Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.

“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.

“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.

Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.

Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.

“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.

Uniunea Europeană și Japonia au organizat la Bruxelles cel de-al doilea Consiliu de parteneriat digital.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Consiliul a fost coprezidat de comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, și de ministrul japonez pentru transformare digitală, Taro Kono, de ministrul afacerilor interne și comunicațiilor, Takeaki Matsumoto, și de viceministrul parlamentar al economiei, comerțului și industriei, Taku Ishii.

UE și Japonia au reafirmat importanța parteneriatului lor strategic pentru a-și promova valorile comune și viziunea pentru o transformare digitală care să plaseze oamenii în centrul atenției și să respecte drepturile fundamentale.

”Astăzi am reafirmat parteneriatul nostru strategic din ce în ce mai strâns cu Japonia. Împreună, promovăm interoperabilitatea și cooperarea în ceea ce privește identitatea digitală, datele, tehnologiile emergente, semiconductorii, IA și platformele online. Eforturile în direcția unor standarde comune vor facilita schimburile digitale fără sincope, vor sprijini inovarea și competitivitatea și vor crea noi oportunități pentru economiile noastre”, a subliniat Thierry Breton, comisar pentru piața internă.

Partenerii au salutat punerea în aplicare cu succes a parteneriatului digital și au trecut în revistă progresele înregistrate de la primul Consiliu de parteneriat digital din 2023.

Aceștia au convenit asupra unei liste de noi rezultate pentru a coopera în continuare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială (IA), 5G, 6G, semiconductorii, calculul de înaltă performanță (HPC) și tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în economia datelor și a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică și securitatea cibernetică.

UE și Japonia au semnat astăzi un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere.

Acest memorandum va crea o înțelegere comună a inițiativelor privind identitatea digitală între UE și Japonia, generând beneficii pentru comerțul electronic și oportunități de afaceri prin reducerea birocrației și sporirea eficienței.

Memorandumul va facilita libera circulație a datelor în condiții de încredere prin cooperare și cazuri de utilizare pe baza portofelului de identitate digitală al UE și a serviciilor de încredere. Se preconizează că acesta va fi prezentat ca o ”bună practică comună” la următoarea reuniune ministerială a OCDE, care va avea loc la 2 și 3 mai 2024.

În domeniul semiconductorilor, UE și Japonia au decis să înființeze o echipă de experți care să dezvolte un program de cercetare pentru punerea în aplicare a Memorandumului de cooperare privind semiconductorii din iulie 2023. Acestea pregătesc, de asemenea, un acord administrativ pentru a încuraja schimbul de informații privind schemele de sprijin public.

UE și Japonia își vor continua activitatea comună privind calculul de înaltă performanță ( HPC) și au identificat aplicații hibride cuantice și cazuri de utilizare pentru a coopera în continuare. Aceștia vor lua în considerare subiecte pentru proiecte comune în domeniul cercetării de bază în domeniul cuantic. Cei doi parteneri explorează, de asemenea, cooperarea în materie de securitate cibernetică, inclusiv standarde și modalități de abordare a lacunelor în materie de competențe.

În ceea ce privește tehnologia 6G, UE și Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare și intenționează să sprijine inițiativele globale de standardizare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G. Ambele părți și-au reafirmat viziunea comună asupra unor rețele deschise și reziliente.

În plus, partenerii și-au anunțat intenția de a intensifica cooperarea dintre Biroul UE pentru Inteligență Artificială și Institutul japonez pentru Siguranța Inteligenței Artificiale.

Aceștia vor continua să susțină procesul și codul de conduită G7 de la Hiroshima privind IA, în vederea formării unei guvernanțe globale de încredere în materie de IA. De asemenea, UE a încurajat companiile japoneze să participe la Pactul privind IA lansat de Comisie pentru a promova respectarea rapidă a dispozițiilor-cheie ale Legii privind IA pe bază de voluntariat înainte ca aceasta să intre în vigoare și să devină general aplicabilă.

UE și Japonia au confirmat importanța instalării unor infrastructuri de cabluri submarine sigure și reziliente, în conformitate cu Memorandumul de cooperare privind cablurile submarine pentru o conectivitate globală sigură, rezilientă și durabilă, semnat la 3 iulie 2023, între Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Interne și al Comunicațiilor. Ambele părți vor continua cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea legăturilor de conectivitate directă între Europa și Japonia, de exemplu, prin intermediul regiunii arctice, pentru a promova oportunități comerciale, fluxuri transfrontaliere de date fiabile și cercetare oceanografică.

În cele din urmă, pentru a asigura un mediu online sigur în care este garantată libertatea de exprimare, UE și Japonia au convenit să analizeze posibilitatea instituirii unui canal periodic de schimb de informații cu privire la reglementările privind platformele online, cum ar fi Actul legislativ european privind serviciile digitale și piețele digitale.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a reiterat poziția sa favorabilă față de un ajutor umanitar mai mare pentru Fâșia Gaza și față de o soluție cu două state în timpul dialogului cu omologi din țări occidentale și arabe, desfășurate la Riad, conform DPA, citat de Agerpres.

Aceasta a detaliat că un stat palestinian independent, ca element al unui proces de pace cuprinzător și al unei soluții cu două state, rămâne un obiectiv clar al politicii germane, conform rapoartelor care circulau în cercurile delegației germane luni seara.

Un astfel de mesaj a venit și din partea omologului francez Stephane Sejourne, care a descris situația din Gaza drept ”catastrofică” și a repetat apelul său la o încetare a focului, conform Deutsche Welle.

”Lucrurile avansează, dar întotdeauna trebuie să fii atent în aceste discuții și negocieri”, a declarat Sejourne pentru agenția de presă Reuters, în marja unei reuniuni a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Riad.

Anterior, luni, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a declarat reporterilor că dorește ca statele membre ale UE să invite liderii arabi la Bruxelles pentru a-și prezenta propunerile pentru promovarea unei soluții cu două state.

”Singura mea speranță, voința mea puternică, este să cred că dacă arabii pun pe masă o propunere, europenii vor trebui să ia în considerare depășirea diviziunilor noastre, deoarece nu este un secret că europenii sunt puternic divizați”, a declarat el.

”Voi propune statelor membre să îi invite pe (n.r. reprezentanții țărilor arabe) să vină la Bruxelles și să ne împărtășească planul lor, pentru că trebuie să încercăm să punem cap la cap abordările noastre”, a adăugat el.

Între timp, președintele american Joe Biden a avut discuții telefonice cu liderii Egiptului și Qatarului cu privire la ultimele evoluții din regiune.

Președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi a declarat că apelul a abordat negocierile în curs de desfășurare cu privire la o propunere de încetare a focului, precum și pericolele unei escaladări militare în Gaza.

Cei doi lideri au discutat despre eliberarea ostaticilor în schimbul prizonierilor palestinieni, unul dintre principalele puncte de blocaj în orice acord de încetare a focului cuprinzător între Hamas și Israel, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui egiptean.

Separat, Biden a vorbit cu șeicul qatarez Tamim bin Hamad Al Thani și l-a îndemnat să depună toate eforturile pentru a asigura eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas.

O delegație a Hamas a părăsit Cairo în urma discuțiilor pentru o încetare a focului în schimbul eliberării ostaticilor deținuți de militanții din Gaza, a anunțat televiziunea egipteană de stat Al Qahera TV.

Televiziunea Al Qahera TV a relatat luni seara târziu că Hamas se va întoarce din nou cu un răspuns scris la ultima propunere israeliană transmisă luni de mediatorii din Qatar și Egipt.

Negocierile pentru eliberarea ostaticilor au eșuat în lunile care au urmat unei încetări a focului de o săptămână în noiembrie, care a dus la eliberarea a peste 100 de ostatici în schimbul a 240 de prizonieri palestinieni deținuți în Israel.

Cu toate acestea, soluția viabilă pentru acest conflict o reprezintă cea a celor două state, care prevede coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian, bazat pe graniţele teritoriilor palestiniene ocupate de Israel din 1967 – Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.

Cu toate acestea, guvernul israelian respinge definitiv o astfel de soluţie cu două state, în timp ce organizaţia militantă palestiniană Hamas a spus că doreşte un stat palestinian independent, dar nu va recunoaşte oficial statul Israel.