Connect with us

U.E.

BREXIT: Cele șase state fondatoare ale UE se reunesc sâmbătă la Berlin

Published

on

Rezultatele referendumului din Marea Britanie produc efecte imediate pentru Uniunea Europeană. Cei șase membri fondatori (Belgia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Luxemburg) au hotărât să se întâlnească sâmbătă la Berlin.

brexit councilReuniunea va avea loc sub forma miniștrilor de Externe, cei care au mai avut o întrevedere în luna martie, cu câteva zile înainte de aniversarea semnării Tratatului de la Roma privind înființarea Comunităților Europene.

Comisia Electorală din Marea Britanie a anunțat că Regatul Unit a votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană.

Rezultatele finale, potrivit BBC, arată astfel: 17,4 milioane voturi pentru BREXIT (51.9%) și 16.1 milioane voturi pentru REMAIN (48.1%).

David Cameron a anunțat că va demisiona din funcția de prim-minstru al Marii Britanii după ce cetățenii britanici au decis că vor ca Regatul United să părăsească Uniunea Europeană, potrivit The Independent.

Acesta a spus că ”voința poporului britanic” trebuie respectată.

”Poporul britanic a luat o decizie clară, aceea de a merge pe o cale diferită și cred că țara are nevoie de un nou leadership în această direcție. Cred că este în interesul nostru național să avem o perioadă de stabilitate și un nou leadership este necesar”, a completat acesta.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis complică negocierile privind relansarea UE: Grecia și alte țări din sud consideră că noi condiționalități sunt “inacceptabile din punct de vedere politic”

Published

on

© European Union 2020

Grecia nu va accepta condiţiile stricte impuse de Uniunea Europeană pentru folosirea fondurilor din cadrul planului de relansare de 750 de miliarde de euro conceput după pandemia de COVID-19, a declarat premierul elen Kyriakos Mitsotakis pentru Financial Times într-un interviu publicat duminică, relatează Reuters.

Grecii s-au maturizat mult. Şi vrem să ne facem propriile reforme“, a anunţat şeful guvernului de la Atena, citat de Politico Europe.

Guvernul elen se opune unui tip de condiții stricte, dar nepopulare, impuse țării în timpul crizei datoriilor, când “troica” formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional a obligat Grecia să facă reforme.

Mitsotakis a adăugat că și alte țări UE din sud consideră că propunerea de includere a unor “condiționalități” în cadrul planului de redresare, prin care Comisia Europeană urmărește să se asigure că banii europeni sunt cheltuiți pentru îmbunătățirea competitivității, este “inacceptabilă din punct de vedere politic”.

O revizuire semestrială a performanţelor economice desfăşurată de Comisia Europeană este suficientă şi nu este nevoie de “condiţionalităţi stricte suplimentare”, a insistat el, potrivit Agerpres.

Mitsotakis a declarat pentru Financial Times că Grecia are “o agendă de reforme foarte agresivă” care se va concentra pe “tranziţia verde”, “tranziţia digitală” şi încurajarea investiţiilor, în parte printr-un program de privatizare.

Premierul Greciei a făcut aceste comentarii cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul summit în persoană al liderilor UE după izbucnirea pandemiei, o reuniune extraordinară ce va avea loc în perioada 17-18 iulie la Bruxelles și care va fi consacrată negocierilor pentru instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde și pentru Cadrul Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și mai mulți lideri influenți precum cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron își doresc un acord până la finalul lunii iulie, în vreme ce grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – continuă să solicite o redresare economică bazată mai mult pe împrumuturi și mai puțin pe subvenții.

Principala condiționalitate propusă de Comisia Europeană și susținută de Germania prevede instituirea criteriului de respectare a statului de drept în accesarea fondurilor europene.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a cerut statelor membre să își construiască un plan național de recuperare economică în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Angela Merkel și Ursula von der Leyen ne decid destinul european în următoarele șase luni. Vor trebui luate decizii ferme pentru a renaște unitatea UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Relația apropiată dintre cancelarul german Angela Merkel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen pune și mai multă presiune pe cele două decidente de la vârful Uniunii Europene în vederea adoptării unor decizii pentru relansarea Europei, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

Într-o postare pe Facebook intitulată “Două doamne ne decid destinele”, președintele PMP a precizat că “toată atenția se îndreaptă spre Berlin”, în contextul în care Germania a preluat la 1 iulie președinția semestrială a Uniunii Europene.

“Până acum, omenirea a fost preocupată să gestioneze pandemia în sensul prevenirii extinderii COVID 19 prin autoizolare, distanțare fizică, igienă severă, dezbateri desfășurate preponderent în perimetrul originii virusului și a modului lui de răspândire. De acum încolo însă, pare ca ne-am obișnuit cu ideea că printre noi există un inamic invizibil de care trebuie să ne protejăm, prin urmare discuția va fi concentrată pe ce facem pentru a ne reveni din șocul produs în economie. În Europa, odată cu preluarea de către Germania a președinției rotative a Uniunii Europene, toată atenția se îndreaptă spre Berlin. În următoarele 6 luni, cancelarul german Angela Merkel va fi oficial la cârma Europei și va trebui să ia decizii ferme pentru a renaște unitatea europeană puternic afectată”, a spus Tomac.

“Practic, avem atât la Berlin, cât și la Bruxelles două doamne în fruntea Executivului care ne decid destinele în următoarele 6 luni. Faptul că șefa Guvernului german, Angela Merkel este foarte apropiată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înseamnă și mai multă presiune pe cele două decidente de la vârful UE”, a completat el.

Totodată, Tomac a subliniat că atât mediul de afaceri, cât și piețele de capital, precum și guvernele statelor membre respectă autoritatea și experiența cancelarului german, ceea ce constituie un mare avantaj pentru relansarea economică a Europei.

“Rămâne de văzut dacă și la București vom fi în măsură să fructificăm în următoarele șase luni oportunitățile oferite de guvernul european sau ne vom împiedica tot în chestiuni cu iz electoral, că doar avem două rânduri de alegeri în acest an și vorba unui PSDist: ce, la noi votează doamna Merkel?”, a conchis, retoric, eurodeputatul PMP.

Citiți și Ursula von der Leyen își pune mari speranțe în tandemul său cu Angela Merkel la cârma UE: Europa are “un mare noroc” că Germania preia președinția Consiliului în această criză profundă

Citiți și Ursula von der Leyen și Angela Merkel pun presiune pe liderii UE pentru un acord rapid de relansare: Această criză dictează viteza. Nu există o altă opțiune decât un acord în cursul verii

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu, bilanț la un an de activitate în Parlamentul European: Fostul președinte a inițiat rezoluția de comemorare a Revoluției Române din 1989, prima de acest fel votată în PE

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) și-a prezentat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, bilanțul de activitate al primului an din mandatul său de membru al Parlamentului European, cel mai important moment fiind inițierea rezoluției privind marcarea, în decembrie 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989.

“Un an de activitate în Parlamentul European: 12 întrebări cu solicitări de răspuns în scris, 28 de luări de cuvânt sau declarații în plenul Parlamentului European, peste 35 de luări de cuvânt sau declarații în cadrul Comisiei pentru afaceri externe, Subcomisiei pentru securitate și apărare și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, 158 de amendamente depuse, o rezoluție inițiată și 3 rezoluții co-semnate”, se arată într-un infografic publicat pe pagina de Facebook a fostului președinte.

 

România a devenit la 19 decembrie prima țară din fostul bloc sovietic din Europa de Est pentru care Parlamentul European a votat o rezoluție prin care comemorează cei 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.

Rezoluția, inițiată de europarlamentarul Traian Băsescu, solicită statului român să își intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului pe care o consideră ”o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”, criticând faptul că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea și punerea la dispoziție a adevărului.

Rezoluția susținută de toți eurodeputații români ”recunoaște sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989” care ”a permis tranziția României spre democrație, stat de drept, economie de piață, precum și integrarea ulterioară” în NATO și în Uniunea Europeană.

În expunerea de motive care argumentează această rezoluție se arată faptul că Revoluția din decembrie 1989 din România  ”a marcat în mod tragic tranziția poporului român spre libertate și stat de drept, care a rezultat în pierderea a 1.142 de vieți omenești, 3.138 de persoane rănite grav și peste 760 de persoane deținute ilegal și torturate” și că ”a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier”.

Vorbind atunci în plenul Parlamentului European, Traian Băsescu a afirmat că în decembrie 1989 “românii au spus NU hotărât, cu sacrificiul vieții lor, comunismului și au revenit în familia europeană”. De altfel, Traian Băsescu este președintele României care a condamnat oficial comunismul, de la tribuna Parlamentului României, la 18 decembrie 2006.

Traian Băsescu, președintele care a semnat tratatul de aderare a României la UE la 25 aprilie 2005, a devenit membru al Parlamentului European în urma alegerilor europene din 26 mai, candidând pe listele Partidului Mișcarea Populară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending