Funcționarii responsabili de promovarea legii georgiene de inspirație rusească privind “agenții străini” ar putea fi supuși înghețării activelor și interdicțiilor de călătorie, conform unui nou proiect de lege care urmează să fie prezentat Congresului SUA și consultat de Politico Europe.

Proiectul avertizează că partidul de guvernământ Visul georgian “a îmbrățișat din ce în ce mai mult și în mod regretabil o politică de acomodare cu Federația Rusă”, ca parte a unei “turnuri din ce în ce mai iliberale”.

Proiectul de lege adaugă că Tbilisi “a atacat în mod deschis SUA și alte organizații occidentale de promovare a democrației, precum și societatea civilă locală și internațională, în timp ce a îmbrățișat legături sporite cu Rusia în special, precum și cu China”.

Reprezentantul republican din Carolina de Sud, Joe Wilson, va prezenta proiectul de lege chiar luni.

Legea ar obliga înalții oficiali americani să informeze Congresul cu privire la aspecte de “influență politică necorespunzătoare, cleptocrație și corupție de elită în Georgia”, precum și cu privire la activele suspecte ale serviciilor de informații rusești și chinezești care operează în țara din Caucazul de Sud.

Sancțiunile ar viza, de asemenea, forțele de ordine georgiene și serviciile de securitate, care au reprimat protestele împotriva proiectului de lege privind agenții străini.

Cu ocazia unei vizite în Georgia săptămâna trecută, asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice, James O’Brien, a avertizat că, dacă Georgia va adopta legea privind agenții străini, “vom vedea restricții venite din partea Statelor Unite” care vor afecta finanțele sau călătoriile celor care se află în spatele acesteia.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că intrarea în vigoare a legislației privind agenții străini „ne va obliga să ne reevaluăm în mod fundamental relația cu Georgia”.

Președinta Georgiei, Salome Zurabişvili, a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a ”agenților străini”, care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz, însă veto-ul său este mai mult simbolic, partidul de guvernământ putând relua aprobarea acestui proiect de lege în Parlament fără ca președintele să se mai poată opune.

Parlamentarii georgieni au aprobat planurile controversate de a califica sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea ca proiectul să devină o lege de inspirație rusească, deși NATO, UE și SUA au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian.

Președintele Consiliului European Charles Michel a cerut politicienilor din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de vetoul președintei Zurabişvili asupra legii privind ”influența străină”, în timp ce avertismente au venit și din partea președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Olaf Scholz.

Ambasadorul Ucrainei la Statele Unite a evidențiat că țara sa are mare nevoie să ajungă cât mai repede posibil cât mai mult armament.

”Nu există <<suficient de repede>> atunci când ne confruntăm cu un inamic atât de rău și trebuie să recuperăm timpul pierdut”, a declarat ambasadorul Oksana Markarova în cadrul emisiunii ”Face the Nation” de la CBS, citat de Politico Europe.

Cel mai recent ajutor militar destinat Ucrainei a fost întârziat până când Congresul american a aprobat luna trecută un pachet destinat Kievului în valoare de 61 de miliarde de dolari.

”Trimitem Ucrainei echipamente din propriile noastre stocuri, apoi vom reface aceste stocuri cu noi produse fabricate de companii americane aici, în America”, a declarat președintele Joe Biden la semnarea legislației pe 25 aprilie.

În ultimele săptămâni, Rusia a recăpătat avântul, câștigând teritoriu pe măsură ce forțele ucrainene s-au retras din unele orașe, forțate să recurgă la această mișcare din cauza lipsei suficiente de muniție.

De asemenea, Rusia și-a intensificat loviturile asupra Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Cel puțin 11 persoane au fost ucise în lovituri de rachete duminică la periferia orașului.

Markarova, care s-a întors recent dintr-o vizită în Ucraina, a declarat că țara sa are nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană pentru a răspunde la o creștere a loviturilor asupra comunităților ucrainene.

”Suntem foarte recunoscători celor care ne furnizează sistemele lor”, a spus ea. ”Suntem recunoscători Statelor Unite pentru că le autorizează, finanțează unele dintre ele, dar avem nevoie de mai multe și este timpul să ia literalmente niște decizii curajoase și să ne furnizeze mai multe astfel de sisteme, astfel încât să le putem vedea imediat, acolo unde avem nevoie de ele”, a completat ambasadorul. Comentariile ei au fost ecoul comentariilor făcute de președintele Volodimir Zelenski pe Telegram.

Ucraina a făcut presiuni pentru a i se permite să lovească ținte de pe teritoriul rusesc cu arme de fabricație americană, în special depozite de aprovizionare militară.

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a întreprins în 17-18 mai o vizită oficială în Republica Federală Germania, vizită care subliniază angajamentul Republicii Moldova şi al Germaniei de a consolida relaţiile bilaterale şi de a avansa în ceea ce priveşte parcursul european al republicii, a transmis duminică MOLDPRES, citând Serviciul de presă al instituţiei prezidenţiale de la Chişinău.

Maia Sandu a avut întrevederi cu preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, cancelarul federal Olaf Scholz, preşedinta Parlamentului, Bärbel Bas, cu membri ai comisiilor parlamentare pentru afaceri externe şi afaceri europene.

Discuţiile s-au axat pe aprofundarea legăturilor economice cu Germania, o sursă importantă de investiţii în Republica Moldova. Totodată, preşedinta Republicii Moldova a discutat cu oficialii germani despre paşii pe care urmează să-i facă ţara sa pentru obţinerea, într-un viitor apropiat, a statutului de membru al Uniunii Europene.

“Germania este un puternic şi important aliat al Republicii Moldova, în drumul nostru spre Uniunea Europeană, democraţie şi prosperitate. Liderii germani susţin aderarea Moldovei la UE, astfel încât cetăţenii noştri să trăiască în pace, bună înţelegere şi prosperitate”, a declarat Maia Sandu.

Cancelarul Olaf Scholz a acceptat invitaţia Maiei Sandu pentru o vizită la Chişinău şi a confirmat-o pentru această vară. Aceasta va fi prima vizită oficială a unui şef al executivului german în ultimii 12 ani.

Citiți și De la Berlin, Maia Sandu confirmă negocierile pentru un acord de securitate UE – Republica Moldova

Liderul german a declarat că este impresionat de reuşitele Republicii Moldova şi ale cetăţenilor săi pe drumul către UE. Potrivit lui Scholz, moldovenii “demonstrează voinţă de a reforma şi rezilienţă într-un mediu dificil”. “Suntem alături de voi cu toată determinarea”, a declarat cancelarul federal german.

În cadrul vizitei, preşedinta Maia Sandu a primit, în oraşul german Leipzig, premiul “Robert Blum pentru Democraţie 2024”, oferit sub patronajul preşedintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. Premiul este însoţit de suma de 25.000 de euro, care va fi donată. “Acest premiu nu este doar o recunoaştere a eforturilor mele, dar şi o dovadă a rezilienţei şi determinării cetăţenilor Republicii Moldova în calea spre democraţie”, a spus Maia Sandu.

Preşedinta Republicii Moldova a avut, de asemenea, întâlniri cu comunităţile de moldoveni la Berlin şi Frankfurt pe Main. “Cetăţenii noştri de peste hotare sunt adevăraţi ambasadori ai Moldovei şi, prin eforturile lor, fac munca de promovare a ţării mai uşoară”, a subliniat Maia Sandu după discuţiile cu conaţionalii.