Noul Bauhaus european trebuie să fie o pagină esențială din “Biblia” multor administrații locale din România, fiind o oportunitate de a atrage bani, dar și de a-i investi în proiecte inovative și durabile, consideră eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta și-a exprimat speranța că acest program va fi ”cu adevărat o platformă ce va recruta foarte mulți tineri, cu diverse specializări, de la arhitecți și urbaniști, la artiști și vizionari ce vor transforma estetic și funcțional o bună parte din spațiile locuite.”

”Trebuie să recunoaștem că în multe dintre țările Europei locuitorii au încetat să mai spere într-o reconciliere a vechiului cu noul, într-o răscumpărare estetică prin artă urbană a clădirilor gri și a pereților murdari de care au parte, în viața lor de zi cu zi, mulți dintre noi. Noul Bauhaus European este un mod de a pune în lucru, păstrând politicile de mediu și implicând creativitatea, 85 de milioane de euro, între 2021-2022, prin diverse programe europene. Idei și concepte interesante ale tinerilor vor produce soluții estetice dar și tehnice, pentru spațiile noastre de locuit sub umbrela Pactului European”, a explicat Mircea Hava, fost primar al Municipiului Alba Iulia, oraș care a absorbit sub conducerea sa 300 de milioane de euro bani europeni și care a fost clasat în 2018 de către revista Forbes în primele 10 orașe ale României.

Acesta a transmis că așteaptă ”foarte mult de la acest program, dar și de la administrațiile publice.”

”Ei trebuie să încurajeze și să aducă în prim plan potențialul acestui program, pentru binele orașelor și implicarea tinerilor, a artiștilor care se bucură, prin asta, de o adevărată gură de oxigen în această pandemie”, consideră europarlamentarul. 

Dând drept exemplu orașul pe care l-a condus mai bine de 25 de ani, Mircea Hava a punctat ”că se pot realiza lucruri extraordinare” prin această nouă inițiativă a Comisiei Europene.

”Vă dau ca exemplu Alba Iulia, unde, dacă există pricepere și decizie, se pot realiza lucruri extraordinare. Blocurile din cartiere cum ar fi Cetate sau Ampoi, acolo unde există mii de locuințe pentru care se poate reconsidera, pentru zeci de ani de acum încolo, calitatea locuirii. Nu sunt împotriva construcțiilor noi, să fim înțeleși, însă dacă avem șansa de a regândi și da o o nouă înfățișare clădirilor mai vechi dar trainice, de ce să nu o facem? Mânuit așa cum trebuie, de către ași ai administrației, Bauhausul e cheia transformării unui fond locativ uriaș. Și, implicit, diferența între clădiri îmbătrânite moral și fizic și clădiri care să includă atribute de eficiență și estetice”, a subliniat eurodeputatul.

”La fel ca și colegii mei din grupul EPP, consider că prin stabilirea unor reguli și criterii clare, noul Bauhaus European poate să devină acel instrument prin care comunitățile pot recupera anumite decalaje în ce privește estetica la nivel de urbanism și nu numai. Chiar mai mult, acest program poate deveni un brand în adevăratul sens al cuvântului, o garanție a calității unor proiecte care vor beneficia de fonduri prin intermediul noului Bauhaus”, a conchis Mircea Hava.

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care stabilește conceptul de nou Bauhaus european, ce include o serie de acțiuni de politică și posibilități de finanțare.

Citiți și:

Noul Bauhaus european: Comisia Europeană a adoptat o serie de acțiuni și posibilități de finanțare pentru a corela durabilitatea cu stilul și incluziunea

Proiectul vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și industria textilă, pentru a oferi tuturor cetățenilor acces la bunuri circulare și cu emisii de carbon mai scăzute.

De asemenea, Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă experiențe concrete și pozitive în viața noastră de zi cu zi.

În ceea ce privește finanțarea, în perioada 2021-2022 vor fi alocate aproximativ 85 de milioane EUR proiectelor legate de noul Bauhaus european din cadrul programelor UE. Multe alte programe ale UE vor integra noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

Finanțarea va proveni din diferite programe ale UE, inclusiv programul Orizont Europa pentru cercetare și inovare (în special misiunile Orizont Europa), programul LIFE pentru mediu și politici climatice și Fondul european de dezvoltare regională. Mai mult, Comisia va invita statele membre să utilizeze valorile fundamentale ale noului Bauhaus european în strategiile lor de dezvoltare teritorială și socioeconomică și să mobilizeze părțile relevante ale planurilor lor de redresare și reziliență, precum și programele din cadrul politicii de coeziune pentru a construi un viitor mai bun pentru toți.

Comisia va institui un laborator al noului Bauhaus european: un „grup de reflecție și de lucru” menit să co-creeze, să realizeze prototipuri și să testeze noi instrumente, soluții și recomandări de politică. Laboratorul va continua spiritul de colaborare al mișcării, care reunește diferite categorii sociale și se adresează societății, industriei și politicii pentru a conecta oamenii și a găsi noi modalități de a crea împreună.

Comunicarea se inspiră din contribuțiile primite în timpul fazei de co-proiectare, care s-a desfășurat în perioada ianuarie-iulie, în cadrul căreia Comisia a primit peste 2 000 de contribuții din întreaga Europă și din afara acesteia.

Marian-Jean Marinescu, eurodeputatul care a negociat în numele Parlamentului European Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, face apel la autoritățile din România să învețe din lecțiile trecutului pentru a profita de fondurile accesibile prin acest program emblematic astfel încât să îmbunătățească sistemul feroviar.

Prezent la conferința intitulată ”Green Deal: Investiții în infrastructura feroviară”, organizată de Comisia Europeană pentru a marca proiectul ”Connecting Europe Express”, trenul care traversează 26 de țări și 100 de orașe europene și care a staționat azi în Gara de Nord-București, Marinescu a deplâns faptul că România nu a folosit foarte mulți bani din exercițiul financiar anterior, în pofida faptului că ”sistemul feroviar este într-o stare mult mai rea decât era acum 30 de ani.”

”Avem nevoie de proiecte bine scrise, cu prețuri corecte, în zone nu decise politic, ci economic, pentru a conecta regiunile slab dezvoltate cu Europa de Vest, pentru oameni și pentru industrie”, a transmis Marinescu în intervenția sa în cadrul evenimentului, făcând aluzie la regiunile Olteniei și Nordului Moldovei.

Eurodeputatul a reluat criticile sale la adresa pachetului ”Fit for 55” care nu cuprinde ”studii de impact complete” și nu detaliază ”care sunt costrurile” pe care le vor suporta industria și cetățenii.

În acest context, Marian-Jean Marinescu a atras atenția că ”mobilitatea va fi redusă, iar costurile vor crește.”

”Măsurile care sunt propuse momentan vor duce la reducerea emisiilor, dar vor genera o creștere a prețurilor și o reducere a mobilității. Mecanismul pentru Interconectarea Europei este un bun program pentru că aduce investiții în transportul feroviar”, care se confruntă cu mai multe probleme: ”nu există armonizare, standardizare, interoperabilitate”, a mai explicat eurodeputatul român.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

• Transport: 25,81 miliarde de euro
• Energie: 5,84 miliarde de euro
• Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. 

Un demers în combaterea schimbărilor climatice care are drept scop conectarea președințiilor protugheză, slovenă și franceză ale Consiliului Uniunii Europene și promovarea transportului feroviar ca alternativă ma puțin poluantă în contextul Anului european al căilor ferate este trenul Connecting Europe Express, care a poposit vineri în București.

Acesta a plecat din gara Lisabona la 2 septembrie și va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris, capăt de linie, unde va gara la 7 octombrie. 

Eurodeputatul Daniel Buda a votat în sesiunea plenară a Parlamentului European din această săptămână două propuneri menite să asigure o mai bună prevenirea a bolilor și să consolideze cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește amenințările la adresa sănătății.

Propunerea de extindere a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a fost adoptată cu o largă majoritate de Paramentul European. Statele membre ale UE ar trebui să conceapă planuri naționale de pregătire și răspuns și să transmită la timp date comparabile și de bună calitate. Mandatul ECDC va fi extins și va cuprinde nu doar bolile transmisibile, ci și unele boli netransmisibile grave, cum ar fi bolile cardiovasculare și respiratorii, cancerul, diabetul sau afecțiunile psihice.

Propunerea legislativă menită să îmbunătățească prevenirea, pregătirea și răspunsul Uniunii în caz de criză în fața unor viitoare amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate a fost adoptată cu 594 voturi pentru. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că la nivelul UE trebuie să se facă mai mult pentru a susține cooperarea dintre statele membre, mai ales dintre regiunile de frontieră. În text se mai cer proceduri clare și mai multă transparență în achizițiile publice comune ale UE și în acordurile de achiziții aferente.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a aprobat miercuri, 15 septembrie, propunerea de consolidare și prelungire a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) cu 598 voturi pentru, 84 împotrivă și 13 abțineri.

În cadrul construirii unei uniuni europene a sănătății, la 11 noiembrie 2020 Comisia a propus un nou cadru de securitate sanitară, bazat pe experiența dobândită în combaterea coronavirusului. Pachetul conține o propunere de regulament privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și o propunere de întărire a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

Politicile în domeniul sănătății sunt finanțate prin programul UE în domeniul sănătății, care încurajează cooperarea și promovează strategii pentru o stare bună de sănătate și pentru servicii medicale de calitate.

Citiți și analiza realizată de CaleaEuropeană privind Uniunea Europeană a Sănătății, aici.