conduce Global Disinformation Index; și fostul comisar european Thierry Breton, responsabil pentru afacerile digitale.
Today, the United States issued SANCTIONS reinforcing the “red line” I invoked on @GBNEWS. Namely: extraterritorial censorship of Americans.
Today’s sanctions target the censorship-NGO ecosystem.🧵 https://t.co/kaefDo11uh
— Under Secretary of State Sarah B. Rogers (@UnderSecPD) December 23, 2025
În declarația sa, Rubio a afirmat că aceștia au promovat campanii de cenzură ale unor guverne străine împotriva americanilor și a companiilor din SUA, despre care a spus că au creat „consecințe de politică externă potențial grave” pentru Statele Unite.
Decizia de a le interzice accesul în SUA face parte dintr-o campanie a administrației Trump împotriva influenței străine asupra discursului online, folosind legislația privind imigrația, și nu reglementări ale platformelor sau sancțiuni.
Într-o postare pe X, Rogers l-a numit pe Breton, om de afaceri francez, fost ministru de finanțe și ex-comisar european, „creierul” din spatele Actului legislativ european privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), care impune un set de cerințe stricte menite să protejeze utilizatorii de internet. Acestea includ semnalarea conținutului dăunător sau ilegal, precum discursul instigator la ură.
Ea a făcut referire la avertismentul adresat de Breton lui Musk cu privire la o posibilă „amplificare a conținutului dăunător” prin difuzarea interviului său transmis în direct cu Trump, în august 2024, când acesta candida la președinție.
De altfel, diatriba de pe axa Musk – Breton s-a făcut simțită și la finalul anului trecut.
În decembrie 2024, fostul comisar european le-a cerut oficialilor Uniunii Europene să pună capăt “standardelor duble” și să pună în aplicare Actul privind Serviciile Digitale în Europa împotriva interferențelor externe, făcând trimitere la Elon Musk, patronul X, și la mesajele sale de susținere pentru extrema-dreaptă din Germania. În mesajul său, Thierry Breton s-a adresat președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa, ocolind-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din echipa căreia a demisionat denunțând presiunile pentru înlocuirea sa din funcție ale celei pe care a supranumit-o ironic “împărăteasa Europei”.
Musk i-a răspuns atunci lui Breton cu un mesaj sarcastic. “Frate, „interferența străină” americană este singurul motiv pentru care acum nu vorbești germană sau rusă“, a spus miliardul american, continuând cu un jargon care subliniază că râde în hohote.
Fostul comisar european s-a remarcat și la începutul lui 2025 printr-o poziție dură față de ceea ce consideră imixtiuni americane în suveranitatea europeană. Thierry Breton a arătat spre precedentul creat în România pentru a evoca o posibilă anulare a rezultatelor alegerilor din Germania, în cazul în care acestea nu s-ar fi desfășurat corect, o intervenție venită în contextul dezbaterii despre amestecul lui Elon Musk în politica de la Berlin.
Într-o primă reacție la decizia de la Washington, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că Franța condamnă restricțiile de viză impuse lui Breton și celorlalți patru. Tot într-o postare pe X, el a afirmat că DSA a fost adoptat pentru a se asigura că „ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”.
La decizia Washingtonului a reacționat și Thierry Breton. El a denunțat pe rețeaua X deținută de Musk ceea ce a numit un “val de macchartism” în Statele Unite, și anume “vânătoarea de vrăjitoare” anticomunistă condusă de senatorul american Joseph McCarthy în anii 1950, când autoritățile sancționau persoane pentru convingeri politice, nu pentru fapte.
“Vânătoarea de vrăjitoare a lui McCarthy a revenit? Reamintim: 90 % din Parlamentul European — organismul nostru ales democratic — și toate cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA (n.r. – actul unic privind serviciile digitale). Către prietenii noștri americani: Cenzura nu este acolo unde credeți voi”.
Is McCarthy’s witch hunt back? 🧹
As a reminder: 90% of the European Parliament — our democratically elected body — and all 27 Member States unanimously voted the DSA 🇪🇺
To our American friends: “Censorship isn’t where you think it is.”
— Thierry Breton (@ThierryBreton) December 23, 2025
Majoritatea europenilor sunt acoperiți de Programul de scutire de vize, ceea ce înseamnă că nu au neapărat nevoie de vize pentru a intra în țară. Totuși, aceștia trebuie să completeze o aplicație online înainte de sosire, în cadrul unui sistem gestionat de Departamentul pentru Securitate Internă, astfel că este posibil ca cel puțin unii dintre cei cinci să fi fost semnalați către DHS, a declarat un oficial american, sub condiția anonimatului, pentru a discuta detalii care nu au fost făcute publice.
Această măsură reprezintă cea mai recentă escaladare a tensiunilor transatlantice, un fenomen continuu după instalarea administrației Trump la Casa Albă și care a atins un apogeu cu criticile dure la adresa Europei înscrise în strategia de securitate națională a SUA.
Noua strategia de securitate națională a Statelor Unite marchează una dintre cele mai radicale repoziționări ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali, cu administrația Trump descriind Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, acuzând Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.
Documentul programatic a fost dublat de reacții politice în lanț de la Washington cu privire la Europa.
Secretarul de stat adjunct al SUA, Christopher Landau, a lansat critici virulente la adresa statelor membre ale Uniunii Europene și NATO, acuzându-le de dublu standard atunci când “poartă pălăriile NATO” și când “poartă pălăriile UE”, continuând astfel tonul sumbru al administrației Trump față de relația transatlantică. Landau a reprezentat Statele Unite la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, fiind delegat de secretarul de stat Marco Rubio, a cărui absență a stârnit rumoare.
Nemulțumirea Washingtonului a fost alimentată suplimentar de decizia Comisiei Europene de a amenda platforma X, acțiune care a provocat reacții dure din partea secretarului de stat Marco Rubio, care a acuzat că este “un atac asupra tuturor platformelor tehnologice americane și asupra poporului american din partea guvernelor străine”.
Criticile lui Rubio au fost reluate și de Landau, care a avertizat că “națiunile Europei nu pot să se bazeze pe SUA pentru propria lor securitate în același timp în care subminează securitatea SUA prin intermediul UE (nealeasă, nedemocratică și nereprezentativă)”.
„Această amendă este doar vârful icebergului. Așa cum le-am menționat tuturor liderilor europeni pe care tocmai i-am întâlnit la reuniunea ministerială a NATO de la Bruxelles, sprijinul UE pentru regimul comunist și antiamerican din Cuba este un alt exemplu frapant al modului în care UE subminează în mod afirmativ securitatea SUA, în timp ce marea majoritate a statelor sale membre se bazează pe SUA pentru propria securitate prin intermediul NATO. (…) Timpul jocurilor s-a terminat”, a insistat adjunctul lui Rubio.
