Connect with us

ONU

Ambasadorul României la ONU, despre alegerea viitorului secretar general al Națiunilor Unite: Promisiuni respectate

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României la ONU

Articol de opinie semnat de Dr. Ion I. Jinga, reprezentantul permanent al României la ONU

La 7 mai 2021, Adunarea Generală a ONU a organizat un dialog interactiv cu Antonio Guterres, în calitate de candidat propus de Portugalia pentru un nou mandat de Secretar General al ONU, în perioada 2022-2026. Articolul 97 din Carta ONU precizează că “Secretarul General va fi numit de către Adunarea Generală, pe baza recomandării Consiliului de Securitate”. Articolul 35 din rezoluția 69/321 a Adunării Generale “cere președinților Adunării Generale și Consiliului de Securitate să solicite candidați pentru poziția de Secretar General prin intermediul unei scrisori comune adresate tuturor statelor membre ONU”, iar articolul 39 „invită statele membre să prezinte candidați cu leadership dovedit, abilități manageriale, largă experiență în relațiile internaționale, aptitudini în diplomație, comunicare și limbi străine.”

La alegerile din 2016 au participat 13 candidați de pe trei continente dar, așa cum remarca ambasadorul SUA, Samantha Power: „În final, a existat doar un singur candidat ale cărui experiență, viziune și versatilitate într-un spectru larg de domenii s-au dovedit convingătoare.” Astăzi (cel puțin până la acest moment), Antonio Guterres este singurul candidat propus de un stat membru al ONU.

Prezentându-și viziunea asupra organizației, acesta afirma în urmă cu cinci ani: „ONU reprezintă expresia instituțională a comunității internaționale, piatra de temelie a sistemului nostru internațional și actorul-cheie al multilateralismului efectiv. Este instrumentul esențial al statelor membre în fața provocărilor comune, în gestionarea responsabilităților și exercitarea acțiunilor colective. Pentru a reuși, trebuie să consolidăm legătura care există între pace și securitate, dezvoltare durabilă și politicile privind drepturilor omului. Accentul trebuie pus pe acțiune, iar cuvântul de ordine este implementare, implementare, implementare.”

În consecință, în anul 2017 Antonio Guterres a lansat un vast proces de reformă a ONU pe trei dimensiuni: dezvoltare, pace și securitate, management. Raportul Secretarului General intitulat “Schimbarea paradigmei de management la ONU” (rezoluția 72/492 a Adunării Generale) a identificat provocările-cheie : un proces lent de furnizare a serviciilor, fragmentarea structurilor de management, management slab al performanței, gestionarea ineficientă a resurselor, lacune de transparență și responsabilitate, deficit de încredere între statele membre și Secretariatul ONU. Reforma a fost ghidată de două principii: un nou contract între Secretarul General și managerii din teren (delegare de autoritate, simultan cu creșterea gradului de transparență a activității), și un contract între statele membre și Secretariatul ONU (Secretariatul capată mai multă libertate de acțiune, statele au control total asupra activității ONU).

Atenția a fost focalizată pe rezultate și pe cultura organizațională, bazată pe responsabilitate, lucru în echipă, leadership, etică și integritate, echilibru de gen, motivație și apetit pentru risc. Organizația a trecut de la un buget bianual al programelor sale, la unul anual, permițând astfel o distribuție mai realistă a resurselor, în funcție de necesități. A fost introdus conceptul de „multilateralism în rețea”, conform căruia activitatea ONU se desfășoară în strânsă colaborare cu organizații regionale, instituții financiare internaționale, bănci de dezvoltare, agenții specializate și societate civila, „pentru a aduce multilateralismul mai aproape de oameni.”

Pandemia de COVID-19 a reprezentat un test major pentru Organizația Națiunilor Unite. Antonio Guterres a asigurat un leadership exemplar, modelând răspunsul ONU pe coordonatele pace – securitate – dezvoltare, mobilizând resursele materiale și umane ale sistemului, discutând cu liderii lumii și lansând inițiative menite să limiteze criza. ONU a oferit asistență umanitară statelor afectate de pandemie, a furnizat apă și săpun taberelor de refugiați, a ajutat spitale și clinici, a organizat campanii de informare și a facilitat transportul de echipamente medicale în 120 de țări. Secretarul General a făcut un apel la încetarea focului în conflictele internaționale, a lansat Planul ONU de Răspuns Umanitar Global pentru COVID-19, a cerut liderilor G-20  să mobilizeze resursele necesare pentru a evita ca pandemia să atingă „proporții apocaliptice”, a solicitat solidaritate și cooperare: „Avem acum nevoie de acțiune concretă, mai ales pentru categoriile cele mai vulnerabile. Este singura cale pentru a opri pandemia. Solidaritatea înseamnă supraviețuire.” Vorbind în decembrie anul trecut la sesiunea specială a Adunării Generale dedicată combaterii pandemiei, a pledat ca vaccinurile să fie disponibile pentru întreaga populație a planetei: „Când fiecare țară merge în propria sa direcție, virusul merge în toate direcțiile. Într-o criză globală, trebuie să îndeplinim așteptările celor pe care îi servim, prin unitate, solidaritate și acțiune globală coordonată.”

Săptămâna trecută, mesajul candidatului Antonio Guterres la funcția de Secretar General al Organizației Națiunilor Unite pentru mandatul 2022-2026 a urmat aceeași logică: „Urgența climatică și COVID-19 au scos la iveală profunzimea interconectării destinelor noastre, precum și costurile incapacității noastre de a soluționa problemele comune. La capătul acestei imense suferințe, avem o fereastră de oportunitate ce apare odată în viață. Pentru a putea beneficia de ea, este necesar un multilateralism adaptat la noua epocă în care intrăm, bazat pe principiile echității și solidarității. Pur și simplu, alegerile pe care le facem astăzi ne vor determina traiectoria în deceniile ce vor urma.” Prioritățile sale pentru următorii cinci ani includ un răspuns durabil la pandemia de COVID-19 și consecințele acesteia, abordarea cuprinzătoare a păcii și securității, pace cu natura și promovarea acțiunii climatice, implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, centralitatea drepturilor omului, avansarea egalității de gen, valorificarea revoluției digitale, promovarea multilateralismului.

Alegerea Secretarului General al ONU reprezintă, întotdeauna, un moment crucial. Candidații trebuie să posede calități profesionale, să fie acceptați la nivel politic și de către opinia publică. În cea mai importantă funcție din sistemul ONU este nevoie nu doar de o persoană cu experiență și un manager priceput. În egală măsură, este necesar un lider vizionar, cu autoritate morală, capabil să ghideze organizația prin arealul extraordinar de larg al provocărilor globale actuale și să o conducă prin puterea exemplului, în vremuri în care nu există substitut la legitimitatea ONU.

În atât de apreciata carte autobiografică “Promisiuni de respectat” (Promises to Keep), Președintele Statelor Unite, Joe Biden, mărturisește că filozofia sa de viață a fost inspirată de către bunicul său: “El a vrut să înțeleg două lucruri foarte importante: Primul, că nimeni, niciun grup, nu este deasupra celorlalți. Cei aflați în serviciul public sunt obligați să se poziționeze la nivelul fiecăruia, fie că sunt de acord sau nu cu ce spune persoana respectivă. Și, în al doilea rând, că politica este o chestiune de onoare personală. Cuvântul unui om este angajamentul său. Dacă ți-ai dat cuvântul, trebuie să îl respecți.“

La 7 mai 2021, Antonio Guterres spunea în fața Adunării Generale a ONU: “Mă simt extrem de recunoscător pentru oportunitățile extraordinare pe care le-am avut în viață și știu cât de important este să le onorezi în serviciul umanității, pentru un scop nobil și cu cea mai mare smerenie. Noi existăm pentru a-i servi pe oameni. Acest principiu mi-a ghidat întreaga viață.“ El este pregătit să continue la cârma Organizației Națiunilor Unite. Decizia stă în mâinile celor 193 de state membre.

Notă: Opiniile exprimate în acest articol nu angajează poziția oficială a autorului și nici nu reflectă neapărat viziunea editorială CaleaEuropenă.ro.

ONU

Administrația Biden invită experți ONU să ancheteze rasismul din SUA: Îndemnăm şi alte state membre să participe la acest ”efort de luptă împotriva rasismului, discriminării şi xenofobiei”

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Public Domain

Administrația președintelui Joe Biden a invitat experți ONU să examineze bilanțul Statelor Unite în materie de rasism față de reprezentații afro-americani, adoptând o poziție contrară fostei administrații Trump, anunță France Presse, citat de Agerpres.

Secretarul de stat american Antony Blinken a salutat miercuri crearea, de către Consiliul pentru drepturile omului din cadrul ONU, a unui grup de experţi mandataţi să examineze violenţele poliţieneşti împotriva ”persoanelor de origine africană” comise în lumea întreagă.

”Naţiunile responsabile nu ar trebui să încerce să evite evaluarea bilanţului lor în materie de drepturi ale omului, dimpotrivă ele trebuie să o solicite în intenţia de a ameliora” situaţia, menţionează Blinken într-un comunicat.

Astfel, şeful diplomaţiei americane a invitat în SUA doi raportori speciali ai ONU, specialişti în forme contemporane de rasism şi probleme legate de minorităţi, îndemnând şi alte state membre să participe la acest ”efort de luptă împotriva rasismului, discriminării şi xenofobiei”.

Luarea de poziție este în atiteză cu atitudinea fostului președinte republican, Donald Trump, și a aliaților săi în fața manifestațiilor care au zguduit Statele Unite după decesul, la 25 mai anul trecut, a afro-americanului George Floyd sub genunchiul unui polițist alb.

Negând existenţa rasismului sistemic în Statele Unite, Donald Trump a atribuit violenţele comise de poliţie ”merelor stricate” şi a respins orice critică asupra istoriei ţării.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Prioritățile UE pentru cea de a 76-a Adunare Generală a ONU: Existența unui parteneriat puternic și dinamic între UE și ONU este mai importantă decât oricând

Published

on

© European Commission/ Facebook

Consiliul UE a aprobat luni concluzii care stabilesc prioritățile UE în cadrul celei de a 76-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite (septembrie 2021 – septembrie 2022), subliniind că multilateralismul rămâne cel mai eficace mijloc de guvernare a relațiilor mondiale într-un mod care să aducă beneficii tuturor, informează comunicatul oficial. 

Din acest motiv, UE și statele sale membre vor continua să îl sprijine aducând laolaltă actori mondiali în vederea găsirii unor soluții mondiale comune, pentru a garanta o lume mai sigură și mai stabilă și o redresare mondială durabilă și favorabilă incluziunii în urma pandemiei de COVID-19.

Mai mult, UE și statele sale membre vor continua să sprijine ONU ca forum indispensabil pentru cooperarea internațională și ca piatră de temelie a sistemului multilateral, care se întemeiază pe respectarea dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar.

În acest context, UE va continua să contribuie la punerea în aplicare efectivă a reformelor ONU, conlucrând în direcția unei ONU care să fie adecvată scopului urmărit și adaptată la provocările mondiale și la geopolitica secolului al XXI-lea.

Pentru cea de a 76-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra asupra priorităților-cheie, cum ar fi o reconstruire mai bună după pandemia de COVID-19, transformarea lumii într-un loc mai sigur și promovarea păcii și a securității, câștigarea cursei împotriva schimbărilor climatice și restabilirea relației cu natura și modelarea agendei digitale mondiale.

Concluziile afirmă că, într-o lume în schimbare rapidă, existența unui parteneriat puternic și dinamic între UE și ONU este mai importantă decât oricând și că această cooperare ar trebui consolidată prin instituirea unui summit UE-ONU periodic.

Tot în acest sens, Consiliul miniștrilor de externe va avea o reuniune luni, 12 iulie 2021, ce va va fi prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, conform unui comunicat

Se preconizează că miniștrii vor aproba concluzii privind o Europă conectată la nivel mondial și privind prioritățile UE în cadrul celei de a 76-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Continue Reading

ONU

Raport FAO-OCDE: Eradicarea foametei până în 2030, unul dintre obiectivele ONU, va fi dificil de atins, în contexul în care pandemia a accentuat problema malnutriției

Published

on

© International Rescue Committee (IRC), 2018

Eliminarea foametei în lume până în 2030, unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU, va fi dificil de atins în contextul în care pandemia a agravat problema subalimentației, arată un raport comun publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), anunță AFP, citat de Agerpres.

Autorii raportului susțin că, în pofida faptului că la nivel global domeniul agriculturii și alimentației a făcut față mai bine șocului provocat de pandemia de COVID-19 decât alte sectoare, ”efectul combinat al pierderilor de venituri şi inflaţiei preţurilor de consum pentru produsele alimentare a făcut şi mai dificil accesul la o alimentaţie sănătoasă pentru numeroase persoane”.

Obstacolele care stau în calea atingerii acestui obiectiv diferă de la o ţară la alta. Potrivit prognozelor incluse în acest raport ”media disponibilităţii alimentare mondiale ar urma să urce cu 4% în următorii zece ani, pentru a ajunge la 3.025 de calorii per persoană pe zi”, susţin autorii raportului.

Cu toate acestea, creșterea mediei globale reprezintă un rezultat al progreselor realizate de țările cu venituri intermediare, ”în timp ce în statele cu venituri mici regimul alimentar va rămâne în mare parte neschimbat”.

De exemplu, în Africa sub-sahariană, unde 224,3 milioane de persoane au suferit de malnutriţie în perioada 2017-2019, ”disponibilitatea alimentară pe cap de locuitor nu ar urma să crească decât cu 2,5% în acest deceniu, pentru a ajunge la 2.500 de calorii pe zi în 2030”, subliniază cele două organizaţii.

În schimb, în ţările cu venituri medii, cererea pentru produse din crescătorii şi pescării va rămâne una puternică, iar ”disponibilitatea în privinţa proteinelor animale pe cap de locuitor va creşte cu 11%, reducând astfel la 4% decalajul de consum faţă de ţările bogate, până la 30 de grame per persoană pe zi în 2030”, arată prognozele FAO-OCDE.

Organizația Națiunilor Unite și-a fixat drept obiectiv eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile:

2.1 Până în 2030, eradicarea foametei și asigurarea accesului tuturor, în special al celor săraci și în situații vulnerabile, inclusiv sugari, la produse alimentare sigure, nutritive și suficiente pe tot parcursul anului.

2.2 Până în 2030, eradicarea tuturor formelor de malnutriție, inclusiv atingerea până în 2025 a țintelor convenite la nivel internațional cu privire la greutatea și talia joasă la copiii sub vârsta de 5 ani, și abordarea necesităților nutriționale ale adolescentelor, femeilor însărcinate și celor care alăptează, cât și a persoanelor în vârstă.

2.3 Până în 2030, dublarea productivității agricole și veniturilor micilor producători agricoli, în special femei, populațiile indigene, fermieri, păstori și pescari, inclusiv prin accesul sigur și egal la terenuri, alte resurse și factori de producție, cunoștințe, servicii financiare, piețe și oportunități pentru crearea valorii adăugate și angajarea în activități non-agricole.

2.4 Până în 2030, asigurarea unor sisteme de producție alimentară durabile și implementarea unor practici agricole reziliente, care sporesc productivitatea și producția, contribuie la menținerea ecosistemelor, consolidează capacitățile de adaptare la schimbări climatice, condiții meteorologice extreme, secetă, inundații și alte dezastre și care îmbunătățesc în mod progresiv calitatea terenurilor și solului

2.5 Până în 2020, menținerea diversității genetice a semințelor, plantelor cultivate și animalelor de fermă și domestice și a speciilor lor sălbatice înrudite, inclusiv prin bănci de semințe și plante gestionate corect și diversificate la nivel național, regional și internațional, precum și promovarea accesului și un schimb corect și echitabil al beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor genetice și cunoștințelor tradiționale asociate, conform acordurilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 mins ago

Ursula von der Leyen: UE și-a respectat promisiunea. 70% din populația adultă este imunizată cu cel puțin o doză de vaccin anti-COVID-19

INTERNAȚIONAL29 mins ago

SUA mențin restricțiile pentru călătoriile internaționale, din cauza variantei Delta

U.E.1 hour ago

Polonia trimite o echipă de salvare în Germania: Îi ajutăm pe vecinii noștri să facă față consecințelor inundațiilor tragice

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fabrica de construcții metalice din Arad, rol determinant în construirea celor 433 de km de autostradă din PNRR

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Garanția pentru Copii: Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării despre implementarea și finanțarea prin PNRR a programului de construire de creșe

NATO19 hours ago

Noul ambasador al României în SUA, Andrei Muraru, în vizită la Baza Mihail Kogălniceanu: Suplimentarea efectivelor de militari americani în România reprezintă o prioritate

FONDURI EUROPENE20 hours ago

România achiziționează cu fonduri europene două avioane destinate situațiilor de urgență, capabile să transporte pacienți în stare critică pe o rază de 2.000 km

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Comisia Europeană solicită companiei Google să fie mai transparentă: Consumatorii UE nu trebuie induși în eroare

CHINA20 hours ago

Prima vizită a unui înalt oficial al administrației Biden la Beijing: SUA salută concurența acerbă cu China. Ne vom consolida propria forță competitivă, dar nu căutăm un conflict

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Ministrul transporturilor Cătălin Drulă anunță îmbunătățirea legăturilor de infrastructură dintre România și Republica Moldova: Avem cinci proiecte în derulare

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL3 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI5 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA7 days ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending