Mii de locuitori din Gaza ar putea muri de foame ”dacă nu se iau măsuri imediate”, au avertizat vineri liderii a șapte națiuni europene într-un apel către Israel, informează Politico Europe.

Declarația – emisă simultan de Islanda, Irlanda, Luxemburg, Malta, Norvegia, Slovenia și Spania – a făcut apel la Israel să oprească noua ofensivă din Fâșia Gaza și să permită accesul agențiilor internaționale de ajutor.

”Nu vom rămâne tăcuți în fața catastrofei umanitare provocate de om care are loc sub ochii noștri în Gaza. Mai mult de 50 000 de bărbați, femei și copii și-au pierdut viața. Mulți alții ar putea muri de foame în următoarele zile și săptămâni dacă nu se iau măsuri imediate”, au declarat liderii.

La începutul acestei săptămâni, Programul Alimentar Mondial al ONU a avertizat că 470 000 de locuitori din Gaza ”se confruntă cu o foamete catastrofală” din cauza acțiunii Israelului de a bloca fluxurile de ajutoare începând cu 2 martie. Acesta a declarat că peste 116 000 de tone de ajutor alimentar au fost blocate.

Israelul nu a răspuns imediat la declarația liderilor, dar a susținut anterior că are nevoie de noi căi de transport pentru a direcționa ajutoarele alimentare către locuitorii din Gaza fără riscul ca acestea să fie confiscate și vândute de militanții Hamas.

Israelul ar fi început să construiască noi centre de livrare a ajutoarelor sub controlul său militar. Ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, afirmă că această abordare susținută de SUA va preveni furtul viitoarelor livrări de ajutoare, declarând că ”Hamas nu trebuie să mai beneficieze de ele!”

În declarația de vineri, cei șapte lideri europeni – Kristrún Frostadóttir din Islanda, Micheal Martin (Irlanda), Luc Frieden (Luxemburg), Robert Abela (Malta), Jonas Gahr Store (Norvegia), Robert Golob (Slovenia) și Pedro Sanchez (Spania) – au afirmat că Israelul pare din ce în ce mai hotărât să forțeze palestinienii să părăsească părți din Cisiordania, precum și Gaza.

Ei au citat ”creșterea violenței coloniștilor, extinderea coloniilor ilegale și intensificarea operațiunilor militare ale Israelului”.

”Deplasarea forțată sau expulzarea poporului palestinian, prin orice mijloace, este inacceptabilă și ar constitui o încălcare a dreptului internațional. Respingem orice astfel de planuri sau încercări de schimbare demografică. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a opri acest dezastru”, au declarat liderii.

Anul trecut, Irlanda, Norvegia și Spania au decis unilateral să recunoască statalitatea Palestinei. Israelul a răspuns, în parte, prin închiderea ambasadei sale din Dublin și expulzarea diplomaților norvegieni.

Primele discuții directe de pace dintre Ucraina și Rusia în mai bine de trei ani, ce au avut loc vineri la Istanbul, au fost ”extrem de importante” pentru a înregistra progrese pe calea încheierii războiului, a apreciat sâmbătă președintele turc Recep Tayyip Erdogan, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Reunirea delegațiilor din ambele țări la Istanbul este extrem de importantă pentru a pune capăt războiului (…) și pentru a stabili pacea în regiune”, le-a transmis el reporterilor în avionul cu care se întorcea de la un summit european din Albania.

”Pentru a pune capăt războiului, armele trebuie să tacă, iar diplomația trebuie să vorbească”, a insistat Erdogan, care s-a întâlnit cu Zelenski, la Ankara, înainte de negocierile de la Istanbul. ”Această șansă nu trebuie ratată. Acest război nu poate fi încheiat prin conflict și arme”, a adăugat el.

Potrivit AFP, citat de Deutsche Welle, discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană s-au încheiat după doar 90 de minute de la debut, fără a înregistra progrese semnificative. Cele două părți au convenit asupra unui schimb de prizonieri pe scară largă, dar nu asupra unei încetări a focului, afirmând în schimb că se vor angaja să facă schimb de idei cu privire la un posibil armistițiu.

După discuții, Kievul a declarat că dorește o ”încetare necondiționată a focului” pentru a pune capăt conflictului, care a distrus mari părți din Ucraina și a strămutat milioane de oameni.

Dar Moscova a respins în mod constant aceste apeluri, iar singurul acord concret pare să fi fost cel privind schimbul a 1 000 de prizonieri fiecare.

Dovadă a cinismului Rusiei stă faptul că sâmbătă a recurs din nou la atacuri cu dronă, de data aceasta fiind vizat un microbuz care, potrivit autorităților locale, evacua civili în regiunea Sumi din nordul Ucrainei, potrivit informațiilor oferite de The Guardian. 

Autoritățile locale au declarat că majoritatea celor uciși, nouă la număr, erau femei în vârstă care erau evacuate din Bilopillya, un oraș din regiunea Sumi care a fost atacat în mod repetat de Rusia.

Atacul asupra autobuzului de sâmbătă dimineața, cu cel puțin o dronă Lancet, a rănit, de asemenea, alți patru pasageri.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că europenii continuă să pregătescă sancțiuni împotriva Rusiei ”în coordonare” cu Statele Unite pe care le-ar impune dacă Moscova va continua să refuze o încetare a focului în Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Ceea ce rămâne relevant este (…) singura propunere concretă care a fost făcută, aceea de încetare a focului necondiționat”, a explicat Macron la Tirana, după discuții fără rezultat pe acest subiect între Kiev și Moscova la Istanbul.

”Continuăm (…) să pregătim noi sancțiuni în coordonare cu Statele Unite ale Americii, în cazul în care acestea nu ar avea un răspuns pozitiv”, a adăugat el.

Președintele Trump ”intenționează să organizeze discuții cu partea rusă pentru a clarifica ce s-a întâmplat”, a precizat el, menționând posibile ”contacte telefonice” inițial cu Vladimir Putin.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a arătat vineri regretul cu privire la ceea ce a descris drept o șansă de pace ratată, după ce la Istanbul a avut loc o primă rundă de discuții între delegațiile rusă și ucraineană după mai mult de trei ani.

Potrivit AFP, citat de Deutsche Welle, discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană s-au încheiat după doar 90 de minute de la debut.

Înaintea reuniunii, așteptările privind un progres în negocierile de pace au fost reduse, iar orice speranță rămasă a fost în mare parte spulberată după ce președintele american Donald Trump a declarat joi că nu vor exista progrese în această privință până când el și președintele rus Valdimir Putin nu se vor întâlni.

În fața intransigenței lui Putin, Uniunea Europeană pregătește un al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei care vizează Nord Stream 1 și 2, flota fantomă a Moscovei și sectorul financiar din țara care a invadat Ucraina.

Citiți și: UE pregătește al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei care vizează Nord Stream 1 și 2, flota fantomă rusă și sectorul financiar: Putin nu dorește pacea. Trebuie să creștem presiunea

Cu doar câteva zile în urmă, ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Kremlinului care vizează, printre altele, aproximativ 200 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei.

Miniștrii apărării urmează să își dea acordul final pe 20 mai. Două țări ale Uniunii Europene vor trebui să obțină aprobarea parlamentelor naționale.