Reprezentanții Parlamentului României și European și-au exprimat deschiderea de consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc în vederea creșterii ratei de absorbție a fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană, în contextul demarării dezbaterilor legate de viitorul cadru financiar multianual post-2027.
Comisia pentru Afaceri Europene din Senatul României, Romanian Business Leaders și Confederația Patronală Concordia au organizat miercuri evenimentul intitulat ”Provocările viitorului Cadru Financiar Multianual asupra mediului de afaceri românesc”.
Evenimentul a fost centrat în jurul a trei teme:
- impactul negocierilor europene asupra mediului de afaceri românesc
- rolul politicii de coeziune și competitivitate în digitalizarea și retehnologizarea economiei
- provocările și oportunitățile în implementarea PNRR
”Avem nevoie de acest tip de dialog riguros, direct și constructiv. Cred că e timpul să ne murdărim ca să schimbăm ce nu ne place. Vă asigur că, din partea Comisiei de Afacere Europene din Senat și nu numai, din Parlament, vom face orice posibil să avem o masă deschisă către toți antreprenorii pentru a aduce acea schimbare pe care ne-o dorim. România are șansa istorică de a transforma capitalul european în dezvoltare reală. Totul ține doar de voință, competență și colaborare”, a deschis lucrările mesei rotunde președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Mihai Coteț.
El a trasat obiectivul acestei întâlniri, care nu s-a axat doar pe descrierea problemelor, cunoscute deja, ci s-a centrat pe identificarea mecanismelor coerente ”prin care putem accelera soluția”, prin care putem ”propune modificări legislative acolo unde este cazul”.
Un apel la soluții a lansat și președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, exprimându-și regretul pentru rata de absorbție scăzută a fondurilor din actualul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, de sub 10%.
Învățând lecțiile trecutului – România are deja experiența gestionării a două cadre financiare multianuale de când a devenit țară membră a Uniunii Europene – Abrudean a subliniat nevoia unei atitudini orientate spre viitor și identificarea de măsuri care să ridice barierele accesării finanțării europene.
”Ne interesează ce facem pe viitor. Nu doar cu cadrul financiar multianual, ci și cu PNRR-ul, unde știți că sunt niște probleme care sunt în curs de rezolvare. Discutăm de o renegociere a PNRR-ului, apoi de ceea de-a patra cerere de plată și celelalte elemente tehnice pe care sunt convins că le cunoașteți”, a arătat președintele interimar al Senatului.
Concret, Mircea Abrudean a dat drept exemplu modul de desfășurare a procesului de consultare privind ghidul solicitantului, care ar trebui, a spus președintele interimar al Senatului, ”să fie mai serios și productiv”, cu accent pe impactul real pe care îl poate avea implicarea mediului de afaceri românesc.
”E rolul dumneavoastră să faceți asta în sfera privată și sunt convins că o veți face. E interesul direct al dumneavoastră și al nostru, pentru că până la urmă economia susține statul. Din perspectiva noastră, a Senatului României, prioritizarea legislației și aprobarea cu celeritate în Parlament cu modificările aferente se poate face ca urmare a unui dialog constructiv cu dumneavoastră și cu toți cei interesați. Asta ne propunem să facem și, iată, că avem astăzi un prim pas, s-au mai făcut și vor mai fi cu siguranță astfel de evenimente și mă bucur că avem acest lucru”, a reliefat Abrudean.
Acesta a evidențiat în mod distinctiv aspectele legate de supraveghere și control prin instituțiile abilitate, ale căror rapoarte ce relevă neregulile și blocajele pot constitui un punct de reflecție în corectarea blocajelor existente în calea accesării fondurilor europene.
”Aveți toată deschiderea din partea noastră, tot respectul pentru tot ceea ce faceți, pentru că dumneavoastră țineți direcția acestui stat. Ne dorim cu toții ca direcția să fie în continuare acolo unde este, ancorată în Uniunea Europeană, nu trebuie să vă spun eu despre importanța acestui aspect, recunoaștem cu toții. Sunt convins că se va întâmpla și sper să ne revedem curând în același format sau în formate mai extinse, mai restrânse, pe alte teme, să facem ca lucrurile să meargă bine împreună”, și-a încheiat președintele interimar al Senatului intervenția.
Prezentând perspectiva europeană, eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru buget multianual al UE post-2027, a punctat importanța dezbaterii viitorului cadru financiar multianual, pe care a descris-o drept ”una dintre cele mai importante” ale actualului mandat al Comisiei Europene și legislativului european, la finalul căreia se va decide ”câte fonduri europene va primi România, în ce domenii și în ce condiții”.
El a expus care este situația la zi, amintind că instituția din care face parte s-a poziționat deja cu privire la acest dosar, care urmează să fie detaliat și prezentat în luna iulie a acestui an de către Comisia Europeană.
Mureșan a dat asigurări că ”grupurile pro-europene din Parlamentul European sunt unite, lucrează împreună pe acest dosar și mi-aș dori ca și în România, în Parlament, în Guvern, să înțelegem importanța acestui dosar și să lucrăm împreună, dincolo de linii de partid, fiindcă va fi un dosar important pentru România și trebuie să apărăm toți prioritățile României”.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană a stabilit două priorități interdependente:
- siguranța cetățeanului, securitatea
- întărirea economiei și competitivitatea
”Avem reprezentanța ai mediului de afacere astăzi cu noi. Dumneavoastră veți investi doar dacă vă simțiți siguri, doar dacă este garantată siguranța, securitatea, iar autoritățile vor putea investi mai mult în domeniul înzestrării al securității și al apărării, doar dacă economia merge bine, dacă taxele, impozitele sunt colectate și bugetul este unul sănătos. Ca atare, securitatea, pe de o parte, și competitivitatea sunt convins că sunt legate, chiar pe privită interdependentă”, a arătat Siegfried Mureșan.
În egală măsură, prioritățile tradiționale ale bugetului Uniunii Europene, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, continuă să rămână importante, a dat asigurări eurodeputatul:
- Politica de Coeziune este principala politică investițională a Uniunii Europene,
- Politica Agricolă Comună garantează producția, cantitatea, dar și calitatea produselor agroalimentare, la cele mai înalte standarde de calitate din lume
”Aceste două priorități tradiționale și au dovedit viabilitatea în timp, ele trebuie apărate în viitor, însă, vor trebui aliniate un pic și în noilor priorități. Din Politica de Coeziune să vedem ce investiții putem finanța care au o întrebuințare duală, civilă și militară, care sprijină mobilitatea militară, de exemplu. Iar în domeniul politice agricole comune, sigur, securitatea alimentară este securitatea națională în momentul de față”, a subliniat Siegfried Mureșan.
În vederea simplificării și flexibilizării accesării fondurilor europene, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual la UE post-2027 a făcut apel la dialog permanent între autoritățile naționale și de la Bruxelles și mediul de afaceri românesc, acesta arătându-și deschiderea de a nota problemele cu care se confruntă antreprenorii din țara noastră pentru a găsi soluții.
”Care sunt pașii concreți pentru simplificarea de care aveți nevoie? Exemple concrete de bariere birocratice pe care le doriți eliminate, inclusiv pentru mici beneficiari, IMM-uri, antreprenori? Aici, domnule președinte Coteț, cred că putem avea un dialog permanent și poate puteți dumneavoastră coordona acest proces împreună cu colegii din sectorul privat care sunt astăzi alături de noi să ne transmită care sunt ideile lor concrete pentru simplificare, pentru a le putea introduce în procesul decizional”, a mai spus Siegfried Mureșan.
El a semnalat consecințele pe care le-ar putea avea o rată de absorbție scăzută a fondurilor din politica de coeziune.
”O rată mică de absorbție din Politica de Coeziune va constitui o problemă de credibilitate pentru noi când vom cere o Politică robustă de Coeziune și în viitor. Ca atare, va fi esențial ca pe durata negocierilor pentru bugetul multianual – negocierile se vor întinde pe aproximativ un an jumătate, încep acum, se întind pe durata unui an jumătate, România să crească rata de absorbție la Politica de Coeziune pentru a convinge că avem în continuare nevoie de aceste fonduri”, a subliniat Mureșan.
În final, acesta a cerut o renunțare la mentalitatea frugală dacă dorim ca ”Uniunea Europeană să facă mai multe pentru noi”.
”Nu o poate face cu un buget similar sau chiar mai mic. E clar că avem nevoie de o creștere a bugetului”, a conchis eurodeputatul.
Comisia pentru Afaceri Europene din Senatul României, Romanian Business Leaders și Confederația Patronală Concordia au organizat miercuri evenimentul intitulat ”Provocările viitorului Cadru Financiar Multianual asupra mediului de afaceri românesc”.
La eveniment au participat decidenți în materie și beneficiari ai fondurilor europene din mediul privat, actuali sau potențiali, scopul fiind acela de a identifica măsurile de accelerare a absorbției fondurilor europene din actualul exercițiu financiar multianual, cu accent pe sectoarele strategice IT, energie și IMM-uri, și de a impulsiona o viziune realistă din partea României în ceea ce privește cadrul financiar multianual post-2027.
România are o alocare de aproximativ 31,5 miliarde euro, fonduri alocate de UE prin Politica de Coeziune, la care se adaugă 13,5 milioane euro contribuție națională, pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.
Potrivit datelor oferite de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, suma totală primită de România de la Comisia Europeană până la 31 martie 2025 pentru implementarea programelor finanțate din fondurile de coeziune s-a ridicat la aproximativ 3 miliarde de euro (9,67%).
Cadrul financiar multianual (CFM) este realizat pentru o perioadă de șapte ani și stabilește plafoanele maxime de cheltuieli pentru diferite domenii de politică.
Actualul buget pe termen lung al UE se ridică în prezent la 1,2 trilioane de euro și expiră la 31 decembrie 2027.
Printre acestea, se numără:
- un buget multianual post-2027 adaptat la realitățile geopolitice, economice și de mediu;
- respingerea ideii Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență printr-un ”plan național pentru fiecare stat”. Eurodeputații sunt mai degrabă în favoarea unei structuri care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți.
- crearea unui fond nou, specific, menit să mobilizeze investițiile private și publice pentru finanțarea competitivității și apărării UE
- un buget mai transparent, mai flexibil, care să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute.
- condiționarea accesului la fonduri de respectarea valorilor UE și a statului de drept printr-un mecanism inteligent care să nu pedepsească beneficiarii pentru acțiunile guvernelor
- noi surse reale de venituri pentru a rambursa costurile de împrumut ale NextGenerationEU, astfel încât prioritățile-cheie ale UE să nu aibă de suferit
Comisia Europeană urmează să publice propunerea sa privind următorul buget pe termen lung al UE în iulie 2025.
