Connect with us

ROMÂNIA

Vicepremierul Dan Barna estimează că în septembrie PNRR-ul României ar putea fi aprobat de Comisia Europeană

Published

on

© Dan Barna - Facebook

Vicepremierul Dan Barna estimează că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propus de România și trimis la Bruxelles ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, după o etapă de clarificări, în contextul în care din această săptămână Comisia Europeană a anunțat că va da undă verde la primele Planuri Naționale de Redresare și Reziliență, relatează Agerpres.

De asemenea, Dan Barna a reiterat luni că PNRR nu a fost respins sau retrimis de Comisia Europeană.

„Va mai dura probabil cam două luni această etapă de cerere de clarificări, răspunsuri din partea noastră. La finalul ei, undeva în septembrie – anticipez eu – vom avea şi aprobarea programului cu proiectele respective. Evident că în această etapă de clarificări, dacă sunt necesare ajustări, acestea vor fi făcute. Face parte din procedura obişnuită”, a declarat el, la Palatul Parlamentului.

Vineri, Comisia Europeană a dezmințit că PNRR-ul României a fost respins și a menționat clar că aceste schimburi de informații sunt o parte cu totul normală și preconizată a procedurii de evaluare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență [articolul 19 alineatul (1)], potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România.

„Pe parcursul întregii perioade de evaluare, Comisia Europeană se află în contact permanent cu toate statele membre, inclusiv cu România, cu privire la conținutul planurilor lor de redresare și reziliență. Aceste schimburi sunt o parte cu totul normală și preconizată a procedurii de evaluare, astfel cum este prevăzut în Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență [articolul 19 alineatul (1)]. România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat”, a mai informat Reprezentanța.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

”Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis participă, la Praga, la prima reuniune a Comunității Politice Europene, summit la care vor lua parte și liderii R. Moldova, Marii Britanii și Turciei

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Klaus Iohannis participă în perioada 6-7 octombrie 2022 la prima reuniune a Comunității Politice Europene şi la reuniunea informală a Consiliului European, care se desfășoară la Praga, Republica Cehă. Marți, șeful statului a avut consultări în acest sens cu trei lideri europeni – președintele Consiliului European și prim-miniștrii Finlandei și Luxemburgului.

Prima reuniune a Comunității Politice Europene, care va avea loc joi, 6 octombrie 2022, va constitui o platformă de dialog politic, care va reuni cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și 17 parteneri europeni, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit Palatului Cotroceni este vorba despre partenerii din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Turcia, Islanda, Regatul Norvegiei, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein.

Reuniunea va reprezenta un prilej de promovare a cooperării cu privire la teme de interes comun, în vederea consolidării securității, stabilității și prosperității pe întreg continentul european, fără ca acest cadru să constituie o alternativă la procesul de extindere a Uniunii Europene.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. Președintele Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Mai mult, Marea Britanie și Republica Moldova s-au oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității, după cel de la Praga.

În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, care va avea loc la vineri, 7 octombrie 2022, liderii UE vor aborda situația din Ucraina, din perspectiva răspunsului european la demersurile Federației Ruse de escaladare a conflictului şi a continuării acordării de sprijin Ucrainei pe plan financiar, politic, militar şi umanitar.

De asemenea, va fi abordată situația pe piața de energie, din punctul de vedere al impactului prețurilor ridicate la energie asupra costului vieții şi al eforturilor de asigurare a securității aprovizionării cu energie.

Liderii UE vor avea discuții şi cu privire la situația economică la nivel european, cu accent pe abordarea nivelului ridicat al inflației și al riscului de recesiune.

Continue Reading

EDUCAȚIE

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare număr de școlari în grija unui singur profesor

Published

on

© Ministerul Educației Naționale/ Facebook

De Ziua Internațională a Învățătorului, Eurostat a publicat o statistică aniversară, potrivit căreia în 2020 erau aproximativ 5,2 milioane de cadre didactice angajate în învățământ. 

În ceea ce privește vârsta, în 2020, 388.000 de cadre didactice aveau mai puțin de 30 de ani în cele trei niveluri de învățământ. Între timp, 2,0 milioane de cadre didactice aveau 50 de ani sau mai mult (39% din totalul forței de muncă din învățământ).

Femeile reprezentau majoritatea forței de muncă din învățământ. În 2020, 73% dintre profesorii angajați în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior erau femei (3,8 milioane).

De asemenea, un cadru didactic avea sub grija sa în medie de 12,3 copii, în 2020. În UE, în 2020, numărul mediu de elevi pe profesor la nivelul învățământului primar, secundar și secundar superior – raportul dintre elevi și studenți și profesori – era de 12,3.

Cele mai ridicate rate au fost raportate în Țările de Jos (16,5 elevi pe profesor), Franța (14,9) și România (14,3). Între timp, cel mai mic raport a fost înregistrat în Luxemburg (7,1), urmat de Grecia (8,5) și Malta (8,8).

© Eurostat

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UE va avea o nouă legislație care îi va consolida capacitatea de a preveni și gestiona epidemiile de boli transmisibile

Published

on

© European Union, 2014

Parlamentul European a aprobat astăzi, 4 octombrie, noi măsuri care consolidează capacitatea Uniunii de a preveni și controla focarele de boli transmisibile și de a aborda amenințările transfrontaliere la adresa sănătății, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro

Eurodeputații au aprobat acordul încheiat cu Consiliul referitor la extinderea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), cu 542 voturi pentru, 43 împotrivă și 9 abțineri. Noua legislație urmărește să consolideze capacitatea Uniunii de a preveni și gestiona epidemiile de boli transmisibile și de a se pregăti pentru acestea.

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) va coopera cu Comisia Europeană, cu autoritățile naționale, cu organismele Uniunii și cu organizațiile internaționale pentru a garanta că activitățile lor sunt coerente și se completează reciproc. Pentru a genera date comparabile și în timp util, Centrul va coordona standardizarea procedurilor de colectare a datelor, dar și validarea, analizarea și diseminarea datelor la nivelul Uniunii.

În plus, ECDC va monitoriza îndeaproape capacitatea sistemelor naționale de sănătate de a detecta și de a preveni epidemiile de boli transmisibile, dar și capacitatea lor de a răspunde la aceste epidemii și de a se redresa în urma lor. De asemenea, va identifica lacunele existente și va oferi recomandări bazate pe date științifice.

Cu 544 voturi pentru, 50 împotrivă și 10 abțineri, Parlamentul a adoptat și acordul privind o serie de măsuri care vor permite Uniunii Europene să anticipeze și să răspundă mai bine la amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății.

Noile norme includ o mai bună planificare a prevenirii, pregătirii și răspunsului la nivelul Uniunii și la nivel național. Comisia va fi în măsură să recunoască în mod oficial o urgență de sănătate publică la nivelul Uniunii Europene, care ar declanșa o cooperare mai strânsă în interiorul Uniunii și ar permite dezvoltarea și stocarea în timp util a contramăsurilor medicale.

Legislația clarifică și procedurile pentru a achiziționa în comun medicamente și dispozitive medicale, inclusiv posibilitatea de a limita achizițiile paralele și activitățile de negociere ale țărilor participante în cazul produselor achiziționate în comun la nivelul Uniunii.


În urma voturilor finale din plen, textele vor trebui acum să fie aprobate oficial și de Consiliu, urmând să fie apoi publicate în scurt timp în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Ca parte a construirii unei uniuni europene a sănătății, Comisia a propus, la 11 noiembrie 2020, un nou cadru de securitate sanitară, pe baza lecțiilor învățate din combaterea COVID-19. Pachetul include trei acte legislative: un rol mai important pentru Agenția Europeană pentru Medicamenteextinderea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și o propunere de regulament privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Incendii de pădure: Comisia Europeană propune 170 de milioane de euro pentru consolidarea flotei rescEU

CONSILIUL UE1 hour ago

Țările UE au ajuns la un acord cu privire la noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru anexarea ilegală de teritorii ucrainene

U.E.2 hours ago

Șeful diplomației UE: Războiul din Ucraina nu se poate încheia din cauza ”oboselii” lumii occidentale

Eugen Tomac2 hours ago

Din Parlamentul European, Eugen Tomac cere instituirea unei ”pensii minime europene”: Pensionarii merită respect și o viață demnă

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi: UE trebuie să ofere în continuare o finanțare adecvată pentru prevenirea cancerelor. Să facem tot posibilul pentru a salva cât mai multe vieți

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis participă, la Praga, la prima reuniune a Comunității Politice Europene, summit la care vor lua parte și liderii R. Moldova, Marii Britanii și Turciei

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană este pregătită să discute despre ”o plafonare a prețului gazului utilizat pentru a genera electricitate”: Trebuie să limităm impactul inflaționist al gazului asupra energiei electrice

EDUCAȚIE3 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare număr de școlari în grija unui singur profesor

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski invită Franța să participe activ la negocierile privind înființarea Tribunalului Special pentru crimele de agresiune ale Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL UE4 hours ago

Parlamentul European cere Consiliului UE să ia o decizie rapidă și să înghețe 7,5 miliarde de euro pentru Ungaria

Eugen Tomac2 hours ago

Din Parlamentul European, Eugen Tomac cere instituirea unei ”pensii minime europene”: Pensionarii merită respect și o viață demnă

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană este pregătită să discute despre ”o plafonare a prețului gazului utilizat pentru a genera electricitate”: Trebuie să limităm impactul inflaționist al gazului asupra energiei electrice

INTERVIURI2 days ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO5 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL5 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE1 week ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

Team2Share

Trending