Connect with us

COMISIA EUROPEANA

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Published

on

© European Commission

Luni a avut loc un moment istoric la București. Formal, Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, care se ridică la 29,2 miliarde de euro, o anvelopă financiară destinată reformelor și investițiilor care semnifică peste 10% din Produsul Intern Brut al țării. Practic, executivul european a dat undă verde circuitului decizional prin care Consiliul UE va aproba în termen de patru săptămâni acest plan fără precedent și prin care România va primi întâia tranșă de bani până la finalul acestui an, constând într-o pre-finanțare de 3,8 miliarde de euro.

Caracterul istoric nu derivă din momentul per se în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a înmânat documentul planului către președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu, ci din contextul care au făcut deopotrivă necesar și posibil un plan de relansare de o asemenea magnitudine în Europa: redresarea economică și socială a Uniunii Europene pe noi baze, ecologice și digitale, ca urmare a celei mai grave crize de la înființarea Uniunii (pandemia de COVID-19), având ca punct de plecare un plan franco-german, construit pe un concept mixt de fonduri de tip granturi și împrumuturi obținute printr-o mutualizare a datoriilor, adoptat la capătul celui mai lung summit din ultimul deceniu și sigilat decizional printr-un amplu proces de negociere între instituțiile UE.

România a devenit astfel cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, contractate la aceeași dobândă (sub 1%) toate statele membre pe baza ratingului de creditare al Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Acest pas esențial este urmat de o rută procedurală și decizională și de un întreg traseu de reforme și investiții și un, în timp ce întreg instrumentul oferă o fereastră de timp limitată. România, asemenea tuturor statelor membre, trebuie să contracteze finanțările până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Care este ruta procedurală pentru ca fondurile să puse la dispoziția României pentru reforme și investiții?

Ca parte a procedurii după evaluarea pozitivă adoptată la 27 septembrie de Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această pre-finanțare, care provine deopotrivă din granturi și împrumuturi, va fi parafată prin semnarea unui acord financiar între Comisia Europeană și România.

Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Ulterior, România va putea solicita rambursări de sume alocate prin PNRR de până la două ori pe an în baza implementării țintelor și jaloanelor din planul aprobat. Mingea merge apoi în terenul Comisiei Europene care va trebui să pregătească în termen de două luni de la solicitarea României o evaluare preliminarii a cererii. 

Procedura primirii sumelor solicitate se încheie cu o decizie a Comisiei Europene în acest sens, luând în considerare și opinia Comitetului economico-financiar.

© European Commission

Cum a primit planul României aceleași calificative precum cele ale Franței sau Germaniei?

Planul de redresare al României “este un plan foarte cuprinzător, foarte bun”, a declarat luni un înalt funcționar european, în cadrul unui briefing tehnic cu presa română. Evaluarea tehnică a primit și cea mai înaltă formă de aprobare politică din partea Ursulei von der Leyen, care a afirmat, la București că planul României “un plan foarte bun, orientat către viitor”.

Pentru a fi aprobate, este necesar ca PNRR-urile statelor membre ale UE să respecte 11 criterii, iar acestea să fie notate cu calificative A sau B, unde A înseamnă că un criteriu a fost respectat în mare măsură, B – un criteriu a fost respectat într-o măsură moderată. Cel de-al treilea calificativ (C – un criteriu nu a fost respectat deloc) ar fi atras neaprobarea planului.

Conform acestor 11 criterii, Comisia a trebuit să evalueze dacă: măsurile au un impact de durată; măsurile abordează provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări sau o parte semnificativă a acestor provocări; jaloanele și țintele care permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele și investițiile sunt clare și realiste; planurile îndeplinesc obiectivul de 37 % privind cheltuielile legate de climă și obiectivul de 20 % privind cheltuielile legate de digitalizare; planurile respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”; planurile prevăd un mecanism adecvat de control și audit și o justificare plauzibilă a calculării costurilor.

România a primit zece calificative A, după cum a anunțat premierul Florin Cîțu, și un calificativ B. Asemenea Germaniei sau Franței, singurul calificativ B a vizat justificarea calculării costurilor.

© European Commission

O imagine de ansamblu asupra PNRR-ului României. Cum arată traseul de reforme și investiții pe care Bucureștiul va trebui să-l parcurgă

Cele zece calificative înalte de tip “A” reprezintă linia extrem de succintă a unui plan foarte cuprinzător. În urma evaluării respectării criteriilor de către Comisia Europeană și aprobării documentului final, PNRR-ul României așteaptă încheierea rutei procedurale pentru a demara traseul implementării țintelor, jaloanelor, reformelor și investițiilor.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la data de 2 iunie. Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte, care vor trebui îndeplinite pentru a primi cele 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și cele 14,94 miliarde sub formă de împrumuturi.

© European Commission

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Asigurarea tranziției ecologice a României: Fonduri de 41% pentru tranziție verde; România va trebui să elimine cărbunele până în 2032, iar conductele noi de gaze vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

© European Commission

Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru:

  • modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro);
  • o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro);
  • construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro);
  • mobilitate urbană (1,8 miliarde de euro);
  • protecția mediului și a biodiversității (1,1 miliarde de euro);
  • producție de energie curată (855 de milioane de euro).

© European Commission

De altfel, România va putea finanța construcția de conducte de gaze prin Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce Comisia Europeană a decis că această investiție este de viitor, deoarece conductele vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen verde, a declarat un înalt oficial al Uniunii Europene, în briefingul de presă amintit anterior.

Un alt argument pentru susținerea investițiilor în gaz este legată de renunțarea treptată la cărbune. Executivul european a mai precizat că nicio măsură din cadrul planului nu afectează obiectivele de mediu.

Asigurarea tranziție digitale a României: 21% dintre fonduri merg către digitalizarea administrației publice, conectivitate, e-sănătate și securitate cibernetică

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale.

© European Commission

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum:

  • digitalizarea administrației publice (1,5 miliarde de euro);
  • digitalizarea domeniului sănătății (470 de milioane de euro)
  • implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro);
  • digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro);
  • securitatea cibernetică (172 de milioane de euro);
  • proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro);
  • conectivitate (94 de milioane de euro).

© European Commission

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României sau cât de importante devin recomndările din Semestrul European. Care sunt cele nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

Comisia a considerat că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

  • Consolidarea administrației publice: măsuri de consolidare a eficacitatea sistemului judiciar și combaterea corupției vor contribui la îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice.
  • Coeziunea socială și teritorială: modernizarea sistemului social românesc, sistemului de prestații sociale prin implementarea reformei venitului minim de incluziune, o reformă a sistemului de pensii, măsuri de îmbunătățire a gradului de ocupare a forței de muncă și digitalizarea sistemelor digitale de protecție socială.
  • Sustenabilitatea fiscală: Consolidarea cadrului bugetar, îmbunătățirea control al cheltuielilor și revizuirea impozitării, reforma sistemului de pensii.
  • Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate: investiții în sisteme de sănătate moderne. infrastructura spitalicească pentru a asigura siguranța pacienților și a reduce riscul de infecțiilor asociate asistenței medicale în mediul spitalicesc.

© European Commission

De altfel, locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce a fost aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății. 

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată.  Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi.  Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general.

Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

© European Commission

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026. De altfel, fondurile alocate reprezintă peste 10% din Produsul Intern Brut al țării.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, se află în Norvegia, luni, 26 iunie, pentru a deschide calea către un parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice.

Conform celor prezentate în declarația sa comună cu ministrul comerțului și industriei, Jan Christian Vestre, Norvegia va participa la Alianța Europeană a Bateriilor și la Academia Europeană a Bateriilor. De asemenea, cele două părți vor explora noi oportunități de afaceri, vor crea proiecte privind bateriile și materiile prime și vor intensifica cercetarea și inovarea, inclusiv printr-o serie de evenimente comune.

„Pe măsură ce UE se pregătește să accelereze tranziția ecologică și digitală, stimularea cooperării noastre cu Norvegia are o valoare strategică. Prin integrarea lanțurilor noastre valorice de baterii și materii prime, cu accent pe durabilitate și circularitate, vom stimula reziliența ambelor noastre economii. Acest lucru va contribui, de asemenea, la aprofundarea parteneriatului nostru strâns, bazat pe Acordul Economic European”, a declarat vicepreședintele Maroš Šefčovič

Citiți și Thierry Breton propune soluții pentru consolidarea accesului UE la materii prime pentru a asigura atingerea neutralității climatice în transport

Evenimentul de astăzi marchează o etapă importantă, care are loc la numai patru luni după ce ideea unei alianțe ecologice UE-Norvegia a fost prezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Norvegiei, Jonas GahrStøre. În cadrul întâlnirii cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, vicepreședintele Šefčovič a apreciat angajamentul guvernului norvegian față de Acordul privind SEE, salutând totodată lansarea recentă a negocierilor UE-SEE privind mecanismul financiar pentru perioada 2021-2027, care vizează reducerea disparităților economice și sociale, în conformitate cu tranzițiile gemene.

Citiți și UE își consolidează parteneriatul energetic cu Norvegia pentru a crește independența față de Rusia și pentru reducerea prețurilor la energie

De asemenea, acesta se va întâlni cu ministrul energiei, Terje Aasland, va participa la o masă rotundă cu reprezentanți ai industriei norvegiene de baterii și materii prime și va vizita instalația Hydrovolt din Fredrikstad.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Declarație UE-SUA adoptată la summitul G7: “Ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei” ca răspuns la “coerciția energetică a Rusiei”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat luni, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică”, fiind a treia astfel de acțiune politică din partea Statelor Unite și Comisiei Europene de la începutul anului. După ce în luna ianuarie Biden și von der Leyen au adoptat o declarație privind un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina, iar în luna martie au decis să înființeze un grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei, cei doi lideri au statuat, în Bavaria, că “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

“În urma noii invazii în Ucraina, Rusia continuă să folosească gazele naturale ca armă politică și economică. Coerciția energetică a Rusiei a exercitat presiuni asupra piețelor energetice, a crescut prețurile pentru consumatori și a amenințat securitatea energetică globală. Acest lucru a fost demonstrat cel mai recent de întreruperile acute, motivate politic, ale aprovizionării cu gaze naturale a mai multor state membre ale Uniunii Europene. Aceste acțiuni nu fac decât să sublinieze importanța eforturilor depuse atât de Statele Unite, cât și de Comisia Europeană pentru a pune capăt dependenței noastre de energia rusă. De asemenea, lucrăm împreună pentru a găsi modalități de a reduce și mai mult veniturile Rusiei provenite din energie în lunile următoare, pentru a reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul neprovocat din Ucraina. Aceste acțiuni sunt pași importanți, necesari și imediați pe care îi putem face, dar recunoaștem, de asemenea, că enormitatea provocării este semnificativă”, au consemnat von der Leyen și Biden, după ce în luna martie au anunțat un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc prin care SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE.

Cei doi au amintit că, pentru a face față provocării și pentru a sprijini eforturile Europei, UE și SUA înființat la 25 martie 2022 Grupul operativ privind securitatea energetică europeană.

De atunci, Statele Unite și Comisia Europeană au făcut pași importanți în direcția reducerii dependenței Uniunii Europene de combustibilii fosili ruși prin diminuarea cererii de gaze naturale, prin cooperarea în domeniul tehnologiilor de eficiență energetică și prin diversificarea aprovizionării cu energie. Statele Unite și Comisia Europeană iau, de asemenea, măsuri decisive pentru a reduce cererea globală de combustibili fosili, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul nostru comun de a avea emisii nete zero cel târziu până în 2050.

Grupul operativ s-a întâlnit în mod regulat pentru a discuta opțiunile de reducere a cererii de gaze naturale în Europa și s-a întâlnit, de asemenea, cu părțile interesate cheie pentru a promova implementarea pompelor de căldură, a termostatelor inteligente și a soluțiilor de răspuns la cererea de energie.

“Vom încuraja statele membre și companiile europene și americane să atingă un obiectiv inițial de a implementa în acest an cel puțin 1,5 milioane de termostate inteligente care să economisească energie în gospodăriile europene. În zilele următoare, ne vom reuni din nou cu statele membre și cu părțile interesate pentru a discuta recomandări de politici concrete în vederea accelerării implementării și a producției de termostate inteligente și de pompe de căldură, în încercarea de a garanta că oferta de soluții-cheie pentru eficiență energetică se dezvoltă pentru a răspunde cererii în creștere”, au subliniat Biden și von der Leyen, în aceeași zi în care statele UE au adoptat regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în Uniunea Europeană vor fi pline înainte de sezonul de iarnă.

De asemenea, arată cei doi lideri, “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

În timp ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către mai multe state membre ale UE, Statele Unite și alți producători au intervenit. Din martie, exporturile globale de GNL către Europa au crescut cu 75 % față de 2021, în timp ce exporturile de GNL din SUA către Europa aproape că s-au triplat.

Pentru a facilita aceste eforturi, Comisia Europeană și statele membre, în conformitate cu un mandat acordat de Consiliul European în martie 2022, au înființat Platforma energetică a UE pentru a coordona măsurile de asigurare a unor surse de energie fiabile și diversificate pentru UE, inclusiv prin achiziționarea comună voluntară de gaze prin conducte, GNL și hidrogen. De asemenea, Comisia a înființat prima Platformă energetică regională pentru Europa de Sud-Est pentru a sprijini diversificarea gazelor naturale în regiunea care depinde în mod tradițional de aprovizionarea din Rusia. Statele Unite sunt un partener-cheie pentru diversificarea durabilă a aprovizionării cu gaze a acestei regiuni și a altor state membre ale UE grav afectate, inclusiv prin sprijinirea reducerii cererii și accelerarea tehnologiilor curate.

Ținând seama de impactul asupra mediului al producției și consumului de GNL, Statele Unite și Comisia Europeană își vor intensifica cooperarea în vederea reducerii emisiilor de metan, pentru a se asigura că schimburile comerciale de GNL dintre UE și SUA sunt aliniate la domeniul de aplicare al unui standard de măsurare, raportare și verificare a emisiilor de metan acceptat la nivel internațional, depunând în același timp eforturi pentru a reduce ventilarea și arderea în gaze naturale în cadrul producției de gaze naturale și scurgerile de metan în lanțul de transport și de aprovizionare cu GNL. De asemenea, ne vom continua cooperarea în ceea ce privește reducerea emisiilor de metan la nivel global. Cel mai recent, lansarea în comun cu alte 11 țări a Pactului global privind promisiunea privind metanul – Calea energetică, care va avansa atât progresul climatic, cât și securitatea energetică la nivel internațional.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE mobilizează rezerve de urgență din România și alte cinci țări membre pentru a trimite în Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și-a mobilizat noile rezerve rescEU pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare în urma unei cereri din partea guvernului Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al instituției, printre echipamentele furnizate de UE se numără 300.000 de costume de protecție specializate, 5.600 de litri de substanțe de decontaminare și 850 de echipamente pentru operațiuni de decontaminare.

Întrucât spitalele din Ucraina au nevoie urgentă de echipamente medicale, UE donează, de asemenea, monitoare pentru pacienți, pompe de perfuzie și aparate pentru respirație artificială, precum și echipamente de protecție pentru personalul medical, cum ar fi măști și halate.

Cu o valoare financiară totală de 11,3 milioane de euro, această asistență va fi furnizată Ucrainei din stocurile de urgență ale UE găzduite de România, Ungaria, Suedia, Germania, Grecia și Danemarca.

”Războiul nejustificat pornit de Rusia și atacurile asupra unităților de asistență medicală afectează puternic sistemul de sănătate din Ucraina. În ultimele patru luni am lucrat în permanență pentru a asigura o reacție rapidă a UE la solicitările Ucrainei de echipamente specifice și de materiale umanitare. 30 de țări au donat deja echipamente Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, dar, având în vedere nevoile medicale imense cauzate de războiul în curs, am mobilizat rezervele strategice rescEU. Sunt în drum spre Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Spitalele și personalul medical din Ucraina lucrează sub o presiune imensă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a le pune la dispoziție instrumentele necesare pentru a salva vieți”, a declarat comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE se află în contact permanent cu autoritățile ucrainene pentru a oferi asistență suplimentară pe baza nevoilor specifice indicate de Ucraina.

În urma activării mecanismului de protecție civilă al UE, rescEU oferă un nivel suplimentar de protecție și asigură un răspuns mai rapid și mai cuprinzător la dezastre.

Rezerva rescEU este finanțată în proporție de 100 % de UE, iar Comisia Europeană menține, în strânsă cooperare cu țara care găzduiește rezerva, controlul asupra funcționării acesteia. În caz de urgență, rezerva rescEU oferă asistență tuturor statelor membre ale UE și statelor participante la mecanism și poate fi implementată, de asemenea, în țările vecine ale UE.  

Pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul UE la riscurile pe care le reprezintă, pentru sănătatea publică, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), Comisia dezvoltă rezerve strategice de capacități de răspuns prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Printre acestea se numără stocuri care includ produse și echipamente medicale și pentru incidente CBRN.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA7 hours ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO10 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G710 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO11 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G711 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO10 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO11 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi5 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending