Consiliul Uniunii Europene, condus de președinția belgiană, a adoptat marți concluziile sale privind viitorul politicii digitale a UE pentru a identifica principalele priorități care vor fi dezvoltate în următorul ciclu legislativ european, între acestea regăsindu-se punerea în aplicare eficientă a legislațiilor europene adoptate recent, cu accent pe o împovărare minimă pentru actorii publici și privați, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Noile tehnologii au impulsionat inovarea, creșterea economică și durabilitatea. Cu toate acestea, o transformare digitală de succes trebuie să se bazeze pe o abordare sigură, incluzivă, durabilă și centrată pe om – o abordare care să susțină democrația și drepturile omului. Drepturile digitale sunt fundamentale pentru toată lumea. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă, oferind fiecărui european posibilitatea de a-și dezvolta competențele digitale esențiale și de a participa activ la lumea noastră online”, a declarat Petra de Sutter, viceprim-ministru belgian și ministru al administrației publice, întreprinderilor publice, telecomunicațiilor și serviciilor poștale.

“Pentru a îmbunătăți competitivitatea UE pe scena mondială, ar trebui să promovăm o abordare europeană comună a tehnologiilor digitale inovatoare, găsind un echilibru corect între inovare, sarcina de reglementare și protecția securității economice a Uniunii. Pentru a atinge aceste obiective, trebuie stabilite obiective ambițioase pentru viitor în ceea ce privește competențele digitale, guvernarea digitală, infrastructura digitală și sigură în întreaga Europă”, a declarat și Mathieu Michel, secretar de stat belgian pentru digitalizare, simplificare administrativă, protecția vieții private și reglementare în domeniul construcțiilor.

Principalele priorități pentru următorul ciclu legislativ

În concluziile sale, Consiliul subliniază faptul că o punere în aplicare efectivă, coerentă și eficientă a legilor adoptate recent, cu o sarcină administrativă minimă pentru actorii publici și privați, reprezintă principala prioritate pentru următorul mandat.

O abordare europeană comună a tehnologiilor digitale inovatoare este de o importanță majoră pentru competitivitatea UE și pentru a asigura protecția securității economice a UE, păstrând în același timp deschiderea și dinamismul economic.

Statele membre recunosc importanța asigurării unui mediu online mai sigur, responsabil și demn de încredere, în conformitate cu Declarația de la Louvain-la-Neuve adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor telecomunicațiilor din 12 aprilie 2024.

Statele membre subliniază, de asemenea, că această transformare digitală ar trebui să meargă, de asemenea, mână în mână cu tranziția ecologică, însoțită de obiective ambițioase în materie de sustenabilitate.

Consolidarea competitivității UE în cadrul transformării digitale necesită atragerea și menținerea unei forțe de muncă calificate în domeniul digital, în special a femeilor, și reducerea decalajului digital.

Importanța asigurării unei infrastructuri digitale sigure și rezistente în întreaga UE este subliniată în concluzii.

Concluziile Consiliului subliniază, de asemenea, importanța dimensiunii internaționale a politicii digitale a UE, salutând consolidarea parteneriatelor digitale și a acordurilor comerciale digitale și insistând asupra necesității de a dezvolta o abordare mai proactivă și mai coordonată a UE pentru a juca un rol-cheie la nivel mondial în ceea ce privește transformarea digitală și guvernanța digitală.

Consiliul Uniunii Europene a înființat marți, în mod oficial, Academia Diplomatică a Uniunii Europene (EUDA) pentru a oferi educație și formare în domeniul acțiunii externe a UE, în special în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, diplomaților din statele membre și membrilor personalului instituțiilor UE care lucrează în domeniul relațiilor externe.

Potrivit unui comunicat remis de instituție, obiectivul este acela de a dezvolta și promova o înțelegere comună a rolului UE în lume, de a disemina cele mai bune practici în ceea ce privește desfășurarea diplomației UE și de a consolida spiritul unui “corp diplomatic european”.

În cele din urmă, academia va contribui la crearea unei mase critice de diplomați europeni care posedă o înțelegere mai profundă a principiilor, obiectivelor, valorilor, intereselor și rolului global al UE și care sunt capabili să acționeze eficient, fie că sunt detașați la Bruxelles, în delegațiile UE sau în cadrul structurilor lor naționale, atunci când se ocupă de chestiuni legate de UE și abordează provocările strategice ale acesteia.

Activitățile de educație și formare vor fi puse în aplicare în parteneriat cu Colegiul Europei, un institut de renume cu o experiență îndelungată în domeniul educației și formării în domeniul acțiunii externe a UE, pentru perioada care acoperă cei patru ani universitari, din 2024-2025 până în 2027-2028.

EUDA va lucra sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate și va fi îndrumată de un comitet director format dintr-un reprezentant desemnat de fiecare stat membru, precum și de reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului și ai Comisiei.

Suma de referință financiară destinată să acopere cheltuielile programului de formare în perioada 1 iulie 2024 – 30 iunie 2025 va fi puțin peste 1,7 milioane de euro.

Consiliul Uniunii Europene, instituția care reprezintă interesele statelor membre ale UE, a aprobat marți concluziile privind reziliența a democratică și protejarea proceselor electorale de orice formă de ingerință străină, poziția țărilor Uniunii fiind adoptată în contextul în care miliarde de cetățeni vor vota la nivel mondial în 2024.

Concluziile Consiliului oferă o imagine de ansamblu a diferitelor mecanisme de care dispune UE pentru a contracara amenințările hibride și interferențele străine și pentru a proteja alegerile. 

“Într-un mediu de securitate în evoluție, democrațiile se confruntă cu noi provocări, deoarece actorii rău intenționați utilizează din ce în ce mai mult tactici hibride pentru a submina procesele electorale, a pune la îndoială legitimitatea acestora și a descuraja oamenii să voteze. Pe lângă manipularea informațiilor de către actori străini, care este în creștere, campaniile hibride pot include, de asemenea, activități cibernetice rău intenționate și alte elemente, cum ar fi utilizarea inteligenței artificiale și a falsurilor profunde”, se arată în concluziile adoptate de statele membre, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile propuse

Conform sursei citate, printre aceste măsuri se numără setul de instrumente hibride, setul de instrumente privind manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI) și echipele de reacție rapidă la amenințările hibride, care oferă un cadru pentru un răspuns coordonat la campaniile hibride, precum și Legea privind serviciile digitale, Codul consolidat de bune practici privind dezinformarea, Legea europeană privind libertatea presei și diverse rețele de coordonare.

De altfel, într-un comunicat de presă separat, Consiliul UE a informat că a aprobat cadrul orientativ pentru instituirea practică a echipelor de reacție rapidă ale UE cu privire la amenințările hibride. Acesta deschide calea pentru ca astfel de echipe să fie desfășurate la cerere, pentru a se pregăti și a contracara amenințările și campaniile hibride.

Echipele de reacție rapidă la amenințări hibride reprezintă unul dintre instrumentele-cheie pentru a sprijini statele membre ale UE și țările partenere în contracararea amenințărilor hibride, ca parte a setului de instrumente hibride al UE.

Având în vedere viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, Consiliul solicită instituțiilor UE și statelor membre să intensifice acțiunile de monitorizare a încercărilor actorilor străini de a interveni în procesul democratic al UE.

Astfel, Consiliul invită Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisia, împreună cu statele membre, să utilizeze la maximum toate mecanismele, rețelele și instrumentele stabilite pentru a asigura o cooperare strânsă în cadrul UE și pentru a sprijini integritatea alegerilor, fără a împiedica o dezbatere democratică deschisă.

Comisia este invitată să își continue activitatea cu platformele online, precum și cooperarea strânsă cu societatea civilă, mediul academic și verificatorii de fapte, precum și schimbul de informații cu statele membre, pentru a contracara interferențele străine și dezinformarea în spațiul digital.

Consiliul subliniază, de asemenea, rolul critic al mijloacelor de comunicare libere, independente și pluraliste și necesitatea de a promova educația digitală și mediatică în rândul cetățenilor pentru a consolida rezistența generală a societății la manipularea și interferența informațiilor străine.

În contextul viitoarelor alegeri europene, sensibilizarea cu privire la interferența străină în procesele electorale și protejarea alegerilor împotriva tuturor formelor de interferență străină a reprezentat o prioritate importantă pentru instituțiile UE și statele membre.

De altfel, această poziție a Consiliului urmează unei succesiuni de evenimente.

În cadrul reuniunii sale din 17-18 aprilie, în contextul viitoarelor alegeri europene, Consiliul European a subliniat hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a monitoriza îndeaproape și de a limita orice riscuri care decurg din dezinformare, inclusiv prin inteligență artificială, precum și din străinătate. manipularea informaţiei şi interferenţa în procesele electorale. 

În același context, prim-miniștrii Belgiei și Cehiei, Alexander de Croo și Petr Fiala, au pledat pentru adoptarea de noi sancţiuni pentru a contracara influenţa Rusiei în viitoarele alegeri europene, după ce mai multe ţări au descoperit interferenţe timpurii din partea Moscovei, guvernele de la Bruxelles și de la Praga demascând astfel de operațiuni.

În context, Alexander De Croo a dezvăluit că membri ai Parlamentului European au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă. Scandalul a izbucnit după ce premierul ceh Petr Fiala a anunțat că serviciile de informații din țara sa au reușit să demaște o rețea finanțată de Moscova care răspândea propagandă rusă despre Ucraina și care se extindea până în Parlamentul European.

De asemenea, tot în luna aprilie, președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene a decis să activeze aranjamentele IPCR (Răspuns politic integrat la criză) ale Consiliului în modul de schimb de informații cu privire la interferența străină în alegerile europene, decizia survenind după ce premierul belgian Alexander De Croo a dezvăluit că serviciile de intelligence ale țării sale au demascat o operațiune a Rusiei de a influența alegerile europene și de a aduce pro-ruși în Parlamentul European.