Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

Published

on

© Administrația Prezidențială

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), informează executivului european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

România urmează să primească în total 29,2 miliarde EUR, constând în 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe durata de viață a planului său.

Acest anunț vine după ce Guvernul a aprobat la 10 noiembrie primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Românieidouă memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România. De asemenea, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență între Comisia Europeană și România, de aproximativ 15 miliarde de euro.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Guvern: Până la finalul anului, România va mai primi aproape 2 miliarde de euro, echivalentul împrumutului de prefinanțare

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Guvernul României a mai informat suplimentar că, până la finalul anului, țara noastră va primi și împrumutul de prefinanțare, în cuantum de 1,942 mld. euro. În plus, anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro. Pentru anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Cele cinci obiective atinse sunt:

  • Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR);
  • Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;
  • Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
  • Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual);
  • Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

În perioada următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va semna acordurile de finanțare cu ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Protecția consumatorilor: Comisia Europeană a identificat practici manipulatoare în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări

Published

on

© European Union 2018

Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor din 23 de țări membre, din Norvegia și Islanda (rețeaua CPC) au publicat rezultatele unei acțiuni de verificare („sweep”) a site-urilor web de vânzare cu amănuntul.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, această verificare a vizat 399 de magazine virtuale ale unor comercianți cu amănuntul care vând produse variind de la textile la produse electronice.

Verificarea s-a axat, de asemenea, pe trei tipuri specifice de practici manipulatoare despre care se constată deseori că sunt utilizate pentru a-i determina pe consumatori să facă alegeri care ar putea să nu fie în interesul lor, așa-numitele „interfețe înșelătoare” (dark patterns).

Printre acestea se numără: numărătoarele inverse false; interfețele web concepute pentru a-i determina pe consumatori să facă achiziții, să cumpere abonamente sau să aleagă alte opțiuni; precum și informațiile ascunse. Ancheta a arătat că 148 de site-uri conțineau cel puțin una dintre aceste trei interfețe înșelătoare.

”Conform verificării noastre, aproape 40 % din site-urile web de cumpărături online se bazează pe practici manipulatoare menite să exploateze vulnerabilitățile consumatorilor sau să îi înșele. Acest comportament este vădit reprobabil și contravine protecției consumatorilor. Astăzi, dispunem deja de instrumente obligatorii cu ajutorul cărora putem contribui la soluționarea acestor probleme și fac apel la autoritățile naționale îndemnându-le să recurgă la capacitățile lor de asigurare a respectării legii pentru a lua măsuri adecvate și pentru a combate aceste practici. În paralel, Comisia revizuiește întreaga legislație privind protecția consumatorilor pentru a se asigura că aceasta este adecvată pentru era digitală, inclusiv pentru a evalua dacă interfețele înșelătoare fac obiectul unor supravegheri adecvate”, a precizat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Concret, verificările au relevat:

  • 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice;
  • 54 de site-uri web au direcționat consumatorii către anumite opțiuni – de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare – fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii;
  • S-a constatat că 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori. De exemplu, era vorba de informații referitoare la costurile de livrare, la compoziția produselor sau la disponibilitatea unei opțiuni mai ieftine. 23 de site-uri web disimulau informații cu scopul de a manipula consumatorii îndemnându-i să își facă un abonament;
  •  Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea, aplicațiile a 102 dintre site-urile web care au făcut obiectul verificării, dintre care 27 au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.

Care sunt pașii următori? 

Autoritățile naționale vor contacta acum comercianții în cauză pentru a le solicita să își rectifice site-urile web și, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare în conformitate cu procedurile lor naționale.

Pe lângă această acțiune de verificare și ca parte a eforturilor sale mai ample de a aborda interfețele înșelătoare pentru a completa activitatea rețelei CPC, Comisia va contacta, de asemenea, comercianții online care au fost identificați într-un studiu din 2022 privind practicile comerciale neloiale în mediul digital pentru a le cere să remedieze problemele identificate aici.

În plus, Comisia colectează feedback cu privire la trei directive referitoare la protecția consumatorilor, pentru a stabili dacă acestea asigură un nivel ridicat de protecție în mediul digital: Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor și Directiva privind clauzele contractuale abuzive. O consultare publică este deschisă până la 20 februarie 2023.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a trimis o scrisoare de întârziere mai multor state care nu au comunicat încă măsurile de transpunere integrală a unor directive UE în domeniile fiscalității și uniunii vamale, aceste țări, printre ele aflându-se și România, având două luni la dispoziție pentru a răspunde scrisorii în cauză și pentru a transpune directivele respective în legislația națională, în caz contrar instituția poate emite un aviz motivat.

Combaterea evaziunii fiscale:  noi norme de cooperare administrativă între autoritățile fiscale în contextul utilizării platformelor digitale de către contribuabili

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în martie 2021, Consiliul a adoptat o modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (Directiva UE 2021/ 514 – DAC7).

În temeiul DAC7, platformele digitale, cum ar fi site-urile web și aplicațiile mobile, care permit contribuabililor să vândă bunuri, să ofere servicii personale online și offline sau să închirieze bunuri imobile sau mijloace de transport, trebuie să raporteze contribuabilii respectivi și activitățile economice ale acestora.

Aceste informații vor ajuta autoritățile fiscale din statele membre ale respectivilor contribuabili să prevină evaziunea fiscală sau raportarea eronată prin utilizarea platformelor digitale.

Toate statele membre trebuiau să transpună directiva în legislația lor națională și să informeze Comisia cu privire la aceasta până la 31 decembrie 2022. Următoarele state membre nu au notificat sau au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a DAC7 și primesc astăzi o scrisoare de punere în întârziere: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia.

Protecția consumatorilor: protejarea intereselor colective ale consumatorilor prin intermediul mecanismului acțiunilor reprezentative

Directiva privind acțiunile reprezentative (UE) 2020/1828 urmărește să garanteze că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile lor în temeiul legislației Uniunii.

Aceasta va împuternici entitățile calificate să lanseze acțiuni reprezentative în numele consumatorilor și va introduce prerogative de sancționare mai puternice pentru autoritățile de protecție a consumatorilor din statele membre.

Această acțiune reprezentativă va permite unei entități calificate, cum ar fi o organizație de consumatori, să solicite despăgubiri, precum compensații, înlocuiri sau reparații, pentru un grup de consumatori care au fost afectați de o practică comercială ilegală. Întrucât directiva a intrat în vigoare în decembrie 2020, statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională și pentru a informa Comisia.

Deși în majoritatea statelor membre se lucrează în prezent la adoptarea legilor, un număr mare de state membre nu au reușit să notifice măsurile naționale de transpunere integrală a directivei până la termenul stabilit, cel de 25 decembrie 2022 și, prin urmare, vor primi scrisori de punere în întârziere:  Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre să-și respecte angajamentele de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți atmosferici, conform prevederilor Directivei 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (”plafoanele naționale de emisie” sau ”Directiva NEC”).

Conform unui comunicat al instituției, directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți care trebuie atinse de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030.

Statele membre trebuie să stabilească programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCP) pentru a arăta cum vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.

Pactul Verde European, prin intermediul căruia Uniunea Europeană urmărește să devină neutră din punct de vedere climatic, pune accentul pe reducerea poluării atmosferice, care se numără printre principalii factori care afectează negativ sănătatea umană.

 Comisia a analizat inventarele naționale de emisii ale mai multor poluanți prezentate de statele membre în 2022 (reflectând emisiile din 2020).

Cele 14 state membre menționate mai sus nu și-au respectat angajamentele pentru unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNAIC ale majorității acestor state membre nu au asigurat atingerea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale de origine umană, astfel cum prevede directiva.

Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul pentru care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor 14 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL11 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA12 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.13 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu13 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA13 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA14 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending