România și alte șase state membre au cerut Comisiei Europene măsuri și fonduri dedicate turismului din regiunile de la frontiera estică a Uniunii Europene, unde războiul Rusiei împotriva Ucrainei a redus numărul vizitatorilor și a afectat investițiile și afacerile locale, informează joi Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Solicitarea vizează atât viitoarea Strategie europeană pentru turism durabil, cât și bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034.
Potrivit sursei citate, ministrul Irineu Darău a transmis Comisiei Europene o scrisoare comună împreună cu miniștrii responsabili de turism din Polonia, Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania și Estonia.
Pentru România, efectele deteriorării contextului de securitate sunt resimțite în special în Delta Dunării, județul Tulcea, Constanța și în alte zone apropiate frontierei, unde numeroși operatori economici depind de activitatea turistică.
Cele șapte state avertizează că regiunile de la frontiera estică se confruntă cu scăderea fluxurilor turistice, reticența investitorilor și dificultăți tot mai mari pentru întreprinderile locale din turism.
Prin scrisoarea comună, semnatarii solicită ca viitoarea Strategie europeană pentru turism durabil să includă măsuri adaptate acestor regiuni, nu doar obiective generale valabile pentru întregul sector.
Printre propuneri se numără sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din turism, îmbunătățirea accesului la finanțare, investiții în conectivitatea regiunilor și măsuri de promovare care să contribuie la recâștigarea încrederii turiștilor și investitorilor.
Cele șapte state cer, de asemenea, ca viitorul buget multianual al Uniunii Europene să reflecte dificultățile specifice ale regiunilor de la frontiera estică și să prevadă resurse adecvate pentru dezvoltarea și creșterea rezilienței acestora.
„Solidaritatea europeană trebuie să se reflecte în politici și investiții care sprijină comunitățile afectate de contextul geopolitic și contribuie la menținerea competitivității sectorului turistic în aceste zone”, a transmis Ministerul Economiei.
Comisia Europeană a recunoscut deja efectele economice ale războiului asupra acestor regiuni. Într-un plan prezentat în februarie 2026, executivul european a arătat că numărul înnoptărilor turiștilor străini a scăzut cu aproximativ 10% până la 35% în statele cele mai afectate, în timp ce costurile finanțării au crescut, iar încrederea investitorilor s-a deteriorat.
Documentul Comisiei include în categoria regiunilor estice și zonele României și Bulgariei de la Marea Neagră, alături de teritoriile statelor membre care se învecinează cu Rusia, Belarus sau Ucraina.
Executivul european s-a angajat atunci să abordeze dificultățile sectorului turistic în viitoarea strategie, prin măsuri pentru adoptarea unor modele sustenabile, creșterea rezilienței și refacerea încrederii internaționale prin acțiuni de promovare.
Comisia lucrează în prezent la finalizarea primei Strategii a UE pentru turism durabil, care va aborda inclusiv pregătirea pentru crize, mobilitatea și conectivitatea transfrontalieră, deficitul de personal și competitivitatea sectorului.
Solicitarea celor șapte state intervine și în contextul negocierilor asupra bugetului UE pentru perioada 2028–2034. Propunerea Comisiei trebuie aprobată în unanimitate de statele membre, cu acordul Parlamentului European, iar alocările și prioritățile sale pot fi modificate în cursul negocierilor.
Platforma reunește Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Nordică de Investiții și băncile naționale de dezvoltare din cele nouă state participante. Instituțiile implicate estimează că EastInvest va facilita investiții publice și private de cel puțin 28 miliarde de euro în perioada 2026–2027.
Prin intermediul mecanismului, întreprinderile, autoritățile locale și alți inițiatori de proiecte din regiunile eligibile pot obține împrumuturi și asistență pentru pregătirea investițiilor. EastInvest nu este însă un program dedicat exclusiv turismului, iar România nu beneficiază de o alocare națională prestabilită.
