Connect with us

INTERNAȚIONAL

Analiza Adevarul: Situatia tarilor din zona euro la sfarsit de 2011. La ce riscuri se asteapta Romania

Published

on

2011 se încheie într-o atmosferă dominată de incertitudinile majore cu privire la rezolvarea problemelor datoriilor publice în Europa. Nici 2012 nu va aduce rezolvarea acestei problemele. Dimpotrivă, cifrele arată că Portugalia, Italia şi Irlanda nu vor putea evita pe termen mediu o restructurare sau o ştergere parţială de datorii, potrivit Adevarul.ro.

Germania reprezintă fără îndoială reperul de risc scăzut pe continentul european. Cu o datorie publică de 82 EUR la fiecare 100 euro PIB realizat, Germania este aşteptată să crească +1,9% în medie până în 2015 conform proiecţiilor Oxford Economics. Intr-un mediu economic cu o inflaţie acceptabilă de 2%, o creştere nominală a PIB-ului de 3,9% anual este suficientă pentru acoperirea deficitului de -1,7%. Putem estima că datoria publică a Germaniei poate stagna în zona a 82-83% pana in 2015, fără a fi nevoie neapărat de o comprimare a deficitului.

In situaţia Frantei se vorbeşte pe bună dreptate de necesitatea micşorarii deficitului care în 2011 ar putea fi de -5,9%, pentru că în lipsa unei anumite austerităţi bugetare, economia hexagonului ar putea sa se confrunte cu o crestere a datoriei în perspectiva următorilor câţiva ani.

Odată ce ajungem la Belgia, intrăm într-o zonă de risc incipient, în sensul că o proiecţie simplificată arată că ţara ar putea plăti peste caţiva ani aproape 5% din PIB pentru dobânzi. Nivelul actual al datoriei de 96%, coroborat cu un deficit ce probabil nu va putea fi comprimat cu mai mult de 1 procent şi o creştere economică moderată, toate acestea au mari şanse să concure la o uşoara creştere a datoriei în PIB până în 2015 către 97-98% sau chiar peste.

Spania se află pe un palier superior de risc, pieţele parcă aşteptând un pretext pentru a declanşa împingerea ţării într-o zona de nesustenabilitate a datoriei. Există în continuare pârghii în mâna noului guvern iberic pentru a redresa situaţia, însă mai multe condiţii sunt necesare într-un mod cumulat: o creştere economică de minim 1,6% anual pe termen mediu (în contextul în care recesiunea este in continuare un scenariu de lucru) şi diminuarea deficitului undeva în intervalul 4-5% din PIB începând cu 2012.

Portugalia şi Irlanda, cu datorii de peste 100% din PIB au fost pentru moment scoase din atenţia pieţelor, însă profilul datelor economice face ca acestea sa se asemene mai degrabă cu Grecia. Cifrele arată clar că deficitele actuale (chiar reduse cu 2-3 puncte procentuale), la care adăugăm o perspectivă de revenire foarte lentă a celor doua economii, conduc la o majorare a datoriei publice în PIB în următorii 4-5 ani. Ţările ar putea fi însă supuse unui program similar celui din Grecia, cu o foarte probabilă asumare de pierderi din partea creditorilor, iar aceasta înainte ca ele să fie nevoite să suporte 10 – 14% din PIB sub forma dobânzilor aferente datoriei.

Câteva repere reconfirmă faptul că România se află într-o situaţie relativă mai bună faţă de majoritatea ţărilor europene, avantaj pe care ar trebui să-l poată menţine pe termen mediu si lung. Datoria publică se situează în jurul a 40% din PIB, iar deficitul bugetar va putea fi menţinut sub 4,4% in 2011 şi cu şanse mari de a fi in jurul a 2% anul viitor.

Dacă în Europa se va merge până la capăt cu prevederea în Constituţiile ţărilor a criteriilor de deficit şi de datorie care să asigure echilibrul pe termen lung, România se situeaza mai aproape decât multe ţări europene de îndeplinirea acestor ţinte într-un interval de caţiva ani.

Autor: Cristian Tudorescu – este Managing Partner în cadrul societăţii Explore Asset Management, şi are o experienţa de peste 7 ani în domeniul pieţelor financiare şi a administrării de investiţii.

Sursa articol: Adevarul.ro

Sursa foto: antisinistrablog.blog.kataweb.it

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

NATO califică drept ”inacceptabile” amenințările lui Putin la adresa statelor europene cu centre de decizii ale Alianței: Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului INF

Published

on

Alianța Nord-Atlantică a calificat miercuri drept ”inacceptabile” ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie” ale NATO, relatează DPA, citat de Agerpres.

”Ameninţările Rusiei de a lua ca ţintă aliaţi (n.r. din cadrul NATO) sunt inacceptabile”, a transmis într-un comunicat purtătorul de cuvânt adjunct al NATO, Piers Cazalet.

”NATO nu are nicio intenţie de a desfăşura noi arme nucleare terestre în Europa”, a completat acesta.

”Cerem Rusiei să se concentreze pe revenirea la respectarea Tratatului privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF)”, a spus Piers Cazalet.

Afirmaţiile făcute de Rusia că sistemele NATO de rachete din Europa de Est încalcă tratatul ”sunt o încercare flagrantă de a distrage atenţia de la nerespectarea” de către Moscova a INF, a adăugat el.

”Apărarea antirachetă a Alianţei este pur defensivă”, a mai declarat Piers Cazalet.

”Sistemele Aegis Ashore din România şi Polonia respectă pe deplin Tratatul INF”, a spus purtătorul de cuvânt adjunct al NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri că Rusia ia în calcul desfăşurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie”, în cazul în care SUA vor instala noile sisteme de armament în Europa.

Rusia nu intenţionează să desfăşoare prima astfel de rachete în Europa. Dacă însă acestea sunt desfăşurate şi livrate pe continentul european, aceasta va deteriora grav situaţia şi va genera grave ameninţări pentru Rusia”, a declarat preşedintele rus într-un discurs rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei.

”Voi spune clar şi deschis: Rusia va fi constrânsă să desfăşoare armamente care ar putea fi utilizate nu doar împotriva teritoriilor de unde ar putea apărea o ameninţare directă, ci şi împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”, a ameninţat şeful statului rus.

”Rusia va reacţiona imediat de îndată ce ameninţarea împotriva sa va deveni reală şi-şi va orienta armamentul nu doar asupra ţărilor unde SUA îşi vor instala rachetele, ci şi asupra asupra Statelor Unite”, a avertizat Vladimir Putin în discursul rostit în faţa Adunării Federale.

Continue Reading

NEWS

Vladimir Putin trimite avertismente Statelor Unite și aliaților: Rusia va desfăşura rachete capabile să lovească nu doar Statele Unite, ci și țările unde se află centrele de decizie

Published

on

Președintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri că Rusia ia în calcul desfășurarea de rachete capabile să lovească ”teritoriile unde se află centrele de decizie”, în eventualitatea în care SUA vor instala noile sisteme de armament în Europa, informează AFP, citat de Agerpres.

”Rusia nu intenţionează să desfăşoare prima astfel de rachete în Europa. Dacă însă acestea sunt desfăşurate şi livrate pe continentul european, aceasta va deteriora grav situaţia şi va genera grave ameninţări pentru Rusia”, a declarat preşedintele rus într-un discurs rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei.

”Voi spune clar şi deschis: Rusia va fi constrânsă să desfăşoare armamente care ar putea fi utilizate nu doar împotriva teritoriilor de unde ar putea apărea o ameninţare directă, ci şi împotriva teritoriilor în care sunt situate centrele de decizie pentru folosirea rachetelor”, a ameninţat şeful statului rus.

Rusia va reacţiona imediat de îndată ce ameninţarea împotriva sa va deveni reală şi-şi va orienta armamentul nu doar asupra ţărilor unde SUA îşi vor instala rachetele, ci şi asupra asupra Statelor Unite”, a avertizat Vladimir Putin în discursul rostit în faţa Adunării Federale.

Avertismentul liderului de la Kremlin vine în contextul în care Statele Unite au anunțat la finalul lunii ianuarie că își suspendă participarea la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), care interzice rachetele sol-sol cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 km, acuzând Rusia de încălcarea prevederilor acestui document semnat în 1987. Moscova a răspuns într-un mod similar şi, dacă între timp părţile nu se vor răzgândi, tratatul va deveni caduc în luna august.

Pe 13 februarie, ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, cel care în 1987 cosemna, alături de președintele Statelor Unite ale Americii de la acea vreme, Ronald Reagan, Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), lansa un apel Statelor Unite să reia ”un dialog serios” cu Rusia în problema armelor nucleare și avertiza împotriva ”tendințelor distructive periculoase” din politica mondială.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au trimis un nou distrugător în Marea Neagră pentru a consolida ”stabilitatea în regiune”. Reacția Rusiei

Published

on

Distrugătorul american “Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informează site-ul Flotei a VI-a a Forţelor Maritime Militare ale SUA citat de agenţia RIA Novosti, informează Radio România România Actualități.

“Fiecare vizită aici ne oferă unica posibilitate de cooperare cu partenerii noştri maritimi”, a declarat comandorul Mathew Powell.

În comunicat se subliniază că prezenţa distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, “Donald Cook” va desfăşura manevre comune cu nave ale aliaţilor din NATO şi ale partenerilor din regiune.

Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS “Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia şi a participat la exerciţii cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei.

Distrugtorul “Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră “Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip. 

În replică, un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, precizează Agerpres, citând agenţia de presă oficială rusă TASS.

Anul trecut, SUA au trimis în Marea Neagră distrugătorul USS Carney, echipat cu sistem de apărare antirachetă Aegis, cu scopul de a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă şi de a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii din regiune.

Potrivit celei de-a șasea Flote Americane, navele SUA operează cu regularitate în Marea Neagră, prin rotaţie, în conformitate cu Convenţia de la Montreux şi cu dreptul internaţional.

Prezența navalo-militară a SUA în Marea Baltică și Neagră a fost lansată în aprilie 2014 ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră.

În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending