ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE
Aderarea României la OCDE în 2026, creșterea rolului în NATO și un parteneriat strategic pentru integrarea R. Moldova în UE, printre prioritățile noului Guvern de la București
Published
2 months agoon

Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026 este principalul obiectiv al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) în mandatul noului guvern susţinut de coaliţia PSD-PNL-UDMR şi minorităţi, care mai fixează ca priorități de politică externă și de securitate creşterea rolului României în cadrul NATO, consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA și un parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Potrivit Programului de guvernare propus de liderii acestor formaţiuni politice, “România va intra de facto într-un grup select al ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic şi instituţional”, iar astfel “se va recunoaşte un statut de ţară dezvoltată din punct de vedere economic, instituţional şi social, cu o economie competitivă”.
“Aderarea la OCDE va constitui un factor important pentru îmbunătăţirea ratingului de ţară, a analizelor efectuate de creditorii internaţionali, precum şi de FMI şi Banca Mondială. De aici, condiţii mai bune de finanţare pe pieţele financiare internaţionale, unde se estimează o scădere cu 15-20% a costurilor de finanţare. Intrarea României în acest club va asigura o favorabilitate mai mare pentru investiţiile străine directe, mai ales pentru cele de tip greenfield. Se estimează o creştere de 20-25% a investiţiilor străine directe anuale. Prin aderarea la OCDE, datele statistice vor fi vizibile pentru toţi decidenţii din domeniile de politici publice, investiţii, financiare, sociale etc”, se arată în Programul de guvernare, citat de Agerpres.
Prin aderarea României la OCDE “va creşte exponenţial numărul studiilor, analizelor şi documentelor din care va face parte şi România, cu impact benefic asupra decidenţilor economici la nivel global” şi “va putea exista o cooperare în materie de expertiză şi consultanţă în ceea ce priveşte fundamentarea şi implementarea de politici publice, recomandări, evaluări independente etc”. Totodată, “România va beneficia de experienţa celor mai bune practici în domeniul politicilor publice” şi “va putea participa la deciziile economice la nivel global”.
Viitorul Guvern are în vedere consolidarea coordonării interinstituţionale, pentru formularea de poziţii naţionale pro-active în sprijinul consolidării Uniunii Europene (UE) şi a implementării obiectivelor comune, asumarea unui rol activ în procesul de lărgire a UE cu ţările candidate la calitatea de stat membru al UE, pe baza meritelor proprii, dar şi o implicare activă în demersurile de la nivel UE, vizând asigurarea unui proces de redresare economică durabil, inclusiv prin utilizarea mecanismelor şi instrumentelor financiare ale Uniunii Europene şi, în paralel cu procesul de dublă tranziţie – verde şi digitală, prin promovarea de soluţii care să faciliteze continuarea procesului de convergenţă în cadrul Uniunii.
“Direcţiile principale privind Politica de Securitate şi Apărare Comună vor urmări continuarea implementării măsurilor de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, atât pe linie militară, în cooperare cu MApN, cât şi civilă, dar şi implicarea activă a României în noi iniţiative dedicate sau în atragerea de fonduri europene”, se mai arată în capitolul Externe al Programului de guvernare.
MAE va urmări, de asemenea, “consolidarea dimensiunii diplomatice a României prin focusare la diplomaţia economică şi culturală , asigurând atât resursa umană de înaltă specializare din domeniu, precum şi infrastructura necesară”, dar şi “consolidarea expertizei în domeniul afacerilor europene, cu accent pe dezvoltarea sau crearea, după caz, a direcţiilor de afaceri europene în cadrul ministerelor de linie şi creşterea numărului de experţi în fonduri europene la nivelul structurilor naţionale, judeţene şi locale”.
Guvernul, prin MAE, va urmări, totodată, “creşterea rolului României în cadrul NATO”, prin dezvoltarea profilului activ pe care România l-a obţinut în cadrul NATO, precum şi promovarea priorităţilor strategice ale României în cadrul Alianţei, prin îndeplinirea obligaţiilor care revin ţării noastre, asigurarea de contribuţii în plan conceptual şi participarea la misiunile şi operaţiile aliate” şi “întărirea Flancului Estic, inclusiv din perspectiva coeziunii sale, şi implementarea măsurilor decise de către aliaţi în cadrul Summit-ului NATO din 2021 pe linia consolidării posturii NATO, de descurajare şi apărare, cu impact direct pentru România, mai ales în ceea ce priveşte sporirea securităţii la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea euroatlantică”.
În egală măsură, România va continua să îşi concentreze eforturile pentru asigurarea funcţionalităţii mecanismelor UE şi NATO şi a cooperării dintre ele, în vederea îmbunătăţirii capabilităţilor de gestionare a problemelor legate de ameninţările hibride.
Un alt obiectiv este consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, prin “dezvoltarea cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România. Va continua să fie acordată o importanţă deosebită securităţii energetice, inclusiv în domeniul nuclear civil, prin sprijinirea la nivel diplomatic a eforturilor ministerelor cu responsabilităţi în materie”.
România va încheia, de asemenea, un parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi sprijinirea acestei ţări în eforturile de consolidare a statului de drept, de asigurare a stabilităţii politice şi a prosperităţii. De asemenea, România va susţine proiectele bilaterale strategice, mai ales a celor cu rol de conectare a Republicii Moldova cu UE, prin România, dar şi “eforturile autorităţilor Republicii Moldova de eficientizare a combaterii corupţiei, de reformare a sistemului judiciar, de reformare şi profesionalizare a administraţiei şi de curăţare a mediului de afaceri şi a administraţiei publice de practici clientelare”.
La nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relaţiilor şi parteneriatelor strategice sau cu conţinut strategic cu Germania, Franţa, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Spania, Ungaria, actualizarea şi urmărirea implementării, acolo unde este cazul, a Planurilor de Acţiune sau Foilor de Parcurs ale parteneriatelor strategice bilaterale, inclusiv recalibrarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit în context post-Brexit, dar şi întărirea relaţiilor bilaterale cu ţările candidate la calitatea de stat membru al UE, prin asigurarea expertizei României, în procesul de aderare.
Totodată, se va avea în vedere continuarea eforturilor de optimizare a relaţiilor cu celelalte state vecine, în funcţie de elementele specifice ale fiecăruia, aprofundarea parteneriatului strategic cu Ungaria în domenii strategice, în cadrul structurilor euroatlantice, din care facem parte.
În relaţia cu Bulgaria, se vor continua demersurile de consolidare a relaţiilor bilaterale de parteneriat şi a cooperării, atât la nivel regional, cât şi în cadrul UE şi NATO, şi se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră, demarcarea frontierei pe Dunăre, îmbunătăţirea navigabilităţii pe cursul comun al fluviului, prin efectuarea de dragaje, asigurarea învăţământului în limba maternă pentru etnicii români etc.
În privinţa relaţiei cu Serbia, vor fi promovate diversificarea şi consolidarea cooperării bilaterale şi se va continua susţinerea parcursului său european. În relaţia cu Ucraina se va urmări continuarea sprijinirii parcursului european şi euroatlantic al Ucrainei şi a procesului de reformă amplă din statul vecin.
De asemenea, va fi dezvoltată relaţia cu caracter strategic cu statul Israel, inclusiv pe dimensiunea de securitate, de cooperare economică şi sectorială, pe baza contactelor foarte bune din ultimii doi ani, şi se va urmări consolidarea parteneriatelor strategice cu Japonia şi Coreea de Sud, în vederea implementării planurilor de acţiune şi dezvoltării de noi proiecte de cooperare.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung
Calea integrării europene a devenit, în fața agresivității Rusiei, mai necesară ca oricând, afirmă Bolojan: Sprijinul pentru R. Moldova este o datorie pentru România
Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare
Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe
Emisarul lui Trump pentru Ucraina și Rusia, întâlnire cu ambasadorul român la NATO: Discuții despre Parteneriatul România – SUA, investițiile urgente în apărare ale Europei și garanții pentru ca agresiunea Rusiei să nu se repete
Premierul Marcel Ciolacu solicită pertenerilor de coaliție să mențină ritmul în procesul României de aderare la OCDE
ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE
Premierul Marcel Ciolacu solicită pertenerilor de coaliție să mențină ritmul în procesul României de aderare la OCDE
Published
8 hours agoon
February 18, 2025By
Diana Zaim
Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a prezidat astăzi, 18 februarie, prima reuniune din acest an a Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, format ce reunește reprezentanții ministerelor, instituțiilor și autorităților publice implicate în procesul de aderare, informează un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro.
„Aderarea României la OCDE rămâne obiectiv prioritar al Guvernului asumat prin Programul de guvernare de toți partenerii de coaliție. România a avut, până în prezent, o evoluție pozitivă în cadrul acestui proces și mulțumesc tuturor pentru efort! Am obținut 12 avize formale din partea Comitetelor OCDE, aproape jumătate din totalul necesar, ceea ce arată că suntem în grafic. Vă cer tuturor să menținem ritmul pentru că ne așteaptă o perioadă intensă pe parcursul anului 2025, axată pe realizarea de progrese substanțiale în implementarea recomandărilor prioritare”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a subliniat importanța aderării României la OCDE din perspectiva consolidării economiei și a investițiilor, precum și a îmbunătățirii politicilor publice.
În cadrul discuțiilor, au fost trecute în revistă principalele evoluții din procesul de aderare și au fost stabilite prioritățile pentru anul în curs.
La reuniune au participat, în calitate de invitați speciali, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, și reprezentantul Camerei Deputaților, Mihai Ghigiu.
Referitor la prioritățile pentru perioada următoare, premierul Marcel Ciolacu s-a referit la recomandările prioritare primite din partea Comitetelor OCDE în domenii precum mediul și deșeurile, piața de capital, guvernanța publică și cea corporativă, investițiile și conduita responsabilă în afaceri. Premierul Marcel Ciolacu a punctat importanța întăririi coordonării interinstituționale, precum și a pregătirii temeinice a participării României la evaluările de aderare programate în perioada următoare.
Amintim că țara noastră și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.
La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.
În iunie 2022, Consiliul OCDE a adoptat Foaia de Parcurs pentru țara noastră, odată cu cele patru state candidate. Ulterior, în decembrie 2022, țara noastră a depus memorandumul inițial privind aderarea României la această organizație.
În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de evaluare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitete sectoriale OCDE esențiale pentru acest proces.
Surse MAE au declarat pentru CaleaEuropeană.ro în iulie 2024 că până la finalul anului România va fi reușit să înfăptuiască jumătate din cele 26 de condiții, lucru care s-a și întâmplat.
ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE
Marcel Ciolacu subliniază nevoia de a recupera decalajele înregistrate în implementarea PNRR: Anii 2025 și 2026 sunt definitorii dacă dorim să aderăm la OCDE în 2026
Published
5 days agoon
February 13, 2025By
Teodora Ion
Prim-ministrul Marcel Ciolacu, împreună cu echipa de viceprim-miniștri și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, va avea până la sfârșitul acestei luni discuții cu fiecare dintre miniștrii și reprezentanții entităților care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în scopul unei analize detaliate a stadiului de implementare a țintelor și jaloanelor aferente.
Ulterior, coordonatorii de reforme și investiții își vor asuma în ședință de guvern, prin memorandum, un calendar privind progresul lunar al îndeplinirii angajamentelor asumate.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, anunțul a fost făcut de premier în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, desfășurată la Palatul Victoria cu participarea Directorului General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), Céline Gauer, și a altor reprezentanți ai Comisiei Europene.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea finanțărilor europene din PNRR, în perspectiva unei renegocieri cu Comisia Europeană a țintelor și jaloanelor asumate, care să permită o prioritizare mai eficientă a proiectelor și reformelor implementate, ”pornind de la informații realiste, nu optimiste”.
”Dezvoltarea României depinde și de modul în care ne mobilizăm să atragem banii care ne-au fost alocați de la bugetul Uniunii Europene și să recuperăm în perioada următoare decalajul mare pe care îl înregistrăm în implementarea PNRR. Iar anii 2025 și 2026 sunt definitorii pentru atingerea acestor obiective, dacă dorim și să putem adera în 2026, așa cum ne-am propus, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
La rândul său, Directorul General SG RECOVER, doamna Céline Gauer, a susținut că este nevoie de o schimbare de abordare în cele 18 luni pe care România le mai are la dispoziție, astfel încât să se asigure că poate atrage fondurile ce i-au fost alocate prin PNRR de la bugetul Uniunii Europene.
Oficialul european și-a exprimat întreaga disponibilitate de a sprijini partea română în aceste demersuri, amintind însă că deși au fost înregistrat progrese, există ținte și jaloane încă nerealizate, și a dat asigurări că stadiul implementării va fi evaluat obiectiv și transparent la nivelul Comisiei Europene.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România beneficiază de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) . Documentul acoperă 66 de reforme și 111 investiții (177 de măsuri), fiind structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.
Reformele din PNRR pot contribui la îndeplinirea obiectivului țării de a adera la OCDE, depunându-și cererea de accedere cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.
La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.
În iunie 2022, Consiliul OCDE a adoptat Foaia de Parcurs pentru țara noastră, odată cu cele patru state candidate. Ulterior, în decembrie 2022, țara noastră a depus memorandumul inițial privind aderarea României la această organizație.
În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de evaluare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitete sectoriale OCDE esențiale pentru acest proces.
ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE
Bogdan Ivan a reprezentat România la reuniunea ministerială a Parteneriatului Global asupra IA de la Paris: Prin mințile sclipitoare din IT, transformăm țara într-un hub regional de tehnologii emergente
Published
1 week agoon
February 10, 2025By
Teodora Ion
Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a reprezentat România la reuniunea ministerială a Parteneriatului Global asupra Inteligenței Artificiale (GPAI) de la Paris, la invitația Franței, gazda din acest an a evenimentului, alături de Serbia și Slovacia.
Potrivit unui comunicat al ministerului, concluziile evenimentului au fost prezentate de Emmanuel Macron, președintele Franței, Justin Trudeau, premierul Canadei și de Mathias Cormann, secretarul general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
”Suntem la masa la care se iau deciziile. Prin mințile sclipitoare ale românilor din industria IT, transformăm țara noastră într-un hub regional de tehnologii emergente. Și nu lăsăm pe nimeni în urmă! Impactul tehnologiilor de inteligență artificială, de la soluții medicale personalizate sau maşini autonome până la automatizarea sarcinilor de lucru repetitive, trebuie evaluat şi armonizat cu respectarea drepturilor fundamentale. Am mai spus că aderarea la OCDE este următorul obiectiv național al țării noastre pe scena globală. Prin participarea la reuniunea GPAI am mai făcut un pas important în această direcție”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
În perspectiva aderării la OCDE, GPAI este o organizație esențială pentru evoluția economică a României. Începând din 2024, GPAI a anunțat o integrare cu OCDE, formând un parteneriat integrat care reunește membrii OCDE și țările GPAI pentru a avansa o agendă ambițioasă în implementarea unei IA centrate pe om, sigure și de încredere, conform principiilor Recomandării OCDE privind IA.
La reuniunea din 9 februarie au participat miniștri ai celor 44 de state membre ale GPAI, miniștri din statele membre OCDE și UE, respectiv din 20 de state invitate de Franța, precum și reprezentanți ai organismelor internaționale: Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, Organizația Națiunilor Unite, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, Uniunea Africană, Organizația Internaţională a Muncii.
GPAI (Global Partnership on Artificial Intelligence) este o inițiativă internațională lansată în iunie 2020, propusă inițial de Canada și Franța la Summitul G7 din anul 2018.
Scopul GPAI este de a promova dezvoltarea și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale într-un mod care respectă drepturile omului și valorile democratice.
Organizația reunește experți din industria IT&C, societatea civilă, sectorul public și mediul academic pentru a colabora la provocările și oportunitățile prezentate de IA.
GPAI funcționează prin intermediul unor grupuri de lucru tematice, inclusiv IA responsabilă, guvernanța datelor, viitorul muncii și inovarea.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Crin Antonescu îi dă replica lui Elon Musk: România este un stat suveran, membru cu drepturi depline în UE și partener strategic al SUA, nu provincia Bruxelles-ului, nici colonia Washington-ului

Marcel Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare României cu privire la situația juridică a unor influenceri străini investigați de autorități

România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției

Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”

UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi

Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung

Consiliul UE reduce birocrația. Acesta adoptă un certificat electronic de scutire de TVA care va înlocui formularele pe suport de hârtie

Calea integrării europene a devenit, în fața agresivității Rusiei, mai necesară ca oricând, afirmă Bolojan: Sprijinul pentru R. Moldova este o datorie pentru România

SUA și Rusia au decis, la Riad, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict: Un apel telefonic și o întâlnire “nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”

Alexandru Rogobete: A fost aprobată modificarea Legii Sănătății care permite autorităților locale să finanțeze spitale din comunitate neaflate în subordinea lor

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe

Ilie Bolojan afirmă că rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii: Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze. Pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE
Trending
- NATO5 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA5 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- INTERVIURI2 days ago
INTERVIU Ministrul de externe, la München: Discursul lui J.D. Vance nu sprijină curentul anti-occidental din România. Aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe legate de alegeri. România este într-o comunitate de destin cu SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui