Connect with us

NATO

Bulgaria: Parlamentul și Guvernul îl sfidează pe președintele Rumen Radev și aprobă achiziția a opt avioane F-16 de la SUA

Published

on

Bulgaria a decis să achiziționeze opt avioane multirol F-16 de la Statele Unite, la o săptămână distanță după ce preşedintele Rumen Radev a respins prin veto ratificarea contractelor aferente, anunțul fiind salutat de Departamentul de Stat al SUA sub forma unui „angajament” al premierului Boiko Borisov și al guvernului bulgar de a-și moderniza armata prin achiziționarea acestor aeronave interoperabile în cadrul NATO.

Cele patru contracte între Sofia şi Washington privind achiziţia a opt avioane F-16, în valoare de 1,25 de miliarde de dolari, cât şi un contract de cooperare industrială, au fost publicate marţi în The Sofia Globe, relatează Radio Europa Liberă.

Departamentul de Stat de la Washington a salutat decizia Sofiei de a achiziţiona avioanele F-16C/D Block 70/72, împreună cu muniţii şi echipamentele conexe. Agenţia pentru Cooperare în domeniul Apărării şi Securităţii din SUA a estimat că valoarea totală a achiziţiei se ridică la 1,673 miliarde de dolari.

“Îl felicităm pe prim-ministrul Boiko Borisov şi Guvernul bulgar pentru angajamentul de a-şi moderniza armata prin achiziţia acestor avioane interoperabile NATO, foarte capabile”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de Departamentul de Stat, informează sursa citată.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a respins prin veto la 23 iulie ratificarea contractelor asupra legii de achiziţionare a opt avioane de luptă americane F-16 Block 70, argumentele sale contra vizând un preţ prea mare, o lipsă de echipament şi un deficit bugetar în creştere.

Cu toate acestea, veto-ul lui Radev a obligat Parlamentul să se pronunţe din nou asupra acestui contract, iar șeful statului nu se mai poate opune celui de-al doilea vot pentru.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Miniștrii Apărării din NATO se reunesc la Bruxelles pentru a pregăti summitul de la Londra. Jens Stoltenberg: Toți aliații trebuie să aibă sisteme de telecomunicații fiabile în timp de pace, criză și conflict, inclusiv pentru 5G

Published

on

© NATO

Miniștrii Apărării din țările membre ale NATO se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru a pregăti summitul șefilor de stat și de guvern din NATO, care avea loc în perioada 3-4 decembrie, la Londra, pentru a marca 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri că temele de pe agendă vor viza ”misiunile și operațiunile aliate, consolidarea pregătirii forțelor noastre, progresul înregistrat în ce privește partajarea echilibrată a sarcinilor și reziliența sistemelor noastre de telecomunicații”.

”Vom discuta și situația din nord-estul Siriei”, a spus Stoltenberg, referindu-se apreciativ la diminuarea violențelor din această zonă în urma declarației comune semnate de Statele Unite și de Turcia.

Înaltul oficial aliat a pus accentul pe adaptarea și răspunsurile NATO în raport cu amenințările hibride, subiectul urmând să se regăsească pe agenda miniștrilor.

Infrastructura civilă este o responsabilitate națională. Dar, în conformitate cu articolul 3 din Tratatul nostru fondator, a fi rezilient face parte din angajamentul fiecărui aliat față de Alianță și unul față de celălalt. Acesta este motivul pentru care miniștrii apărării NATO vor fi de acord cu o actualizare a cerinței noastre de bază pentru telecomunicațiile civile. Cerința este ca toți aliații să aibă sisteme de telecomunicații fiabile în timp de pace, criză și conflict, inclusiv pentru 5G”, a mai declarat Stoltenberg.

Dimensiunea telecomunicațiilor și implementarea tehnologiilor 5G reprezintă o sursă de tensiune la nivel aliat, în contextul în care mai mulți aliați europeni sunt tentați să își dezvolte infrastructura 5G în parteneriat cu compania chineză Hauwei, gigant aflat sub restricții în Statele Unite. 

De altfel, SUA au semnat în ultimele luni două memorandumuri cu doi aliați importanți din est – România și Polonia – privind implementarea tehnologiei 5G. Memorandumurile vizează condițiile privind organizarea licitațiilor pentru edificarea infrastructurii 5G în țările menționate cu scopul unei ”evaluări riguroase” a furnizorilor. 

La nivelul NATO, fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa, generalul Curtis Scaparrotti, a avertizat Germania că o dezvoltare a tehnologiei 5G cu compania Hauwei ar putea prejudicia comunicațiile militare cu aliații.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, cerința ca aliații NATO să aibă sisteme de telecomunicații fiabile necesită ca țările membre să aibă la dispoziție mai multe opțiuni : 1) opțiuni solide de restabilire a sistemelor în caz de perturbare a lor și de întrerupere; 2) acces prioritar pentru autoritățile naționale la rețelele de comunicații aflate în criză; 3) planuri minuțioase de gestionare a riscurilor și măsuri de atenuare; 3) schimbul de informații în timp util între guverne și cu sectorul privat.

”Mă aștept ca miniștrii să fie de acord să țină seama de aceste cerințe atunci când iau decizii naționale privind proiectarea, construirea și operarea rețelelor lor de telecomunicații”, a adăugat Jens Stoltenberg, precizând că aceste subiecte vor fi discutate și cu partenerii prezenți la reuniune, UE, Finlanda și Suedia.

Continue Reading

NATO

MAE: Pregătirea summitului NATO de la Londra, discutată de secretarul de stat Dan Neculăescu cu Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Secretarul de stat din cadrul MAE Dan Neculăescu s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu noul secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană. Neculăescu a participat tot marți, în calitate de vorbitor principal, la Conferința anuală a NATO pe tema controlului armamentelor, dezarmării și neproliferării armelor de distrugere în masă.

”În cadrul întrevederii, au fost abordate eforturile aliate de consolidare a apărării și descurajării pe flancul estic. De asemenea, cei doi interlocutori au avut un schimb eficient de opinii privind pregătirile pentru Summit-ul NATO de la Londra, din decembrie 2019”, informează MAE într-un comunicat.

În intervenția sa din cadrul Conferinței menționate, Dan Neculăescu a menționat preocupările globale de securitate determinate de dezvoltarea tehnologică a rachetelor balistice, precum și transferul tehnologiei asociate acestora către actori statali și non-statali. De asemenea, a indicat că există mecanisme internaționale care pot asigura transparența necesară și pot limita dezvoltarea sistemelor balistice, în special în context post-INF.

Secretarul de stat a trecut în revistă eforturile și expertiza pe care o poate furniza România în  domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Macedonia de Nord, cu un pas mai aproape de NATO: Senatul SUA a ratificat protocolul de aderare într-o ”dovadă pentru toți europenii că ușa NATO le este deschisă”

Published

on

©️ Zoran Zaev/ Facebook

Senatul Statelor Unite ale Americii a ratificat marți protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, devenind al 21-lea stat din cadrul Alianței Nord-Atlantice care validează acest proces.

Potrivit Defense News, Senatul american a aprobat aderarea Macedoniei de Nord la NATO cu 91 de voturi pentru și 2 împotrivă, ceea ce înseamnă că micul stat balcanic este cu un pas mai aproape să devină cel de-al 30-lea stat membru Alianței.

Decizia de la Washington reprezintă o victorie importantă pentru Skopje după ce Uniunea Europeană a decis să nu demareze negocierile de aderare cu Macedonia de Nord.

Totodată, decizia transmite un mesaj mai larg de sprijin pentru Europa și pentru descurajarea în regiune, a spus Jim Risch, președintele Comisiei pentru relații externe din Senat.

Acest lucru prezintă o dovadă pentru toți europenii, că sunt bineveniți, că ușa este deschisă, că dorim ca aceștia să se alăture NATO”, a completat el, adăugând că ”rușii urăsc extinderea NATO, însă că europenii trebuie încurajați”.

Luni, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut o convorbire telefonică cu premierul Zoran Zaev, asigurându-l pe acesta că procesul de ratificare a aderării Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică este ”pe calea cea bună”, în condițiile în care liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Între cele 21 de state care au ratificat aderarea Macedoniei de Nord se numără și România, iar această țară ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc în perioada 3-4 decembrie la Londra, aderarea efectivă urmând să se concretizeze în prima parte a anului 2020.

Aderarea Macedoniei de Nord la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimul an și jumătate au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie 2018, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena, iar Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a devenit Republica Macedonia de Nord.

Cea mai recentă aderare la NATO a avut în 2017, Muntenegru devenind al 29-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. De altfel, din 1999 încoace, 13 țări au aderat la Alianță, între care și România în anul 2004.

Macedonia de Nord s-a alăturat în 1995 Parteneriatului pentru Pace, iar în anul 1999 candidatura sa la NATO a fost formalizată prin lansarea ”Membership Action Plan”. Invitația de aderare a Macedoniei la NATO urma să fie făcută la summitul aliat de la București (3-4 aprilie 2008), însă aceasta a fost blocată de Grecia. În comunicatul final al summitului respectiv se convenea că aderarea Macedoniei la NATO va avea loc după soluționarea disputei privind denumirea oficială a statului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending