Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîțu a salutat adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență de către Comsia Europeană și i-a mulțumit președintei Ursula von der Leyen pentru sprijinul acordat în timpul negocierilor.

„Volumul de muncă a fost unul foarte mare, iar mizele pe măsură. Vreau să îi mulțumesc președintei Ursula von der Leyen. În tot acest timp ne-ați susținut și ne-ați ghidat. Comunicarea a fost excelentă și vă mulțumesc. PNRR este aprobat, semnat și va fi aplicat. Lucru care pentru România va însemna dezvoltare și modernizare. PNRR-ul României este printre cele cinci cele mai bine finanțate planuri din UE și era normal ca negocierile să nu fie ușoare”, a transmis Florin Cîțu în timpul conferinței de presă la care a participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, premierul se arată extrem de mulțumit că evaluarea Comisiei: „Evaluarea a fost una pozitivă. Această evaluare arată că PNRR-ul a fost bine construit, coerent, în ceea ce privește reformele și invetițiile și foarte important, acoperă nevoile pe care România le are în acest moment. Faptul că am obținut 10 calificative A din 11, arată aprecierea Comisiei Europene.”

Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR. Întregul proces a fost explicat de deputatul european Dragoș Pîslaru.

România nu a obținut 𝗻𝗶𝗰𝗶𝘂𝗻 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗖. România a obținut 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝘂𝗹 A 𝗹𝗮 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝟰 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶:
– măsurile țin cont de Recomandările pe care Comisia le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European;
-contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență MRR (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică);
– investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi;
– investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.

Pe lângă ele, România a obținut 𝗶̂𝗻𝗰𝗮̆ 𝟲 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝗲 A 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘂𝗿𝗺𝗮̆𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲𝗹𝗲 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶:
– a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat;
– nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”);
– măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung;
– planul are ținte, obiective și indicatori clari;
– există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică;
– planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.

România a obținut 𝟭 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿 calificativ B, la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu.

 

Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.

Citiți și: Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Published

on

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, deputat și preşedinte al Grupului pentru combaterea cancerului constituit la nivelul Parlamentului României, a prezentat astăzi, la Palatul Cotroceni, noul Plan Național de Combatere a Cancerului. După aproape șase ani de la lansarea primului Plan Național de Control al Cancerului, România va avea oficial un nou Plan la standarde europene și în linie cu obiectivele Planului european de Combatere a Cancerului.

„Am identificat sursele de finanțare și de aceea este momentul acestui plan. Fără un Plan Național de Combatere a Cancerului nu vom putea acționa în contextul planului european, care ne oferă finanțare. Avem un buget modest, dar există finanțare europeană. Suntem parte a comunității europene și acest lucru ne poate susține și poate să ne ducă în această fericită situație de a ne putea uita în ochii pacienților noștri. Pe fiecare localizare am precizat variantele în care putem găsi sursele de finanțare”, a transmis Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

De asemenea, acesta a tranmis că Planul va fi pus în transparență: „Are măsuri, indicatori și totul este măsurabil. Nu este o compunere sau un eseu. Sunt convins că, în acest moment, putem să-l implementăm. O lege a cancerului este necesară să îl susțină, iar planul trebuie să devină parte a strategiei naționale pentru sănătate în perioada care urmează.”

Printre principalele obiective pe care le prevede Planul Național de Combatere a Cancerului sunt traseul pacientului oncologic, programe pilot de screening și acces la terapie inovativă. 

Reamintim că după 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul european de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european, a declarat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului.

“A fost aprobat memorandumul pentru aprobarea negocierii şi semnarea acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Practic, Guvernul a dat undă verde pentru negocierile şi semnarea unui nou acord în baza căruia România să continue acordarea de asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova pentru a-i sprijini parcursul european, având în vedere că vechiul acord care permitea finanţarea de către România a unor proiecte importante din Republica Moldova ieşise din vigoare anul trecut pe data de 28 martie”, a declarat Dan Cărbunaru, miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, informează Agerpres.

El a menţionat o parte din proiectele derulate în Republica Moldova prin vechiul acord de sprijin tehnic şi financiar.

“Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic şi financiar proiecte precum reabilitarea şi modernizarea a 1.000 de grădiniţe, instituţii şcolare din Republica Moldova sau dezvoltarea Gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova. În continuare, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, IMM-uri, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, Afaceri Interne, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Patrimoniu, Cercetare şi Turism”, a mai precizat Cărbunaru.

 

România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat în luna noiembrie ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicolae Popescu.

Împrumutul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România a urmărit îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor R. Moldova, în consonanță cu obiectivele Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, încheiat la Iași, în aprilie 2010. Timp de peste un deceniu, Acordul a permis finanțarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din R. Moldova sau asigurarea unei contribuții la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, proiect strategic de interconectare energetică între România și R. Moldova.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Finanțelor i-a prezentat comisarului european pentru economie măsurile bugetare ale Guvernului pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a avut marți o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, căruia i-a prezentat măsurile bugetare ale Guvernului României în contextul asigurării sustenabilității finanțelor publice și propuneri privind modernizarea politicii de impozitare.

Conform unui comunicat al ministerului, întrevederea a avut loc în contextul primei reuniuni a Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), desfășurate sub președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene.

Astfel, ministrul român a subliniat respectarea angajamentului de adoptare în timp util a bugetului pentru anul 2022, forma acestuia reușind să evite retragerea prematură a sprijinului bugetar pentru atenuarea efectelor crizei pandemice și să creeze spațiu fiscal, în același timp.

În egală măsură, Adrian Câciu a pledat pentru atingerea unui echilibru între menținerea angajamentului țării noastre de revenire în limitele Pactului de Stabilitate și Creștere în anul 2024 și realizarea graduală a consolidării fiscale, ținând cont de nevoile ridicate de investiții publice.

Cu privire la măsurile pentru susținerea investițiilor, ministrul român a menționat că, ”și în condițiile ajustării cheltuielilor totale, s-a asigurat majorarea semnificativă a cheltuielilor de investiții, cu peste 1pp, până la un nivel de 6,7% din PIB, în special prin utilizarea fondurilor externe nerambursabile puse la dispoziție de Uniunea Europeană”.

Un alt aspect important pe agenda reuniunii dintre ministrul Adrian Câciu și comisarul Paolo Gentiloni a vizat politicile în domeniul impozitării.

Ministrul român a reiterat prioritatea Guvernului privind reducerea deficitului de TVA și de a combate evaziunea fiscală prin mecanisme puse la dispoziție atât de legislația națională, cât și de cea europeană. Astfel, în cadrul întâlnirii avute a fost prezentat mecanismul facturii electronice B2B pentru produsele cu risc fiscal ridicat, precum și sistemul E-Transport stabilite prin OUG 130/2021.

În pachetul de toamnă al semestrului european, Comisia Europeană atrăgea atenția că România va trebui să-și modifice politica fiscal-bugetară pentru a-și atinge țintele pentru ieșirea din Procedura de Deficit Excesiv (PDE) în următorii trei ani.

Să nu uităm că statele membre au solicitat ca, din 2022, să se revină la esența Semestrului European și, din 2023, dezactivarea derogării din Pactul de Stabilitate și Creștere, modificări apărute în contextul pandemiei și al coordonării cu Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR).

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 mins ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu17 mins ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA30 mins ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE55 mins ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D2 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.4 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending