Connect with us

JUSTIȚIE

Călin Popescu Tăriceanu: În condiţiile războiului politic total, România nu e pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE

Published

on

Acordul pe justiţie propus de ALDE este un apel la responsabilitate şi reprezintă poate ultimul „tren” în ceea ce priveşte exercitarea cu succes a preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene, susţine liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele ALDE mai atrage atenţia că România este ruptă în două de conflictele politice. „Este un mare semn de întrebare cum am ajuns ca în anul care celebrăm 100 ani de la Unire, societatea românească să fie mai dezbinată ca niciodată”, a scris Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

Foto: Senat

„Mulţi au spus că solicitarea ALDE de a găsi un consens ar echivala cu un pas în spate în efortul de a stopa abuzurile. Nimic mai fals. Înainte de toate, faptul că astăzi oficialii europeni încep să admită că în România există o gravă problemă reprezentată de protocoale, faptul că astăzi se vorbeşte despre reglementarea ascultărilor abuzive ale telefoanelor sunt şi rezultatul eforturilor ALDE. Eforturi însă realizate cu pragmatism, consecvenţă, folosind atât armele discursului politic, cât şi pe cele ale diplomaţiei”, a scris joi Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

„Trebuie spus că în condiţiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE. Este un avertisment în al doisprezecelea ceas pe care îl adresez cu responsabilitate tuturor oamenilor politici, în special Preşedintelui României şi liderilor partidelor parlamentare din opoziţie. Cine crede că liderii europeni vor fi înţelegători când în an electoral, oamenii politici de la Bucureşti se vor război se înşeală. România deja pierde teren şi va avea enorm de pierdut dacă lucrurile nu se schimbă de urgenţă”, mai spune Tăriceanu.

„Vom continua să fim trimişi la colţ de către liderii europeni care înţeleg mult mai bine jocurile politice şi diplomatice şi acţionează în interesul propriilor ţări”, subliniază Tăriceanu.

El atrage atenţia că acordul dintre partide pe care l-a propus ALDE reprezintă unul dintre ultimele trenuri în ceea ce priveşte preluarea preşedinţiei Consiliului UE şi este un apel deschis la responsabilitate şi la asumarea, de către clasa politică, a unor principii fundamentale.

„Acordul propus de ALDE este unul din ultimele trenuri, dacă nu ultimul în ceea ce priveşte gestionarea cu succes a preşedinţiei Uniunii Europene. Este un apel deschis la responsabilitate. Un apel la asumarea de către clasa politică din România a unor principii fundamentale care să asigure că abuzurile şi practica protocoalelor nelegale nu se vor mai repeta, iar românii îşi vor avea asigurate drepturile şi libertăţile fundamentale. Asumarea acestor principii în locul unor conflicte politice interminabile este necesară pentru a merge înainte. Dacă nu, politicienii se vor război în continuare iar România va pierde”, mai scrie liderul ALDE.

Tăriceanu descrie România ca fiind o ţară ruptă în două din cauza conflictelor politice şi spune că vede o fractură majoră în societatea românească. El se întreabă cum a ajuns România să fie atât de dezbinată chiar în anul în care celebrează 100 de ani de la Unire.

„În al doilea rând, este nevoie de un consens într-o ţară ruptă în două de conflict, din păcate alimentat cu cinism de reprezentanţii instituţiilor de forţă. Cine crede că bătălia politică s-a oprit la holurile Parlamentului sau la platourile de televiziune se înşeală. De fiecare dată când merg în ţară văd fractura majoră care are loc în societatea românească. Trebuie să oprim această fractură, să reparăm ce trebuie reparat şi să redeschidem dialogul la nivelul întregii societăţi. Nu sunt cuvinte mari, ci sunt realităţi pe care românii le simt pe propria piele. Este un mare semn de întrebare cum am ajuns ca în anul care celebrăm 100 ani de la Unire societatea românească să fie mai dezbinată ca niciodată”, explică liderul ALDE.

De asemenea, spune Tăriceanu, propunerile făcute de ALDE, precum un ministru al Justiţiei tehnocrat şi restrângerea puterilor preşedintelui, sunt doar nişte principii de bun-simţ şi nu urmăresc eliminarea adversarilor politici.

„Principiile pe care ALDE le propune urmăresc să restabilim un echilibru, în care românii indiferent de tabără să recâştige încrederea în Justiţie şi convingerea că aceasta nu este folosită ca instrument de eliminare a adversarilor politici incomozi. (…) Sunt principii fundamentale, de bun-simţ şi importante pentru viitorul României. Sper că se va găsi suficientă înţelepciune pentru a înţelege importanţa acestui moment prin care trecem. Da, vreau o Românie fără abuzuri, fără protocoale, fără intervenţia nedemocratică a serviciilor! Şi sunt convins că acest acord este cea mai bună şansă pentru a atinge acest deziderat!”, conchide Tăriceanu.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis, că este nevoie de consens la nivelul partidelor parlamentare asupra modificărilor la legile justiţiei, dar care trebuie să înceapă de la definiţia statului de drept. Tăriceanu a mai spus că trebuie acceptat un ministru tehnocrat la Justiţie.

„Cred că e necesară o discuţie între partidele din Parlament pentru a ajunge la un consens asupra modificărilor”, a afirmat Tăriceanu, adăugând că trebuie pornit de la câteva principii. El a spus că, în primul rând, trebuie să pornească de la discuţie privind definiţia statului de drept.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

FOTO Cum arată buletinele de vot pentru referendumul național din data de 26 mai 2019

Published

on

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat marți, pe pagina sa de Facebook, modelul buletinelor de vot pentru referendumul național din data de 26 mai, organizate în aceeași zi cu alegerile europene.

În 26 mai, românii vor avea în fața trei buletine diferite de vot: unul pentru alegerile europarlamentare 2019 și unul pentru fiecare dintre cele două întrebări cuprinse în referendumul pentru justiție.

Cele trei buletine vor fi introduse în urne de vot separate, a anunțat, săptămâna trecută, Biroul Electoral Central.

Modelul buletinelor de vot a fost propus de Autoritatea Electorală Permanentă. Cele două modele sunt printate pe hârtie format A5.

A doua pagină a buletinelor de vot (n.r. versoul primei coperți) este goală, având înscrisă doar numerotarea paginii, în subsol.

Pe a treia pagină a buletinelor va fi tipărită întrebarea și pătrate de 4X4 cm, cu afirmația și negația. Pe unul dintre ele, românii trebuie să pună ștampila de vot.

Ultima pagină a buletinelor de vot pentru referendumul pentru justiție va rămâne goală. Pe aceasta se va aplica, după ieșirea din cabina de vot, ștampila de control.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să voteze la referendum: „Pe 26 mai sa spunem răspicat DA pentru România europeană”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a transmis joi, într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, că îi îndeamnă pe români să vină să voteze la referendum dacă își doresc o Românie europeană.

Dragi români, cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai sa spunem răspicat Da pentru România europeană, ”DA” pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați ”DA” la referendum și nu-i lăsați pe alții să decida în locul vostru. Românii votează pentru ca românii contează”, este mesajul șefului statului.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene reia avertismentele scrisorii lui Frans Timmermans: Comisia va activa fără întârziere mecanismul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda MCV

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Comisia Europeană a confirmat luni că prim-vicepreşedintele Frans Timmermans le-a trimis vineri autorităţilor române o nouă scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de evoluţiile referitoare la statul de drept în România.

Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi premierului Viorica Dăncilă, după cum a declarat în conferinţa de presă cotidiană a Comisiei Europene purtătorul de cuvânt Margaritis Schinas.

”Principala îngrijorare se referă la evoluţiile care interferează cu independenţa sistemului judecătoresc şi combatarea eficientă a corupţiei, inclusiv protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene şi în special amendamentele recent adoptate la codurile penale ce riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni. Posibila legislaţie care permite apelurile extraordinare ar agrava suplimentar situaţia statului de drept. Dacă nu sunt adoptate rapid îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt luate alte măsuri negative, precum promulgarea ultimelor amendamente la codurile penale, Comisia va activa fără întârziere cadrul pentru protejarea statului de drept şi va suspenda Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De asemenea, Comisia îşi rezervă atribuţiile de gardian al Tratatelor şi nu va ezita să lanseze rapid procedura de infringement dacă este necesar. Obiectivul Comisiei rămâne de a ajuta autorităţile române să găsească soluţii privind problemele statului de drept. Comisia rămâne pregătită să se angajeze într-un dialog constructiv şi activ cu autorităţile române şi să lucreze împreună pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, a declarat Schinas, citat de Agerpres.

În scrisoarea menționată, Comisia Europeană avertizează, în premieră, cu declanşarea Articolului 7 împotriva României modificările la codurile penale vor intra în vigoare. Comisia Europeană va ”declanșa mecanismul statului de drept fără întârziere” în contextul ”îngrijorărilor majore” privind statul de drept în România, se arată în scrisoarea transmisă de Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene. Interesant este faptul că în motivarea sa Comisia Europeană a precizat că va declanşa “Rule of law Framework”, un mecanism care va înlocui pentru un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale.


“Având în vedere aceste preocupări majore şi dacă îmbunătăţirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori dacă alţi paşi negativi sunt făcuţi, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanşa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod satisfăcător”, se mai arată în scrisoare.


Scrisoarea lui Timmermans, datată cu 10 mai, a fost trimisă la o zi distanță după summitul special al Uniunii Europene de la Sibiu, în care România și-a pus speranțele că va fi momentul ce definește moșnirea președinției sale la Consiliul UE.

Amintim totodată că, la începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Ulterior, Parlamentul României a votat în favoarea revizuirii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, stârnind critici din partea președintelui Klaus Iohannis, legea necesitând de altfel să fie promulgată de șeful statului pentru a intra în vigoare.

Atunci, după votul de la București, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, presa europeană relata că o posibilitate ar fi lansarea unei proceduri de infringement, a cărei etapă finală ar putea fi sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE.

O altă posibilitate ar fi activarea articolului 7, măsură deja luată împotriva Ungariei şi Poloniei, în cazul Budapestei de către Parlamentul European, iar în cazul Varșoviei de către Comisia Europeană.

Activarea articolului 7 poate implica suspendarea dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE, dar cu condiţia ca toate celelalte state membre să fie de acord cu o asemenea sancţiune.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending