Connect with us

U.E.

BREXIT: Cele șase state fondatoare ale UE se reunesc sâmbătă la Berlin

Published

on

Rezultatele referendumului din Marea Britanie produc efecte imediate pentru Uniunea Europeană. Cei șase membri fondatori (Belgia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Luxemburg) au hotărât să se întâlnească sâmbătă la Berlin.

brexit councilReuniunea va avea loc sub forma miniștrilor de Externe, cei care au mai avut o întrevedere în luna martie, cu câteva zile înainte de aniversarea semnării Tratatului de la Roma privind înființarea Comunităților Europene.

Comisia Electorală din Marea Britanie a anunțat că Regatul Unit a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană.

Rezultatele finale, potrivit BBC, arată astfel: 17,4 milioane voturi pentru BREXIT (51.9%) și 16.1 milioane voturi pentru REMAIN (48.1%).

David Cameron a anunțat că va demisiona din funcția de prim-minstru al Marii Britanii după ce cetățenii britanici au decis că vor ca Regatul United să părăsească Uniunea Europeană, potrivit The Independent.

Acesta a spus că ”voința poporului britanic” trebuie respectată.

”Poporul britanic a luat o decizie clară, aceea de a merge pe o cale diferită și cred că țara are nevoie de un nou leadership în această direcție. Cred că este în interesul nostru național să avem o perioadă de stabilitate și un nou leadership este necesar”, a completat acesta.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Inaugurarea Parchetului European: Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a UE, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori din cadrul Parchetului Europen pe care aceasta îl conduce au depus jurământul în cadrul unei ceremonii desfășurate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, marcând astfel debutul oficial al EPPO, a cărei activitate va veni în completarea celei pe care o desfășoară Eurojust și OLAF.

”Mă angajez solemn să îmi exercit funcţia în deplină independenţă, în interesul Uniunii în ansamblul său; să nu solicit şi să nu accept instrucţiuni de la nicio persoană sau entitate exterioară Parchetului European. Mă angajez de asemenea să respect obligaţia de confidenţialitate, în ceea ce priveşte orice informaţie deţinută de Parchetul European”, a sunat angajamentul solemn rostit de Laura Codruţa şi de procurorii europeni EPPO.

În cadrul ceremoniei au luat cuvântul Koen Lenaerts, preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, şi Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef european, potrivit Agerpres.

Angajamentul solemn a fost luat de Laura Codruţa Kovesi (România), Frederic Baab (Franţa), Cătălin-Laurenţiu Borcoman (România), Jaka Brezigar (Slovenia), Danilo Ceccarelli (Italia), Gatis Doniks (Letonia), Yvonne Farrugia (Malta), Teodora Georgieva (Bulgaria), Danielle Goudriaan (Ţările de Jos), Jose Eduardo Guerra (Portugalia), Petr Klement (Cehia), Tomas Krusna (Lituania), Tamara Laptos (Croaţia), Katerina Loizou (Cipru), Ingrid Maschl-Clausen (Austria), Juraj Novocky (Slovacia), Andres Ritter (Germania), Maria Concepcion Sabadell Carnicero (Spania), Gabriel Seixas (Luxemburg), Kristel Siitam-Nyiri (Estonia), Harri Tiesmaa (Finlanda), Yves Van Den Berge (Belgia) şi Dimitrios Zimianitis. (Grecia).

”Salutăm și felicităm noii procurori europeni, care astăzi au depus jurământul solemn de a depune eforturile necesare pentru combaterea fraudei și corupției la nivelul UE. Misiunea lor este clară: de a lupta împotriva fraudelor fiscale și de a proteja banii plătitorilor europeni de taxe”, au transmis vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, comisarul european pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn, și comisarul european pentru Justiție și Consumatori, Didier Reynders, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. 

În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Fiecare stat membru și-a desemnat candidații pentru funcția de procuror european, România fiind reprezentantă de Cătălin-Laurenţiu Borcoman.

Acești candidați au trebuit să îndeplinească mai multe criterii, și anume: să fie membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii respectivului stat membru, care prezintă toate garanțiile de independență și care dețin calificările necesare pentru numirea, în statele lor membre respective, în funcții înalte din cadrul parchetelor și al magistraturilor, să dețină o experiența practică relevantă în ceea ce privește sistemele juridice naționale, investigațiile financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Astfel, după ce juriul de selecție a întocmit avizele motivate și clasamentul pentru fiecare dintre candidații desemnați care au îndeplinit condițiile, Consiliul UE a selectat la 27 iulie pentru fiecare stat membru unul dintre candidați și l-a numit în funcția de procuror european.

Așadar, un număr de 14 procurori europeni, printre care şi cel român, au fost numiţi pentru un mandat de şase ani, care poate fi prelungit cu maximum trei ani prin decizie a Consiliului UE. Alţi opt au fost numiţi pentru o perioadă de trei ani, întrucât normele tranzitorii aplicabile primului mandat de la înfiinţarea EPPO prevăd că procurorii europeni din o treime din statele membre, selectaţi prin tragere la sorţi, vor deţine un mandat cu această durată, care nu poate fi reînnoit. Este cazul procurorilor din Grecia, Spania, Italia, Cipru, Lituania, Ţările de Jos, Austria şi Portugalia.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

Continue Reading

ROMÂNIA

România: Comisia Europeană aprobă redirecționarea a 550 milioane de euro din fondurile de coeziune pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de COVID-19

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operațional „Competitivitate” din România, redirecționând 550 de milioane de euro din finanțarea aferentă politicii de coeziune pentru a amortiza efectele negative ale crizei coronavirusului asupra economiei țării, potrivit unui comunicat. Sprijinul financiar acordat va ajuta mai mult de 120.000 de întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMM-uri) și implemenetarea inițiativelor de digitalizare și educație electronică.

„Datorită flexibilității oferite de inițiativa Comisiei de răspuns la coronavirus (CRII), companiile românești pot beneficia de acest sprijin vital pentru a rezista dificultăților provocate de pandemie și pentru a salva locuri de muncă. Împreună cu fondurile UE orientate deja către sectorul de sănătate din România, formare, educație și infrastructură, aceasta este o oportunitate unică pentru o redresare economică promptă. Acum este extrem de important să punem rapid în aplicare aceste măsuri”, a declarat Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

România a mobilizat deja 350 de milioane de euro din fonduri UE pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății  aflați în prima linie a luptei împotriva pandemiei.

Modificările sunt posibile datorită flexibilității excepționale din cadrul Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus (CRII) și a Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus (CRII +), care permit statelor membre să utilizeze finanțarea aferentă politicii de coeziune pentru a sprijini sectoarele cele mai expuse pandemiei.

Acestea vor consolida efectul transformator pe care îl au fondurile politicii de coeziune asupra economiei românești prin finanțarea inovației, cercetării, instruirii, educației, gestionării moderne a apei, sistemelor de canalizare, drumurilor noi și a altor infrastructuri.

Fondurile UE aferente politicii de coeziune sprijină sectorul sănătății, ajută economia și protejează locurile de muncă. În perioada 2014-2020, UE investește în România 30,3 miliarde EUR prin politica de coeziune.

Datorită Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus, un total de 1,35 miliarde de euro sunt mobilizate acum în cadrul finanțării aferente politicii de coeziune pentru a aborda criza actuală și efectele acesteia în România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noul plan de acțiune privind uniunea vamală: Comisia Europeană va prezenta în octombrie inițiativa „Ghișeul Unic”. Ce alte acțiuni cheie mai sunt prevăzute

Published

on

© European Communities, 1996

Comisia Europeană a lansat luni, 28 septembrie, un nou plan de acțiune privind uniunea vamală, care conține o serie de măsuri menite să creeze condițiile pentru ca vămile UE să fie mai funcționale, mai inovatoare și mai eficiente în următorii patru ani. Măsurile anunțate vor consolida uniunea vamală ca piatră de temelie a pieței unice. Ele confirmă, de asemenea, rolul ei major în protejarea veniturilor UE și a securității, sănătății și prosperității cetățenilor și întreprinderilor din UE.

Planul de acțiune anunțat astăzi include o serie de acțiuni cheie în domenii precum gestionarea riscurilor, gestionarea comerțului electronic, promovarea respectării legislației și acționarea ca o entitate unică a autorităților vamale.

  • CAPABILITĂȚI COMUNE DE ANALIZĂ: Un nou hub de analiză în cadrul Comisiei Europene pentru colectarea, analiza și partajarea datelor vamale cheie este în curs.
  • COOPERAREA VAMALĂ INTERNAȚIONALĂ: Consolidarea cooperării vamale internaționale cu par„tenerii comerciali și monitorizarea originii produselor eligibile pentru acorduri comerciale preferențiale de la sfârșitul anului 2020.
  • GRUP DE REFLECȚIE PENTRU MODERNIZAREA VĂMILOR: Lansarea de echipamente vamale moderne și fiabile în cadrul următorului buget al UE începând cu 2021. În acest scop, la începutul anului 2021 va fi lansat un grup de reflecție format din statele membre și părți interesate în cadrul programului vamal pentru a analiza modalitățile de a face uniunea vamală mai inteligentă, mai eficace, mai avansată din punct de vedere tehnologic și mai rezistentă la crize.
  • PROPUNERI LEGISLATIVE: Inițiativa „Ghișeul unic”, care permite întreprinderilor să îndeplinească formalitățile vamale într-un singur portal, va fi prezentată în octombrie 2020. De asemenea, în primul trimestru al anului 2023 vor fi prezentate obligații suplimentare pentru furnizorii de servicii de plată și platformele de vânzări online pentru a combate frauda vamală și fiscală în comerțul electronic.

Citiți și Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Uniunea vamală a UE s-a transformat într-o piatră de temelie a pieței noastre unice, menținând securitatea frontierelor UE, protejându-i pe cetățenii noștri de bunuri interzise și periculoase, cum ar fi armele, drogurile și produsele nocive pentru mediu, și facilitând, în același timp, comerțul UE cu restul lumii. În plus, ea generează venituri la bugetul UE. Dar, recent, a devenit clar că sunt necesare modalități mai inteligente de lucru pentru a permite autorităților vamale să gestioneze multiplele lor responsabilități, al căror număr crește continuu.

În directivele sale politice, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a anunțat că uniunea vamală trebuie să fie eficientizată, în special prin asigurarea unei abordări europene integrate a gestionării riscurilor vamale, care să sprijine efectuarea unor controale eficace de către statele membre ale UE. Planul de acțiune prezentat astăzi vizează tocmai îndeplinirea acestui deziderat.

Planul de acțiune a beneficiat de un proiect prospectiv inovator intitulat „Viitorul sectorului vamal în UE 2040”, care a vizat crearea unei înțelegeri comune și strategice în rândul principalelor părți interesate cu privire la modalitățile de abordare a provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă sectorul vamal, precum și conturarea unei viziuni care să prefigureze modul în care ar trebui să arate el în 2040.

ACTIVITĂȚILE COMERCIALE ALE UE, MAI MULT DE UN SFERT DIN COMERȚUL MONDIAL

În 2019, cota UE în comerțul mondial era de 15,3%, cu peste 850.000 de declarații vamale pe zi. În fiecare lună, cele 27 de state membre exportă și importă bunuri din și către restul lumii, cu o valoare de aproximativ 330 miliarde EUR.

OLAF a recomandat recuperarea a peste 2,7 miliarde EUR în taxe vamale neplătite pentru mărfurile subevaluate și 300 milioane EUR în cazurile de taxe antidumping aplicate sectorului de panouri solare, biomotorinei și altor sectoare între 2017 și 2019.

De asemenea, proape 27 de milioane de articole, cu o valoare de stradă de aproape 740 milioane EUR, care au încălcat drepturile de proprietate intelectuală (DPI), au fost reținute în 2018 .

Pentru mai multe informații consultați secțiunile Întrebări și răspunsuri și Fișă informativă.

 

Continue Reading

Facebook

U.E.10 mins ago

Inaugurarea Parchetului European: Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a UE, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO

ROMÂNIA14 mins ago

România: Comisia Europeană aprobă redirecționarea a 550 milioane de euro din fondurile de coeziune pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de COVID-19

EDITORIALE30 mins ago

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

COMISIA EUROPEANA50 mins ago

Noul plan de acțiune privind uniunea vamală: Comisia Europeană va prezenta în octombrie inițiativa „Ghișeul Unic”. Ce alte acțiuni cheie mai sunt prevăzute

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Avem nevoie de tânăra generație în domeniile relațiilor internaționale și diplomației, mai mult ca oricând

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Raport: Conflictele, criza climatică și COVID-19 reprezintă o mare amenințare pentru sănătatea femeilor și a copiilor. În 2019, la fiecare 13 secunde, un nou-născut a murit

U.E.2 hours ago

Comisia Europeană promovează digitalizarea comerțului electronic pentru vămile din UE, contribuind la combaterea fraudelor fiscale

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Cancelarul german Angela Merkel l-a vizitat pe opozantul rus Aleksei Navalnîi în spital

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Secretarul de Stat american Mike Pompeo, mesaj la începutul vizitei în Grecia: Puterea relației noastre bilaterale este la un nivel record

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

Advertisement
Advertisement

Trending