Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, explică într-o analiză publicată pe blogul personal diferența dintre „prețul banilor” și „prețul creditului”, subliniind că una dintre cele mai frecvente confuzii din spațiul public este asocierea eronată a prețului banilor cu nivelul dobânzilor.
Textul, prezentat drept o „pilulă” de educație financiară, face parte din demersul mai amplu al viceguvernatorului de clarificare a unor concepte economice fundamentale, în contextul programelor de educație financiară coordonate de Banca Națională a României, destinate elevilor, studenților, cadrelor didactice și mediului de afaceri.
Prețul banilor, definit prin puterea de cumpărare
Potrivit lui Cosmin Marinescu, în economie prețurile reprezintă raporturi de schimb, iar această definiție rămâne valabilă și în cazul monedei. Astfel, prețul banilor nu este dobânda, ci cantitatea de bunuri și servicii care poate fi achiziționată cu o unitate monetară, adică puterea de cumpărare.
Viceguvernatorul explică faptul că există o relație invers proporțională între nivelul prețurilor și valoarea banilor: atunci când prețurile cresc, puterea de cumpărare scade, iar valoarea banilor se diminuează. În termeni economici, aceasta este exprimată prin relația dintre puterea de cumpărare și nivelul general al prețurilor, reflectat de Indicele Prețurilor de Consum.
Dobânda – prețul creditului, nu al banilor
În analiza sa, oficialul BNR subliniază că rata dobânzii reprezintă prețul creditului, adică prețul plătit într-o relație de împrumut, și nu prețul banilor în sine. Dobânda apare ca o „primă” asociată schimbului dintre bunuri prezente și bunuri viitoare, fiind determinată de preferința de timp și de mecanismele economisirii și investițiilor.
Această distincție este importantă, arată Marinescu, deoarece confuzia dintre cele două concepte poate conduce la interpretări greșite ale politicii monetare și ale rolului băncilor centrale.
Stabilitatea prețurilor și rolul BNR
Viceguvernatorul reamintește că obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României, prevăzut de lege, este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Acest obiectiv nu presupune controlul direct al prețurilor din economie, ci protejarea puterii de cumpărare a monedei naționale.
În acest context, instrumentele de politică monetară, inclusiv rata dobânzii de referință, sunt utilizate pentru a menține echilibrul dintre cantitatea de bani și volumul bunurilor și serviciilor din economie, în vederea temperării inflației.
Independența băncilor centrale, condiție pentru stabilitatea monedei
În finalul analizei, Cosmin Marinescu subliniază importanța independenței băncilor centrale, arătând că politicile monetare trebuie uneori să acționeze în contrapondere cu politici bugetare excesive pentru a preveni persistența inflației ridicate.
În opinia sa, educația financiară a publicului rămâne esențială pentru înțelegerea mecanismelor economice și pentru susținerea unor politici publice sustenabile, pe termen lung.
