„Avem nevoie de un model economic propriu, gândit în primul rând pentru interesul nostru economic național”, a transmis duminică viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.
Cătălin Predoiu a afirmat că, în urmă cu zece ani, datoria externă a României se situa la aproximativ 20% din PIB, un nivel relativ redus. Potrivit acestuia, în acea perioadă a fost conturat un model de dezvoltare economică bazat pe trei piloni principali: îndatorarea externă, fondurile europene și consumul.
„Primul pilon, îndatorarea externă, a finanțat în principal creșteri ale cheltuielilor salariale și ale asistenței sociale, dar și investiții în infrastructură cu un impact preponderent local sau regional. Prin Programul „Anghel Saligny”, resurse importante au fost direcționate către autoritățile locale pentru modernizarea drumurilor județene și comunale, construirea de poduri, școli, sedii administrative și alte obiective necesare comunităților”, a adăugat acesta.
Potrivit lui Cătălin Predoiu, aceste investiții au răspuns unor nevoi reale, însă o parte semnificativă a resurselor ar fi trebuit orientată către sectoare cu un efect de multiplicare ridicat asupra economiei, precum industriile viitorului, digitalizarea, valorificarea resurselor de minerale critice, cercetarea și tehnologiile avansate.
„Al doilea pilon, fondurile europene, a fost afectat de o capacitate administrativă redusă, de birocrație și, în anumite situații, de corupție. În plus, prin PNRR, accesarea acestor fonduri a fost condiționată de implementarea unor reforme structurale dificile, pe care administrația românească nu a reușit să le finalizeze nici până în prezent. Reforma salarizării în sectorul public este doar unul dintre exemple”, a continuat ministrul.
Cătălin Predoiu a susținut că, în aceste condiții, România a pierdut anul trecut miliarde de euro din fonduri europene, iar alte câteva miliarde sunt în continuare expuse riscului de a fi pierdute, deoarece reformele asumate nu au fost implementate integral, iar Guvernul nu dispune de instrumentele constituționale necesare pentru adoptarea rapidă a actelor normative restante.
„Cel de-al treilea pilon, consumul, a fost alimentat în mare măsură prin importuri. Deficitul comercial s-a adâncit deoarece oferta internă nu a reușit să răspundă cererii, în principal din cauza suprareglementării și a barierelor birocratice care continuă să descurajeze investițiile și dezvoltarea sectorului privat. Astăzi, România nu dispune de un model coerent și viabil de dezvoltare economică, nici măcar la nivel conceptual. Se vorbește constant despre reforme și dezvoltare economică, însă orice transformare profundă a administrației centrale și locale trebuie să înceapă cu un audit administrativ profesionist. Acesta ar trebui să analizeze comparativ cadrul legislativ și structurile instituționale create pentru aplicarea sa. Câte dintre reglementările pe care ministerele le aplică sau le emit mai sunt astăzi corelate între ele? Câte mai sunt necesare? Câte se suprapun, se contrazic sau reprezintă, în realitate, obstacole pentru mediul economic? În egală măsură, trebuie evaluat dacă fiecare dintre actualele structuri organizatorice și funcțiile administrative mai corespund responsabilităților generate de legislația în vigoare”, a detaliat acesta.
Viceprim-ministrul a afirmat că procesul de dereglementare trebuie să se desfășoare simultan și în strânsă corelare cu reorganizarea administrației centrale și locale și că numai astfel pot fi obținute reduceri de costuri realizate rațional, fără afectarea capacității instituționale. El a adăugat că evaluarea preliminară ar putea dura unul sau doi ani, iar implementarea efectivă a ajustărilor și optimizărilor administrative încă câțiva ani.
„În paralel, România trebuie să își redefinească modelul economic național, pornind de la propriile resurse, de la realitățile demografice, de la structura profesională a populației active și de la obiectivele strategice asumate prin reprezentarea politică a suveranității naționale. Acest model trebuie construit în jurul avantajelor competitive ale României și adaptat atât nevoilor, cât și potențialului economiei private. În august se încheie PNRR, obsesia ultimilor ani. Ce urmează? Care este modelul economic pe care îl vom urma? Despre ce vom mai vorbi în materie de dezvoltare economică? Consumul și-a epuizat capacitatea de a reprezenta principalul motor al creșterii. Suntem la limita supraîndatorării. Ne putem împrumuta în continuare, însă la costuri tot mai ridicate. Pentru ce anume? Cum repornim economia dacă nu avem nici măcar un model coerent pe care să îl urmăm?”, a spus ministrul.
Cătălin Predoiu a susținut că măsurile de reducere a deficitului bugetar și de menținere sub control a cheltuielilor publice sunt necesare, însă nu sunt suficiente pentru dezvoltarea economică și nu pot constitui, prin ele însele, un model economic. Potrivit acestuia, problema a fost întotdeauna ponderea deficitului în PIB, nu doar deficitul în sine, motiv pentru care este necesară acționarea în continuare pe ambele planuri: reducerea costurilor și adoptarea unor măsuri de stimulare a economiei.
„Dacă deficitul bugetar e redus, nu înseamnă automat că economia se relansează. Sunt multe state cu deficite reduse și creștere economică mică, dar dobânzile mai mici, inflația mai redusă și salariile care evoluează în linie cu productivitatea pun bazele refacerii competitivității, iar pentru stimularea ofertei e nevoie și de un model de creștere. Reducerea deficitului bugetar a reprezentat o prioritate și o necesitate, iar acest lucru este înțeles de toată lumea. Totuși, în paralel trebuie dezvoltat un adevărat program ambițios de atragere a investițiilor străine, în special din statele partenere strategice și din regiunea Golfului, unde sunt multe lichidități care își caută plasamentul”, a adăugat Predoiu.
Cătălin Predoiu a precizat că reglementările promovate recent de Guvern ar putea reprezenta un început, însă sunt necesare politici dedicate atragerii investițiilor strategice. Acesta a susținut că România are nevoie de un model propriu de dezvoltare economică, care să răspundă intereselor economice naționale și să fie urmat pe parcursul mai multor cicluri de guvernare.
„De aceea, întrebarea esențială rămâne însă aceeași: după reducerea deficitului, ce urmează? Ne limităm la continuarea măsurilor de consolidare fiscală sau construim, în sfârșit, un model economic capabil să repornească economia și să genereze creștere sustenabilă? Cred că aceasta este adevărata provocare pe care România trebuie să o rezolve, simultan cu identificarea majorității de voturi necesare învestirii și susținerii unui guvern în Parlament sau imediat după instalarea unui guvern. În absența unei relansări economice rapide, care să scoată țara din stagnare și să o readucă pe traiectoria creșterii, cele 233 de voturi se vor întoarce inevitabil împotriva celor care le-au obținut”, a continuat Predoiu.
Viceprim-ministrul a afirmat că aplicarea consecventă, timp de cel puțin 5-10 ani, a unui model economic național presupune un consens politic larg, cvasigeneral, similar celui încheiat pentru aderarea României la NATO și Uniunea Europeană.
„Sunt de opinia că e timpul să ieșim din simplul statut de membru NATO și UE și de partener strategic al unor țări importante. Este momentul să ne punem problema să stăm mai mult pe „propriile picioare” și să ne formulăm și ambiția de a fi o putere economică regională, nu doar să ne reducem deficitele și să evităm downgrade-ul de țară. Aceasta este o necesitate a momentului, dar, privită la modul absolut, este o ambiție mică, de țară fără pretenții. Pentru a avea însă ambiții, avem nevoie de un model economic propriu, gândit în primul rând pentru interesul nostru economic național și pentru bunăstarea fiecărei familii, a fiecărui cetățean; oricât de idilic ar suna, este singura politică realistă care va aduce și voturi pe termen lung”, a conchis Cătălin Predoiu.
