Connect with us

ROMÂNIA

Vicepremierul Dan Barna estimează că în septembrie PNRR-ul României ar putea fi aprobat de Comisia Europeană

Published

on

© Dan Barna - Facebook

Vicepremierul Dan Barna estimează că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propus de România și trimis la Bruxelles ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, după o etapă de clarificări, în contextul în care din această săptămână Comisia Europeană a anunțat că va da undă verde la primele Planuri Naționale de Redresare și Reziliență, relatează Agerpres.

De asemenea, Dan Barna a reiterat luni că PNRR nu a fost respins sau retrimis de Comisia Europeană.

„Va mai dura probabil cam două luni această etapă de cerere de clarificări, răspunsuri din partea noastră. La finalul ei, undeva în septembrie – anticipez eu – vom avea şi aprobarea programului cu proiectele respective. Evident că în această etapă de clarificări, dacă sunt necesare ajustări, acestea vor fi făcute. Face parte din procedura obişnuită”, a declarat el, la Palatul Parlamentului.

Vineri, Comisia Europeană a dezmințit că PNRR-ul României a fost respins și a menționat clar că aceste schimburi de informații sunt o parte cu totul normală și preconizată a procedurii de evaluare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență [articolul 19 alineatul (1)], potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România.

„Pe parcursul întregii perioade de evaluare, Comisia Europeană se află în contact permanent cu toate statele membre, inclusiv cu România, cu privire la conținutul planurilor lor de redresare și reziliență. Aceste schimburi sunt o parte cu totul normală și preconizată a procedurii de evaluare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență [articolul 19 alineatul (1)]. România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat”, a mai informat Reprezentanța.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

”Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

Published

on

© Florin Cîțu/ Facebook

Premierul Florin Cîțu și-a exprimat convingerea că proiectul privind cartea electronică de identitate, lansat recent la Cluj-Napoca, va fi extins și la nivel național, în termenul stabilit de 18 luni, punctând că viitorul este al digitalizării și al informatizării serviciilor publice.

”Foarte bună iniţiativa Ministerului Afacerilor Interne de a lansa proiectul pilot pentru emiterea Cărţii Electronice de Identitate, în municipiul Cluj-Napoca! Viitorul este al digitalizării şi al informatizării serviciilor publice! Sunt convins că vom extinde acest proiect la nivel naţional, în termenul stabilit de 18 luni, astfel încât toţi românii să poată beneficia de Cartea Electronică de Identitate, un document ce oferă mai multă siguranţă privind datele cetăţenilor. România, hai că se poate!” a transmis premierul Florin Cîțu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ministerul Afacerilor Interne va începe emiterea primelor 5000 de cărți de identitate electronice, în prima zi a lansării acestui proiect-pilot 450 de persoane optând pentru emiterea noului document.

Noul document de identitate asigură cetățenilor garanții suplimentare de securitate, iar instituțiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise.

Cartea electronică de identitate oferă titularului accesul la servicii la nivel național și european și asigură suportul tehnic necesar în vederea folosirii semnăturii electronice ceea ce va contribui la reducerea birocrației în relațiile cetățenilor cu autoritățile publice. De asemenea, conține suportul electronic aferent cardului național de asigurări sociale de sănătate, cu interfața contact și suport electronic de tip contactless, specific documentelor electronice de călătorie.

Termenul de valabilitate al C.E.I. se stabilește în funcție de vârsta titularului pentru a fi în concordanță cu modificările fizionomiei acestuia. De asemenea, se poate solicita emiterea unui nou CEI, înainte de expirarea termenului de valabilitate, în funcție de evenimentele de stare civilă sau administrative din viața cetățenilor.

Tot ca element de noutate, opțional, la solicitarea părinților sau a reprezentanților legali, se va putea elibera o carte electronică de identitate copilului, indiferent de vârsta lui, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pe 4 august, care conferă părinților această opțiune.

Continue Reading

NATO

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

Published

on

© NATO

Alianța Nord-Atlantică a transmis marți un mesaj de condoleanțe față de România și Regatul Unit după atacul cu dronă comis asupra vasului “Mercer Street” pe largul coastelor Omanului, care s-a soldat cu pierderea vieții unor navigatori român și britanic.

“Ne alăturăm aliaților în condamnarea fermă a recentului atac fatal asupra navei MV Mercer Street în largul coastelor Omanului și ne exprimăm condoleanțele față de România și Regatul Unit pentru pierderile suferite. Libertatea de navigație este vitală pentru toți aliații NATO și trebuie să fie menținută în conformitate cu dreptul internațional”, a transmis NATO, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alianța Nord-Atlantică arată că trei state aliate – Regatul Unit, Statele Unite și România – au ajuns la concluzia că este foarte probabil ca Iranul să fie responsabil pentru acest incident.

“Aliații rămân îngrijorați de acțiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune și fac apel la Teheran să își respecte obligațiile internaționale”, a conchis NATO.

Mesajul aliat a fost dublat și de un alt mesaj de condoleanțe din partea secretarului de stat al SUA, Antony Blinken.

“Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează un model de atacuri și alte comportamente beligerante”, a subliniat șeful diplomației americane, arătând că Statele Unite oferă condoleanțe familiilor victimelor și condamnă cu fermitate atacul cu drone asupra petrolierului „Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord.

Departamentul de Stat al SUA mai arată că portavionul USS Ronald Reagan, distrugătorul USS Mitscher și Grupul de Luptă 5 (Carrier Strike Group – CGS) au răspuns apelului de urgență al petrolierului și l-au escortat către o zonă sigură.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz a provocat reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut o convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian.

Situația s-a intensificat din punct de vedere diplomatic după ce România și Marea Britanie i-au convocat pe ambasadorii Iranului în cele două capitale aliate pentru explicații, gestul fiind replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

Published

on

©European Communities, 2010/ Source: EC - Audiovisual Service

În luna iunie, prețurile producției industriale au crescut cu 1,4% atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, România aflându-se printre țările membre ce au raportat un avans semnificativ, arată datele publicate marţi de Eurostat. 

În mai, prețurile producției industriale au crescut cu 1,3% în zona euro și cu 1,4% în UE, comparativ cu luna precedentă, iar în iunie 2021, comparativ cu iunie 2020, prețurile producției industriale au crescut cu 10,2% în zona euro și cu 10,3% în Uniunea Europeană. 

 

Prețurile producției industriale în zona euro în luna iunie 2021, comparativ cu luna mai 2021, au crescut cu 3,3% în sectorul energetic, cu 1,3% pentru bunurile intermediare, cu 0,4% pentru bunurile de capital și cu 0,3% pentru bunurile de consum durabile. În total, prețurile producței industriale, cu excepția energiei, au crescut cu 0,7%. 

În UE, prețurile producției industriale au crescut cu 3,4% în sectorul energetic, cu 1,4% pentru bunurile intermediare, cu 0,4% pentru bunurile de capital și pentru bunurile de consum nedurabile și cu 0,3% pentru bunurile de consum durabile. Prețurile în total, cu excepția energiei, au crescut cu 0,8%.

Cele mai mari creşteri din UE ale preţurilor producţiei industriale în iunie, comparativ cu luna precedentă, au fost în Danemarca (5,1%), Estonia (4,6%), Letonia (3,1%) şi România (2,6%), singura scădere fiind în Irlanda ( -0,3%).

Anual, prețurile producției industriale au crescut în toate statele membre, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Irlanda (+42,5%), Belgia (+20,7%) și Danemarca (+19,1%), România înregistrând o creștere anuală de 12,3% în iunie, faţă de o expansiune de 10,4% în mai.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu5 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.6 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL8 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO9 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.9 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA9 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending