Connect with us

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

AEP: În prima zi de la deschiderea înregistrărilor online, 1.420 de români din străinătate s-au înscris pentru a vota la alegerile prezidențiale

Published

on

© AEP

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că de la momentul începerii înregistrărilor pe portalul www.votstrainatate.ro, şi anume 28 iulie 2019, ora 12:00, şi până în prezent s-au înscris 1.420 de alegători români.

“Dintre cele două variante disponibile, vot prin corespondenţă sau la o secţie de votare din străinătate mai aproape de domiciliu sau reşedinţă, până la acest moment cea mai accesată opţiune este cea pentru votul prin corespondenţă”, precizează AEP într-un comunicat remis luni.

AEP face un apel către toţi cetăţenii români cu drept de vot din afara ţării să se înregistreze pe www.votstrainatate.ro pentru a-şi exercita dreptul la vot la alegerile pentru preşedintele României în cele mai bune condiţii şi reaminteşte că formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019.

Citiți și AEP: Începând de astăzi, românii din străinătate se pot înregistra online pentru a vota la alegerile prezidențiale

“AEP se află în contact permanent cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni pe tema activităţii de informare a alegătorilor din afara ţării cu privire la opţiunile de vot pe care le au la dispoziţie pentru acest scrutin şi pentru buna organizare a procesului electoral. În acest sens, va fi demarată o amplă campanie de comunicare care vizează informarea corectă şi eficientă a cetăţenilor români cu drept de vot din străinătate”, mai informează AEP.

Întrebări şi sesizări legate de procedura de preînregistrare şi înscriere pot fi transmise la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis s-a întâlnit la sediul PPE de la Bruxelles cu simpatizanții PNL din diaspora

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la sediul PPE de la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii şi simpatizanţii PNL din diaspora, că se află într-un “război” cu Partidul Social Democrat, subliniind totodată că acesta nu este unul de natură doctrinară, ci a fost generat de “atacul” PSD asupra românilor.

“Suntem – şi o spun cu tristeţea de rigoare – într-un război. Suntem într-un război cu PSD. (…) Nu este un război doctrinar. Atenţie, faceţi, vă rog, diferenţa! Este un război între o forţă politică care a luat puterea prin alegeri şi a deturnat-o şi noi, ceilalţi, preşedintele şi Opoziţia, care luăm partea românilor. (…) Acum suntem într-o competiţie electorală, într-o luptă electorală şi sperăm ca bătăliile pe care le câştigăm să ducă la terminarea acestui război, fiindcă o naţiune nu poate să fie la nesfârşit în război cu sine. Aşa ceva dăunează grav societăţii”, a declarat preşedintele, citat de Agerpres.

 

Potrivit unui transmisiuni LIVE pe pagina de Facebook a eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE, la eveniment au mai luat parte și eurodeputații Siegfried Mureșan și Dan Motreanu.

Președintele Klaus Iohannis a participat joi și vineri la lucrările Consiliului European de toamnă, acolo unde a avut întrevederi bilaterale cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cu președintele francez Emmanuel Macron.

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

DOCUMENT Planul lui Klaus Iohannis pentru România: Președintele și-a publicat programul prin care cere votul românilor pentru un nou mandat prezidențial

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și-a publicat miercuri, pe site-ul de campanie www.iohanis.ro, programul prezidențial cu care își dorește să conducă România printr-un nou mandat la Palatul Cotroceni în urma alegerilor din 10 și 24 noiembrie. Totodată, șeful statului anunță că pe 27 octombrie va avea loc dezbaterea publică a viziunii sale prezidențiale.

Într-un document de 88 de pagini intitulat ”Împreună pentru România normală”, Klaus Iohannis arată că își propune să pună ”statul în slujba cetățeanului” și își structurează pilonii priorităților sale în șapte direcții: România legii – garantăm statul de drept; România sustenabilă – promovăm educația, sănătatea și solidaritatea socială; România prosperă și predictibilă – consolidăm România antreprenorială; România competitivă – remediem decalajele prin strategii și politici inteligente; România conectată – dezvoltăm infrastructura și digitalizarea; România europeană – sporim beneficiile integrării europene; și România puternică – promovăm parteneriate durabile.

România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o ţară care asigură prosperitatea și garantează siguranţa tuturor cetăţenilor săi. România normală este statul care funcţionează pentru cetăţean, în care Guvernul lucrează cu responsabilitate pentru dezvoltarea ţării, Parlamentul legiferează bine și eficient, iar Președintele își îndeplinește atribuţiile constituţionale. România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euroatlantici și un pilon de securitate regională. România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a ne putea împlini aspiraţiile”, spune președintele, în debutul programului său prezidențial, indicând că fundația pe care ridicăm România normală ține de privirea spre viitor, după trei decenii de la căderea comunismului, de principii și valori și de garantarea parcursului pro-european și democratic.

În calitate de factor decident în politica externă a României, Klaus Iohannis are în vedere pentru un nou mandat de președinte trei dimensiuni: cea europeană, cea internațională și cea vizând politica de securitate și apărare.

Angajamentul european al lui Klaus Iohannis: integrare deplină în UE, creșterea rolului României în procesul decizional al Uniunii și absorbția fondurilor europene

”Viziunea mea europeană este una ambițioasă, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE”, afirmă șeful statului.

Dimensiunea politicii externe și a securității și apărării, în viziunea lui Klaus Iohannis: SUA, UE și NATO – baza politicii externe a României. Strategia Națională de Apărare 2020-2025

În ce privește România puternică, pilonul care subsumează și politica externă și pe cea de securitate și apărare, Klaus Iohannis precizează că ”obiectivul fundamental al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României”.

”Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO”, completează președintele.

În ce privește politica de securitate și de apărare, Klaus Iohannis își asumă că ”oua Strategie Naţională de Apărare a Ţării va opera cu același concept de securitate extinsă, introdus și definit în precedentul document. 

Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării. (…) Dacă în trecut vorbeam despre securitate și apărare în termeni exclusiv militari, astăzi nu mai putem disocia aceste concepte de componentele de natură economică, socială, tehnologică și de mediu”, mai arată președintele în programul său.


Principalele puncte ale programului lui Klaus Iohannis:

  • România normală este o Românie competitivă într-o Europă a valorilor democratice, o Românie care asigură prosperitatea și apărarea tuturor cetăţenilor săi.
  • România normală este România puternică în Europa și în lume, un partener de nădejde pentru aliaţii noștri euro-atlantici și un pilon de securitate regională.
  • România normală este ţara de unde nu mai suntem nevoiţi să emigrăm pentru a putea avea un parcurs profesional și personal în acord cu aspiraţiile noastre și ţara în care cei plecaţi se pot întoarce cu încrederea că sunt respectaţi și încurajaţi.
  • În România normală, politica este apropiată de cetăţean, iar decidenţii înţeleg pe deplin responsabilitatea pe care o au faţă de români.
  • România normală își protejează identitatea, valorile, patrimoniul și resursele, fiind un stat în care domnește legea, nu arbitrarul.
  • România normală înseamnă o ţară sigură, care le oferă cetăţenilor toate condiţiile necesare pentru a duce un trai bun, știindu-și copiii în siguranţă.
  • PRINCIPIUL FUNDAMENTAL de la care trebuie să plecăm în procesul de reconstrucţie a statului este acela că prin tot ceea ce face, prin instituţiile sale, statul se află în slujba cetăţeanului, pe care îl servește și îl respectă. Demnitatea, libertatea individuală, egalitatea în faţa legii, cinstea, încrederea, toleranţa sunt coordonatele pe care vrem să clădim România normală. Avem urgentă nevoie de refacerea credibilităţii autorităţilor publice, de o evaluare serioasă care să reprezinte baza modernizării statului român și reașezarea, pe fundamente corecte, a administraţiei publice.
  • Un audit al situaţiei actuale a instituţiilor nefuncţionale ale statului este primul pas către îndeplinirea acestor obiective așteptate de către toţi românii.
  • CA PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI voi acţiona pentru ca cetăţenii să-și consolideze încrederea în statul de drept și voi susţine în continuare fără rezerve lupta anticorupţie. O justiţie independentă este garanţia funcţionării democraţiei, a respectului pentru drepturile și libertăţile fundamentale, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Totodată, actuala legislaţie a României trebuie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calităţii sale, în vederea simplificării și creării unui cadru legislativ predictibil.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE NORMALĂ, prosperă și europeană, solidaritatea este o valoare asumată și vizibilă la nivel social. Cetăţenii au șanse egale, sunt trataţi echitabil și beneficiază de măsuri eficiente de susţinere și integrare în societate. Mobilizarea întregului potenţial al forţei de muncă din România înseamnă investiţii în educaţie și sănătate, în condiţii bune de trai și în incluziunea socială a tuturor cetăţenilor. Românii își doresc să trăiască mai bine, iar prosperitatea unei naţiuni depinde de modul în care ne îngrijim de viitorul nostru comun, de șansele copiilor și tinerilor noștri.
  • ROMÂNIA PROSPERĂ este România unei economii mature și competitive, ancorată în stabilitate și predictibilitate, a cărei creștere economică durabilă și calitativă este bazată pe investiţii, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. România prosperă înseamnă dezvoltare economică sănătoasă și durabilă, bazată pe stabilitate, politici responsabile și predictibile, investiţii semnificative, echilibre consolidate, finanţe publice sustenabile, și mai ales pe libertate antreprenorială. O astfel de Românie nu permite ca oamenii să fie expuși minciunii economice și iluziilor statistice, prin care se rostogolește către generaţiile viitoare nota de plată a unor politici populiste.
  • ABORDAREA STRATEGICĂ a sectoarelor economiei pe baza avantajelor competitive este esenţială pentru prezenţa la nivel global a economiei naţionale. România are nevoie de o paradigmă industrială și tehnologică stimulativă, prin care pârghiile politicilor publice să încurajeze schimbări structurale la nivelul industriilor competitive. Conceptul de „Industrializare 4.0” trebuie implementat din perspectiva unor noi strategii industriale, ţinând cont de provocările economiei viitorului. Recuperarea decalajelor faţă de performanţele europene necesită tehnologii noi, dar mature, cu impact major în productivitate.
  • ÎNTR-O ROMÂNIE MODERNĂ ȘI EUROPEANĂ, cetăţenii sunt trataţi cu respect și demnitate, problemele le sunt rezolvate rapid și eficient, iar calitatea vieţii constituie un argument puternic pentru a trăi aici. Relaţia stat-cetăţean, domeniul TIC, infrastructura și securitatea energetică sunt domenii prioritare în care România are nevoie să își extindă perspectiva și să își crească ambiţiile. România poate și trebuie să devină un actor important în plan regional. Viitorul aparţine mobilităţii și reţelelor inteligente, iar ţara noastră trebuie să-și valorifice potenţialul și avantajele competitive: poziţia geostrategică, resursele, capitalul uman și capacitatea de inovare. Investiţiile în cercetare-dezvoltare-inovare trebuie dublate de susţinere din partea statului pentru a accelera trecerea la o economie și o societate digitale. Avem nevoie de o strategie integrată de dezvoltare a infrastructurii și de eforturi susţinute pentru securitate energetică pe termen lung.
  • VIZIUNEA MEA EUROPEANĂ ESTE UNA AMBIŢIOASĂ, bazată pe consolidarea fundaţiei viitorului unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice, care să aducă în continuare progres și o viaţă mai bună pentru cetăţeni. Voi acţiona în direcţia integrării depline a ţării noastre în Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor românilor și a creșterii importanţei și a rolului României în procesul decizional la nivel european. Voi sprijini acţiunile de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de creștere a ratei de absorbţie a acestora, astfel încât România şi cetăţenii săi să poată beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE.
  • OBIECTIVUL FUNDAMENTAL al politicii noastre externe va fi creșterea influenţei pe plan extern și a profilului internaţional al României. Este un obiectiv pe care îl putem atinge prin consolidarea capacităţii noastre de a proiecta în vecinătate și dincolo de aceasta, valorile democratice ale statului de drept și stabilitate, precum și de a furniza securitate, în scopul creșterii siguranţei și prosperităţii cetăţenilor români. Cei trei piloni care stau la baza politicii externe a ţării noastre rămân întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu SUA, creşterea rolului şi efortului României în UE, respectiv în NATO. Siguranţa și securitatea reprezintă chiar expresia practică a normalităţii pe care mi-o doresc pentru România, ţara în care fiecare cetăţean trăiește într-un mediu sigur și are încredere că instituţiile îl apără și îl protejează. Politicile publice din domeniul securităţii naţionale vor fi concepute și implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2025 va orienta și direcţiona activitatea tuturor instituţiilor publice cu atribuţii și responsabilităţi în domeniul securităţii și apărării ţării.


În încheiere, Klaus Iohannis promovează deviza ”Construim împreună România normală” și precizează că Acordul politic național și buna colaborare a forțelor politice pro-europene și pro-euroatlantice sunt răspunsul său pentru ”România normală”.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Guvernul a aprobat alocarea suplimentară a 48,05 milioane de lei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate

Published

on

Guvernul a aprobat luni alocarea sumei de 48,05 milioane de lei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, relatează Agerpres.

Alocarea suplimentară s-a făcut la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, organizatorul alegerilor din străinătate, potrivit oficialului. 

,,Sunt necesare aceste sume pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru preşedintele României în străinătate. Potrivit Legii 148/2019, au fost schimbate condiţiile pentru organizarea secţiilor de votare din străinătate. Va avea loc votul pe parcursul a trei zile, pentru fiecare tur, numărul membrilor în secţiile de votare a fost majorat la 9 sau la 15 în anumite cazuri, s-a introdus obligativitatea monitorizării video a secţiilor de votare. Aşadar, la momentul în care a fost creionat bugetul de stat şi MAE a primit sumele pentru acest an nu erau prevăzute şi sumele necesare pentru schimbările intervenite ulterior în legislaţie”, a precizat Nelu Barbu, la finalul şedinţei de Guvern de luni. 

Ministerul Afacerilor Externe a transmis în data de 11 octombrie 2019, către Autoritatea Electorală Permanentă o listă suplimentară cu 270 de secții de votare în străinătate, în completarea celor 444 de secții transmise la data de 3 octombrie 2019, se arată în comunicatul oficial. Astfel, până în prezent, MAE a propus un număr de 714 secții de votare care vor fi organizate în străinătate pentru organizarea alegerilor prezidențiale în străinătate.

MAE a anunţat deja că preconizează organizarea a peste 800 de secţii de votare în străinătate în acest an. 

Reamintim că doar 79.947 de români din străinătate s-au înscris la alegerile prezidențiale din această toamnă, până duminică la orele 23:59:59, când s-a încheiat perioada de înregistrare, arată datele de pe platforma votstrainatate.ro. 41.003 s-au înscris pentru votul prin corespondență, iar 38.944 de români s-au înscris ca alegători la secțiile din străinătate.

La alegerile europarlamentare din mai, la secțiile din străinătate au votat 375.000 de persoane.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 24 noiembrie. Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending