Comisia Europeană a adoptat luni, 19 iulie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și reziliență (PNRR) al Cehiei. Acesta este un pas important în vederea plății de către UE a unor granturi în valoare de 7 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), potrivit unui comunicat. Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Cehiei. De asemenea, va juca un rol esențial în sprijinirea Cehiei pentru a ieși mai puternică din pandemia COVID-19.
„Comisia Europeană a decis să dea undă verde planului de redresare și reziliență al Cehiei. Acest plan va juca un rol crucial în sprijinirea tranziției către un viitor mai ecologic și mai digital pentru Cehia. Măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice, de digitalizare a administrației publice și de descurajare a utilizării abuzive a fondurilor publice sunt exact în concordanță cu obiectivele NextGenerationEU. Salut, de asemenea, accentul puternic pe care planul îl pune pe consolidarea rezilienței sistemului de sănătate din Cehia pentru a-l pregăti pentru provocările viitoare. Vom fi alături de voi la fiecare pas pentru a ne asigura că planul este pus în aplicare pe deplin”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Green light to Czechia’s recovery plan.
It will make Czechia’s economy greener, more digital, while strengthening the national healthcare system to prepare it for future challenges.
It is the recovery Europe and Czechia need, now and for the future.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 19, 2021
Ursula von der Leyen și-a continuat în această săptămână turneul european prin capitalele statelor membre, început pe 16 iunie în Portugalia, țară care a deținut președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului, pentru a exprima sprijinul Comisiei Europene pentru PNRR-ul Cehiei. Săptămâna trecută, aceasta a mers în Irlanda, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul irlandez Micheál Martin la Universitatea Tehnologică din Dublin, Grangegorman.
Aceasta a fost primită la Praga de premierul Andrej Babiš, cu care a discutat despre strategia de investiții a Cehiei în cadrul MRR.
Planul ceh face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.
Comisia a evaluat planul Cehiei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Croației sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.
Mecanismul de Redresare și Reziliență – care se află în centrul Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, statele membre trebuie să elaboreze planurile naționale de reforme și investiții prin care trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.
Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Cehiei
În urma evaluării de către Comisie a planului Cehiei, se constată că acesta alocă 42% din totalul finanțării sale pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Planul include investiții în energie regenerabilă, modernizarea rețelelor de distribuție a încălzirii urbane, înlocuirea cazanelor pe cărbune și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice. Planul include, de asemenea, măsuri pentru protecția naturii și gestionarea apei, precum și investiții în mobilitatea durabilă.
În urma evaluării planului Cehiei de către Comisie, se constată că acesta alocă 22% din totalul fondurilor alocate pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Planul prevede investiții în infrastructura digitală, în digitalizarea administrației publice, inclusiv în domeniile sănătății, justiției și administrării autorizațiilor de construcție. Acesta promovează digitalizarea întreprinderilor și proiectele digitale în sectoarele culturale și creative. Planul include, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a competențelor digitale la toate nivelurile, ca parte a sistemului de educație și prin programe dedicate de perfecționare și recalificare.
Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 910 milioane EUR către Cehia sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată Cehiei.
Comisia va autoriza plățile ulterioare pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.
Până în acest moment, Executivul European a aprobat 17 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg, Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația și Irlanda.
Planurile trimise de Slovenia, Cipru, Croaţia, Lituania și Irlanda și aprobate după 1 iulie urmează să fie analizate de miniştrii finanţelor în următoarele săptămâni.
În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificări, după ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.
Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.