Connect with us

U.E.

Boris Johnson solicită elaborarea unui sistem de vize rapide pentru a atrage oameni de știință de top în Marea Britanie

Published

on

© Boris Johnson/ Facebook

Boris Johnson a instruit departamentele guvernamentale să elaboreze un nou sistem de vize rapide pentru a atrage oameni de știință de top în Marea Britanie, relatează BBC

Potrivit companiei britanice de televiziune, premierul intenționează să elimine plafonul de vize „de prim nivel” pentru migranții cu înaltă calificare, limita fiind în prezent de 2.000 pe an. Johnson dorește, de asemenea, să creeze facilități în sistem pentru oamenii de știință și familiile lor.

Premierul a făcut anunțul la centrul științific Culham din Oxfordshire, care întreprinde cercetări asupra puterii de fuziune.

Propunerile au fost salutate de organizațiile științifice care au avertizat, însă, că orice beneficii acordate pentru cercetare ar fi mult depășite de daunele cauzate de un Brexit fără acord.

Vorbind în exclusivitate pentru BBC News despre anunț, Boris Johnson a declara că vrea să vadă o deschidere mai mare către oamenii de știință de top din întreaga lume.

,,Vom transforma Marea Britanie într-un fel de magnet uriaș, atrăgând oamenii de știință de întreaga lume ca filajele de fier, care vor ajuta la promovarea unor proiecte de genul acesta (cercetarea puterii de fuziune în Culham), din care nu putem avea doar un avantaj științific, ci și un avantaj comercial”, a spus premierul Marii Britanii.

Boris Johnson dorește ca oficialii să vină cu criterii care conferă aprobarea automată a vizelor, sub rezerva verificărilor de imigrare, asigurându-se că solicitanții pot să lucreze în Marea Britanie fără a avea o ofertă de muncă înainte de sosire.

Cercetătorii UE reprezintă jumătate din totalul forței de muncă din domeniul științific din Marea Britanie care numără 211.000 de specialiști. În prezent, aceștia nu au nevoie de vize pentru a lucra în laboratoarele britanice. În schimb, cei din afara Regatului Unit trebuie să treacă printr-un proces riguros supravegheat de Ministerul de Interne. Procesul este unul de durată, de până la 100 de zile, și costisitor,  la final solicitanții de viză ajungând să plăteasca taxe de aproximativ 8.000 de lire sterline.

După Brexit, noii solicitanți din țările UE vor trebui să parcurgă aceeași procedură, dând naștere unor temeri legate de o scădere drastică a specialiștilor cu competențe de cercetare în Marea Britanie. 

Cercetătorii din Marea Britanie sunt, de asemenea, îngrijorați de pierderea colaborărilor științifice cu institutele de cercetare din UE, precum și de pierderea finanțării europene.

Un studiu recent al Royal Society a arătat că peste 33% din lucrările de cercetare din Marea Britanie sunt realizate în co-autorat cu oameni de știință din UE și din țări asociate programului de cercetare și inovare Orizont 2020. Această tendință este de două ori mai crescută față de colaborările cu cercetătorii din SUA, care au loc într-un procent de 17,6%. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

PPE revine la șefia Eurogrupului la șapte ani după plecarea lui Jean-Claude Juncker: Ministrul de finanțe irlandez Paschal Donohoe a fost ales președinte al Eurogrupului

Published

on

© European Union

Paschal Donohoe, ministrul finanțelor publice și al reformei din Irlanda, a fost ales joi președinte al Eurogrupului, organismul UE care îi reunește pe cei 19 miniștri de finanțe zona euro, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Donohoe, membru al Partidului Popular European, a obținut susținerea majorității miniștrilor de finanțe din zona euro într-o competiție cu omologii săi Nadia Calvino (Spania) și Pierre Gramegna (Luxemburg). De altfel, socialista Nadia Calvino a fost considerată marea favorită în cursa pentru înlocuirea fostului ministru de finanțe portughez Mario Centeno.

Donohoe va prelua mandatul de la Centeno la 13 iulie, iar prima reuniune a Eurogrupului pe care o va conduce va avea loc la 11 septembrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Victoria lui Paschal Donohoe, puternic susținut de Partidul Popular European, reprezintă o consolidare a PPE în arhitectura instituțională a Uniunii Europene, după ce în cadrul negocierilor de anul trecut a obținut doar președinția Comisiei Europene, iar anul acesta a preluat și președinția Comitetului European al Regiunilor.

Pe de altă parte, Paschal Donohoe este primul președinte al Eurogrupului care aparține PPE după Jean-Claude Juncker, cel care a inaugurat această funcție în 2005 și a deținut-o până în 2013. Ulterior, atât Jeroen Dijselboem, cât și Mario Centeno au ocupat această funcție fiind membri ai Partidului Socialiștilor Europeni.

Paschal Donohoe a fost numit ministru finanțelor în Irlanda în anul 2017.

Eurogrupul este un organism informal în care miniștrii statelor membre din zona euro discută probleme de interes comun în ce privește politica monedei unice. Eurogrupul se concentrează pe coordonarea strânsă a politicilor economice. De obicei, se reunește o dată pe lună, în ajunul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În contextul crizei COVID-19, Eurogrupul a avut un rol important în ecuația negocierilor pentru a debloca sprijin financiar necesar statelor membre în scopul de a face față presiunii socio-economice și sanitare asupra sistemelor naționale și europene. Astfel, miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns în luna aprilie la un acord de 540 de miliarde de euro alocați sub forma a trei plase de siguranță: 240 de miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, 200 de miliarde de euro prin intermediul garanțiilor furnizate de Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.

De asemenea, Eurogrupului va juca un rol crucial și în arhitectura de consolidare a zonei euro, mai ales că Franța și Germania susțin un instrument bugetar al acestei zone, iar fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, actual președinte al Bundestagului, a făcut recent un apel la realizarea Uniunii economice și monetare.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: Prin adoptarea Pachetului de Mobilitate se va practica ”protecționismul într-o piață declarată liberă”

Published

on

©Vasile Blaga/ Facebook

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) subliniază că Parlamentul European a fost divizat între Est și Vest la votul pentru Pachetul de Mobilitate din cadrul sesiunii plenare din această săptămână și critică protecționismul într-o piață declrată ”liberă”.

“Estul a pierdut la vot chiar dacă, de această dată, s-au șters separațiile ideologice și a votat in corpore pentru apărarea drepturilor transportatorilor estici. Toate amendamentele depuse pentru a îndrepta unele prevederi discriminatorii pe care propunerea legislativă le conține au fost respinse. Orice persoană de bun simț înțelege că mii de camioane care circulă chiar și goale în mod obligatoriu o dată la opt săptămâni spre țara unde sunt înregistrate sunt o mare sursă de poluare, un adaos substanțial la trafic și o irosire aberantă de resurse. Unele prevederi par a fi cu dedicație pentru transportatorii din Est, care nu fac altceva decât să își desfășoare activitatea corect și onest pe o piață concurențială liberă. În esență, se practică protecționismul într-o piață declarată liberă”, a transmis deputatul european într-un comunicat de presă, remis Caleaeuropeana.ro.

Reamintim că Parlamentul European a aprobat miercuri, 9 iulie, toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

Europarlamentarul liberal speră ca analiza Executivului European să răstoarne întregul proces: ”Mai rămâne speranța ca executivul european să arate adevărul în analiza de impact pe care trebuie să o realizeze până la finalul anului, așa cum a anunțat imediat după votul din Parlament comisarul pentru transporturi, Adina Vălean. Mai sunt 18 luni până la intrarea în vigoare a noilor regulamente deci ar mai fi timp ca ea să fie blocată prin orice mijloace”, a mai adăugat Vasile Blaga.

De asemenea, Vasile Blaga a făcut referire la cele nouă state europene care iau în calcul atacarea la Curtea Europeană de Justiție a Pachetului Mobilitate: ”Sunt sigur că cele nouă state care deja au făcut nenumărate demersuri pentru respingerea Pachetului Mobilitate în forma sa actuală iau în calcul atacarea acestuia la Curtea Europeană de Justiție.”

Citiți și: MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Published

on

Autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, consideră că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, autoritățile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor și argumentelor părții române și ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate și transmise pe parcursul negocierilor interinstituționale între Consiliul UE și Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporționale și echilibrate în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă în sectorul transporturilor și sprijinirii, în același timp, a competitivității companiilor, inclusiv cele românești, din sectorul transportului rutier.

În acest context, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, își rezervă dreptul de a utiliza toate opțiunile de acțiune pe care le au la dispoziție, inclusiv introducerea de acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conține trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE  și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE și a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât și al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziția Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligația întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligația întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcție de situație), introducerea unei perioade de prohibiție de 4 zile pentru operațiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituționale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorității calificate a statelor membre.

Parlamentul European s-a pronunțat asupra pachetului final în sesiunea plenară din 8 iulie a.c. și a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perspectiva votului din Parlamentul European, miniștrii români ai transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor și, respectiv, afacerilor externe, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie a.c., o scrisoare în care au evidențiat implicațiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet și au solicitat Parlamentului European reanalizarea acestora din perspectiva menținerii competitivității transportului rutier de mărfuri și a contribuției acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending