Connect with us

COMISIA EUROPEANA

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Published

on

© European Commission

Luni a avut loc un moment istoric la București. Formal, Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, care se ridică la 29,2 miliarde de euro, o anvelopă financiară destinată reformelor și investițiilor care semnifică peste 10% din Produsul Intern Brut al țării. Practic, executivul european a dat undă verde circuitului decizional prin care Consiliul UE va aproba în termen de patru săptămâni acest plan fără precedent și prin care România va primi întâia tranșă de bani până la finalul acestui an, constând într-o pre-finanțare de 3,6 miliarde de euro.

Caracterul istoric nu derivă din momentul per se în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a înmânat documentul planului către președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu, ci din contextul care au făcut deopotrivă necesar și posibil un plan de relansare de o asemenea magnitudine în Europa: redresarea economică și socială a Uniunii Europene pe noi baze, ecologice și digitale, ca urmare a celei mai grave crize de la înființarea Uniunii (pandemia de COVID-19), având ca punct de plecare un plan franco-german, construit pe un concept mixt de fonduri de tip granturi și împrumuturi obținute printr-o mutualizare a datoriilor, adoptat la capătul celui mai lung summit din ultimul deceniu și sigilat decizional printr-un amplu proces de negociere între instituțiile UE.

România a devenit astfel cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, contractate la aceeași dobândă (sub 1%) toate statele membre pe baza ratingului de creditare al Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Acest pas esențial este urmat de o rută procedurală și decizională și de un întreg traseu de reforme și investiții și un, în timp ce întreg instrumentul oferă o fereastră de timp limitată. România, asemenea tuturor statelor membre, trebuie să contracteze finanțările până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Care este ruta procedurală pentru ca fondurile să puse la dispoziția României pentru reforme și investiții?

Ca parte a procedurii după evaluarea pozitivă adoptată la 27 septembrie de Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6-3,8 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această pre-finanțare, care provine deopotrivă din granturi și împrumuturi, va fi parafată prin semnarea unui acord financiar între Comisia Europeană și România.

Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Ulterior, România va putea solicita rambursări de sume alocate prin PNRR de până la două ori pe an în baza implementării țintelor și jaloanelor din planul aprobat. Mingea merge apoi în terenul Comisiei Europene care va trebui să pregătească în termen de două luni de la solicitarea României o evaluare preliminarii a cererii. 

Procedura primirii sumelor solicitate se încheie cu o decizie a Comisiei Europene în acest sens, luând în considerare și opinia Comitetului economico-financiar.

© European Commission

Cum a primit planul României aceleași calificative precum cele ale Franței sau Germaniei?

Planul de redresare al României “este un plan foarte cuprinzător, foarte bun”, a declarat luni un înalt funcționar european, în cadrul unui briefing tehnic cu presa română. Evaluarea tehnică a primit și cea mai înaltă formă de aprobare politică din partea Ursulei von der Leyen, care a afirmat, la București că planul României “un plan foarte bun, orientat către viitor”.

Pentru a fi aprobate, este necesar ca PNRR-urile statelor membre ale UE să respecte 11 criterii, iar acestea să fie notate cu calificative A sau B, unde A înseamnă că un criteriu a fost respectat în mare măsură, B – un criteriu a fost respectat într-o măsură moderată. Cel de-al treilea calificativ (C – un criteriu nu a fost respectat deloc) ar fi atras neaprobarea planului.

Conform acestor 11 criterii, Comisia a trebuit să evalueze dacă: măsurile au un impact de durată; măsurile abordează provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări sau o parte semnificativă a acestor provocări; jaloanele și țintele care permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele și investițiile sunt clare și realiste; planurile îndeplinesc obiectivul de 37 % privind cheltuielile legate de climă și obiectivul de 20 % privind cheltuielile legate de digitalizare; planurile respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”; planurile prevăd un mecanism adecvat de control și audit și o justificare plauzibilă a calculării costurilor.

România a primit zece calificative A, după cum a anunțat premierul Florin Cîțu, și un calificativ B. Asemenea Germaniei sau Franței, singurul calificativ B a vizat justificarea calculării costurilor.

© European Commission

O imagine de ansamblu asupra PNRR-ului României. Cum arată traseul de reforme și investiții pe care Bucureștiul va trebui să-l parcurgă

Cele zece calificative înalte de tip “A” reprezintă linia extrem de succintă a unui plan foarte cuprinzător. În urma evaluării respectării criteriilor de către Comisia Europeană și aprobării documentului final, PNRR-ul României așteaptă încheierea rutei procedurale pentru a demara traseul implementării țintelor, jaloanelor, reformelor și investițiilor.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la data de 2 iunie. Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte, care vor trebui îndeplinite pentru a primi cele 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și cele 14,94 miliarde sub formă de împrumuturi.

© European Commission

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Asigurarea tranziției ecologice a României: Fonduri de 41% pentru tranziție verde; România va trebui să elimine cărbunele până în 2032, iar conductele noi de gaze vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

© European Commission

Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru:

  • modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro);
  • o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro);
  • construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro);
  • mobilitate urbană (1,8 miliarde de euro);
  • protecția mediului și a biodiversității (1,1 miliarde de euro);
  • producție de energie curată (855 de milioane de euro).

© European Commission

De altfel, România va putea finanța construcția de conducte de gaze prin Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce Comisia Europeană a decis că această investiție este de viitor, deoarece conductele vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen verde, a declarat un înalt oficial al Uniunii Europene, în briefingul de presă amintit anterior.

Un alt argument pentru susținerea investițiilor în gaz este legată de renunțarea treptată la cărbune. Executivul european a mai precizat că nicio măsură din cadrul planului nu afectează obiectivele de mediu.

Asigurarea tranziție digitale a României: 21% dintre fonduri merg către digitalizarea administrației publice, conectivitate, e-sănătate și securitate cibernetică

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale.

© European Commission

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum:

  • digitalizarea administrației publice (1,5 miliarde de euro);
  • digitalizarea domeniului sănătății (470 de milioane de euro)
  • implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro);
  • digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro);
  • securitatea cibernetică (172 de milioane de euro);
  • proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro);
  • conectivitate (94 de milioane de euro).

© European Commission

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României sau cât de importante devin recomndările din Semestrul European. Care sunt cele nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

Comisia a considerat că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

  • Consolidarea administrației publice: măsuri de consolidare a eficacitatea sistemului judiciar și combaterea corupției vor contribui la îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice.
  • Coeziunea socială și teritorială: modernizarea sistemului social românesc, sistemului de prestații sociale prin implementarea reformei venitului minim de incluziune, o reformă a sistemului de pensii, măsuri de îmbunătățire a gradului de ocupare a forței de muncă și digitalizarea sistemelor digitale de protecție socială.
  • Sustenabilitatea fiscală: Consolidarea cadrului bugetar, îmbunătățirea control al cheltuielilor și revizuirea impozitării, reforma sistemului de pensii.
  • Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate: investiții în sisteme de sănătate moderne. infrastructura spitalicească pentru a asigura siguranța pacienților și a reduce riscul de infecțiilor asociate asistenței medicale în mediul spitalicesc.

© European Commission

De altfel, locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce a fost aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății. 

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată.  Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi.  Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general.

Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

© European Commission

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026. De altfel, fondurile alocate reprezintă peste 10% din Produsul Intern Brut al țării.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Dezvoltarea, achiziționarea și distribuția vaccinurilor în UE trebuie să devină mai transparente, consideră Parlamentul European.

Într-o rezoluție adoptată cu 458 de voturi pentru, 149 împotrivă și 86 de abțineri, europarlamentarii solicită o legislație care să facă mai transparent procesul de cercetare, achiziție și distribuire a vaccinurilor COVID-19. Acest lucru ar permite instituției legislative europene să examineze în mod eficient politicile UE privind vaccinurile. În același timp, Comisia ar trebui să discute aceste politici mai deschis cu cetățenii.

Contracararea ezitării și dezinformării privind vaccinarea

Pentru a spori transparența, deputații europeni cer Comisiei să dezvăluie cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său. Aceasta ar trebui să publice contractele de achiziție încheiate cu furnizorii de vaccinuri, inclusiv detalii privind investițiile publice și costurile vaccinurilor, și să facă publice orice potențiale încălcări ale contractului. Europarlamentari subliniază că mai multe informații ar putea ajuta la combaterea ezitărilor și dezinformării cu privire la vaccinuri, iar companiile farmaceutice ar trebui, de asemenea, să facă publice date și rapoarte ample privind studiile clinice.

Vaccinarea la nivel global

Parlamentul European dorește ca viitoarele contracte ale UE să facă vaccinurile mai disponibile în întreaga lume ca un bun public global. UE ar trebui să ajute țările din afara UE să lupte împotriva COVID-19 și să accelereze vaccinarea prin depășirea blocajelor de producție.

Companiile ar putea, de exemplu, să își transfere tehnologia (prin intermediul COVID-19 Technology Access Pool, sau C-TAP, al Organizației Mondiale a Sănătății), iar țările ar putea contribui mai mult la programul COVAX.

De asemenea, UE ar trebui să elaboreze o strategie globală și publică privind vaccinurile, care să abordeze distribuția echitabilă la nivel mondial.

Potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Uniunea Europeană va dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile.

”Am atins o etapă importantă în livrarea vaccinurilor COVID-19 în lume. Uniunea Europeană a exportat peste un miliard de doze de vaccin în întreaga lume, în ultimele 10 luni. Vaccinurile produse în UE au fost distribuite în peste 150 de țări de pe toate continentele – din Japonia până în Turcia, din Marea Britanie până în Noua Zeelandă, din Africa de Sud până în Brazilia. Am livrat aproximativ 87 de milioane de doze în țările cu venituri mici și mijlocii prin intermediul COVAX. În mod foarte clar, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de vaccinuri COVID-19. Am împărțit întotdeauna vaccinurile noastre în mod echitabil cu restul lumii. Am exportat la fel de mult cât am livrat cetățenilor UE. Într-adevăr, cel puțin fiecare al doilea vaccin produs în Europa este exportat”, a detaliat von der Leyen, amintind că mai bine de 75% dintre adulții europeni sunt complet vaccinați.

Făcând trimitere la parteneriatul încheiat cu SUA pentru facilitarea vaccinării la nivel global, președinta Comisiei Europene, face apel la implicarea celorlalte țări.

” Împreună cu președintele Biden, ne propunem o rată de vaccinare globală de 70% până anul viitor. Lucrez îndeaproape cu prim-ministrul Draghi și cu președintele Biden pentru a-i mobiliza pe liderii G20 la summitul de la Roma de săptămâna viitoare în favoarea acestui obiectiv ambițios: învingerea pandemiei l nivel global”, a completat Ursula von der Leyen.

Citiți și: 
SUA și UE au încheiat un parteneriat pentru facilitarea vaccinării la nivel mondial. Joe Biden: Vaccinarea, cel mai eficient răspuns la pandemia COVID-19

Parteneriatul UE-SUA anunțat la mijlocul lunii septembrie este construit în jurul a cinci piloni:

  • a partaja doze la nivel global în vederea creșterii ratelor de vaccinare;
  • a consolida aprovizionarea și livrarea de vaccinuri și produse terapeutice în întreaga lume;
  • a sprijini și a se coordona cu organizațiile relevante pentru livrarea de vaccinuri, lanțul frigorific, logistică și programe de imunizare;
  • a coordona investițiile în capacitatea de producție regională cu țările cu venituri mici și mijlocii inferioare;
  • a sprijini crearea unui Fond de Intermediere Financiară (FIF) până la sfârșitul anului 2021 pentru a realiza Securitatea Sanitară Globală.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Supercomputerul de clasă mondială Discoverer, inaugurat în Bulgaria, se alătură altor două mașinării din Luxemburg și Slovenia

Published

on

© European Union

Supercomputerul de clasă mondială Discoverer al Întreprinderii Comune Europene de Calcul de Înaltă Performanță (EuroHPC JU), din Bulgaria, a fost inaugurat oficial joi, la Sofia, de comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, informează un comunicat

La ceremonie au participat, de asemenea, ministrul bulgar al economiei, Daniela Vezieva, ministrul educației și științei, profesorul Nikolay Denkov, viceprimarul Sofiei, Doncho Barbalov, și directorul executiv al EuroHPC JU, Anders Dam Jensen.

Designul Discoverer se bazează pe infrastructura tehnologică BullSequana XH2000 livrată de Atos, această nouă mașină petascale putând executa peste 4,5 Petaflops, echivalentul a 4,5 milioane de miliarde de operații pe secundă.

Finanțat printr-o investiție comună de aproximativ 11,5 milioane de euro din partea EuroHPC JU și a Republicii Bulgaria, Discoverer va oferi servicii HPC unei game largi de utilizatori din Bulgaria, din regiunea Balcanilor și din Europa. Aceste servicii vor sprijini dezvoltarea de aplicații în domeniul științific, în sectorul public și în industrie, în domenii precum sănătatea, ecologia, agricultura sau proiectarea materialelor, de exemplu pentru a sprijini descoperirea de noi medicamente, pentru a înțelege mai bine interacțiunile moleculare sau pentru a facilita simularea climatică și seismică.

Cu ajutorul EuroHPC Discoverer, Bulgaria poate stimula cercetarea și poate fi mai bine integrată în ecosistemele de inovare paneuropene. Acesta va stimula cercetările cu un volum mare de date în domenii precum medicina, industria sau securitatea. Acest nou supercomputer va ajuta utilizatorii europeni să stimuleze cercetarea și inovarea, indiferent de locul în care se află în Europa”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Discoverer se află pe locul 91 în topul TOP500 al celor mai puternice sisteme de supercomputere din lume. Performanța mașinii, situată pe teritoriul parcului științific și tehnologic bulgar Sofia Tech Park, a fost evaluată prin intermediul unor teste speciale efectuate în conformitate cu standardele și cerințele organizației neguvernamentale independente care întocmește această listă.

Accesul la resursele de calcul ale noii unități va fi gestionat în comun de Republica Bulgaria și de EuroHPC JU, proporțional cu investițiile acestora.

Compania Atos a fost selectată în urma licitației lansate în mai 2020 pentru achiziționarea, livrarea, instalarea și întreținerea unui supercomputer Petascale situat în Sofia Tech Park, Bulgaria.

Până în prezent, EuroHPC JU a inaugurat alte două supercomputere Petascale: Vega în Slovenia și MeluXina în Luxemburg. Alte două supercomputere petascale au fost achiziționate: Karolina, în Cehia și Deucalion, în Portugalia. În plus, trei supercomputere EuroHPC pre-exascale sunt în curs de realizare și vor completa în curând mașinăriile petascale: în Finlanda, Italia și  Spania.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Summitul social tripartit: Liderii instituțiilor UE subliniază importanța partenerilor sociali în redresarea ”comună, incluzivă, bazată pe coeziune”

Published

on

©European Union, 2021

Partenerii sociali joacă un rol central în punerea în aplicare, cu succes, a planurilor naționale de redresare și reziliență și în redresarea care nu lasă pe nimeni în urmă, a fost mesajul transmis de liderii instituțiilor UE în care summitului social tripartit, a cărui temă principală a fost ”Transformarea redresării Europei într-o creștere durabilă pe termen lung, favorabilă unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile din cadrul reuniunii s-au concentrat în jurul a trei întrebări:

  • cum se poate realiza o redresare reușită, de durată și echitabilă din punct de vedere social și care este rolul partenerilor sociali în planurile naționale de redresare și reziliență?
  • cum să reușească dubla tranziție climatică și digitală, în condițiile menținerii prosperității, competitivității și echității sociale?
  • cum se poate asigura munca durabilă (incluzându-se competențele, politicile active în domeniul pieței forței de muncă, sistemele de securitate socială)?

”Pe măsură ce ne continuăm redresarea, trebuie să rămânem concentrați asupra tipului de viitor pe care ni-l dorim – pentru oamenii noștri, pentru economiile noastre și pentru societățile noastre. Pentru o creștere durabilă pe termen lung, care să creeze locuri de muncă mai multe și mai bune, trebuie să investim în competențe și să punem în aplicare politici active pe piața muncii. Așadar, modul în care ne vom reveni va depinde de modul în care investițiile și reformele vor contribui la o tranziție competitivă și echitabilă din punct de vedere social. Ne dorim o redresare comună, incluzivă, bazată pe coeziune. Partenerii sociali au un rol crucial în această privință. Contribuția lor a fost – și va continua să fie – esențială pentru eforturile noastre de redresare. Pachetul nostru masiv de redresare, aprobat de Consiliul European în iulie 2020, va impulsiona aceste eforturi”, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel.

La rândul său, președinta Comisiei Europene a subliniat că Uniunea Europeană se află acum ”într-un moment decisiv.”

”Oamenii au nevoie de competențele adecvate pentru a se adapta la schimbarea parcursului profesional și pentru a găsi noi locuri de muncă pe o piață a muncii în continuă evoluție. Acest lucru este cu atât mai important dacă dorim să realizăm o tranziție echitabilă, durabilă și favorabilă incluziunii către o economie ecologică și digitală. Ne aflăm acum într-un moment decisiv: datorită NextGenerationEU, vom avea parte de reforme cruciale și de investiții fără precedent în educație, formare, ocuparea forței de muncă și măsuri de protecție socială. Acum, mai mult ca oricând, partenerii sociali au un rol central de jucat pentru o punere în aplicare cu succes a planurilor naționale și pentru o redresare care să nu lase pe nimeni în urmă”, a explicat aceasta.

”Acest summit confirmă principiul european conform căruia dialogul social este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale statelor membre”, a subliniat, de asemenea, premierul Sloveniei, Janez Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a amintit de Pilonul european al drepturilor sociale, un element important pentru ”consolidarea dimensiunii sociale a UE”.

”Cel de-al doilea obiectiv principal al UE, conform căruia cel puțin 60 % dintre adulți ar trebui să participe la programe de formare profesională în fiecare an, este deosebit de important. Învățarea pe tot parcursul vieții este ceea ce poate garanta că, în calitate de indivizi și de europeni, avem competențele și cunoștințele necesare pentru a ne asigura că atât tranziția verde, cât și cea digitală, chiar și în timpul redresării post-pandemice, au loc într-o societate capabilă să facă față provocărilor viitorului într-un mod durabil. În toate aceste eforturi de redresare, instituțiile UE trebuie să aibă în vedere faptul că nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Fie ca toate eforturile noastre viitoare să meargă în această direcție”, a mai spus Jansa.

Summitul social tripartit este un forum de dialog între instituțiile UE, la nivel de președinte, și partenerii sociali europeni, la cel mai înalt nivel de conducere. Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei Europene și de șeful de stat sau de guvern al statului membru care asigură președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene.

Printre partenerii sociali de la nivel european participanți la summit se numără:

  • BusinessEurope;
  • Confederația Europeană a Sindicatelor (CES);
  •  Asociația întreprinderilor cu servicii de interes general (SGI Europe);
  •  Asociația meșteșugarilor și a IMM-urilor din Europa  (SMEunited).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN43 mins ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH1 hour ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA2 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.4 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA5 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ6 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA7 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ8 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu8 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi11 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi12 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi1 day ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO1 day ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending