Fostul comisar european pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat luni că sosirea ilegală a mii de oameni din Maroc în exclava spaniolă Ceuta, la sfârșitul lunii iulie, „îndeplinește toate criteriile unui atac hibrid”. Breton a precizat că originea acestui atac trebuie investigată și identificată de Bruxelles prin intermediul reglementărilor UE privind serviciile digitale, informează EFE, potrivit Agerpres.
„Ceuta nu este o criză a migrației. Este o operațiune”, a declarat Breton într-un interviu acordat ziarului belgian Le Soir.
Potrivit fostului comisar european, mobilizarea a 72.000 de persoane „nu a apărut din senin”, ci reprezintă mai degrabă un „atac hibrid”. Breton a descris acest tip de acțiune drept una coordonată, care combină mijloace militare, informaționale, cibernetice și migratorii, operând sub pragul conflictului deschis, cu scopul de a slăbi un adversar fără a-i oferi un „casus belli” (motiv de război).
„Ceea ce s-a întâmplat în Ceuta pe 30 și 31 iulie îndeplinește toate cerințele”, a afirmat el.
În opinia lui Breton, cele întâmplate se înscriu într-un „model” observat deja în 2021. El a amintit că, la acea vreme, guvernul președintelui belarus Aleksandr Lukașenko „a organizat transferul a 17.500 de persoane care au încercat să treacă frontiera poloneză numai în octombrie, eliberând vize în mod fraudulos cetățenilor irakieni și sirieni”.
De asemenea, el a subliniat că, în noiembrie 2023, Rusia a transferat aproximativ 1.000 de migranți către frontiera finlandeză pe parcursul a trei luni.
„În ambele cazuri, Uniunea Europeană, NATO și statele afectate au descris aceste operațiuni drept atacuri hibride. Ceuta se încadrează exact în aceeași paradigmă”, a comentat el.
Pentru politicianul francez, Marocul nu a făcut în acest caz „ceea ce face de obicei; adică să-i oprească la cinci, zece sau 20 de kilometri de frontieră pe migranții care încercau să plece”.
Breton a indicat două posibile explicații: „presiunea algoritmică din partea actorilor privați sau semipublici, al căror scop este să testeze reziliența europeană și să profite de aceasta” sau un posibil „semnal statal îndreptat către Madrid sau Bruxelles într-un moment specific al unei negocieri bilaterale delicate”.
„Precedentele belaruse și rusești ne-au învățat că presiunea migrației poate fi exploatată pentru a obține concesii politice: ridicarea sancțiunilor, recunoaștere diplomatică, subvenții. Cine a beneficiat de pe urma a ceea ce s-a întâmplat în Ceuta? Această întrebare merită să fie analizată de autoritățile competente, atât la Bruxelles, cât și în capitale”, a subliniat el.
Breton a apreciat că „singura ipoteză” care poate fi exclusă din start este cea a întâmplării. „Douăzeci de mii de persoane într-un grup de Facebook, 11 milioane de afișări, un mesaj atent calibrat, un moment ales la începutul unui vârf turistic și politic european… asta nu se întâmplă peste noapte”, a subliniat fostul comisar european.
Prin urmare, Breton a cerut o anchetă asupra celor întâmplate, prin coordonarea instrumentelor europene existente, în principal Legea privind serviciile digitale (DSA), care permite investigatorilor autorizați să acceseze date de pe principalele platforme online pentru a investiga riscurile sistemice. Și aceasta pentru că, în opinia lui Breton, „Ceuta este un risc sistemic”.
„Comisia trebuie să solicite de la Meta, TikTok, X și YouTube toate datele referitoare la conturile, grupurile, videoclipurile și buclele care au alimentat campania cu 11 milioane de afișări. Articolele 34, 35 și 36 din DSA obligă aceste platforme să evalueze și să atenueze tocmai acest tip de risc”, a spus el.
De asemenea, el a sugerat posibilitatea alcătuirii unei comisii de anchetă a Parlamentului European care ar convoca platformele și statele afectate, precum și o colaborare între serviciile de informații europene sub auspiciile Intcen, unitatea de analiză a Serviciului European de Acțiune Externă.
Pentru a proteja împotriva acestor tipuri de atacuri, Breton a solicitat, de asemenea, o creștere de cinci ori a personalului Centrului European pentru Transparență Algoritmică, cu sediul în Sevilla, în Spania, și acordarea unui mandat operațional pentru avertizarea timpurie a mobilizărilor coordonate în scopuri hibride.
„Ceuta nu a fost sfârșitul unui ciclu. A fost începutul unuia nou”, a avertizat el.
În acest context, Uniunea Europeană, Meta și TikTok au convenit luni să creeze un nou canal dedicat schimbului de informații și cooperării cu organismele de verificare a faptelor, pentru a detecta rapid și a reduce impactul dezinformării legate de criza migrației din Ceuta, a relatat luni Politico, potrivit EFE.
Noul mecanism va permite Comisiei Europene, platformelor și verificatorilor de conținut potențial fals să ceară revizuirea și, după caz, eliminarea unui astfel de conținut, într-o procedură mai simplificată și mai rapidă decât sistemele obișnuite de răspuns la dezinformare, potrivit a trei surse anonime citate de publicația americană.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație, Henna Virkkunen, a avut deja întâlniri cu Meta și TikTok pentru a aborda situația din Ceuta.
