Premierul Florin Cîțu a salutat adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență de către Comsia Europeană și i-a mulțumit președintei Ursula von der Leyen pentru sprijinul acordat în timpul negocierilor.
„Volumul de muncă a fost unul foarte mare, iar mizele pe măsură. Vreau să îi mulțumesc președintei Ursula von der Leyen. În tot acest timp ne-ați susținut și ne-ați ghidat. Comunicarea a fost excelentă și vă mulțumesc. PNRR este aprobat, semnat și va fi aplicat. Lucru care pentru România va însemna dezvoltare și modernizare. PNRR-ul României este printre cele cinci cele mai bine finanțate planuri din UE și era normal ca negocierile să nu fie ușoare”, a transmis Florin Cîțu în timpul conferinței de presă la care a participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
De asemenea, premierul se arată extrem de mulțumit că evaluarea Comisiei: „Evaluarea a fost una pozitivă. Această evaluare arată că PNRR-ul a fost bine construit, coerent, în ceea ce privește reformele și invetițiile și foarte important, acoperă nevoile pe care România le are în acest moment. Faptul că am obținut 10 calificative A din 11, arată aprecierea Comisiei Europene.”
Pentru fiecare criteriu, Comisia acordă calificative de la A la C, unde A înseamnă că criteriul a fost respectat în mare măsură, iar C înseamnă că criteriul nu a fost respectat sau a fost respectat într-o mică măsură. Un calificativ C descalifică automat un PNRR. Întregul proces a fost explicat de deputatul european Dragoș Pîslaru.
România nu a obținut 𝗻𝗶𝗰𝗶𝘂𝗻 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗖. România a obținut 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝘂𝗹 A 𝗹𝗮 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝟰 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗼𝗯𝗹𝗶𝗴𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶:
– măsurile țin cont de Recomandările pe care Comisia le face fiecărei țări de două ori pe an în Semestrul European;
-contribuie la obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență MRR (creează locuri de muncă, realizează măsuri sustenabile care aduc bunăstarea cetățenilor și creștere economică);
– investește 37% din fondurile disponibile în măsuri verzi;
– investește 20% din fondurile disponibile în măsuri digitale.
Pe lângă ele, România a obținut 𝗶̂𝗻𝗰𝗮̆ 𝟲 𝗰𝗮𝗹𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃𝗲 A 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝘂𝗿𝗺𝗮̆𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲𝗹𝗲 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶:
– a avut măsuri pe toți cei șase piloni care stau la baza Mecanismului pe care l-am negociat;
– nicio măsură nu face rău mediului înconjurător (aplică principiul „Do No Significant Harm”);
– măsurile vor avea un impact pozitiv pe termen lung;
– planul are ținte, obiective și indicatori clari;
– există mecanisme prin care se monitorizează cum se pun măsurile în practică;
– planul este coerent, adică există un echilibru între reforme și investiții.
România a obținut 𝟭 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿 calificativ B, la criteriul legat de costuri. Acest lucru ne arată că metodologia folosită nu a fost suficient de bine explicată, legătura între costuri și justificarea acestora nu este mereu clară, iar din acest motiv, evaluarea la acest calificativ a fost medie și nu am obținut A. Majoritatea statelor membre au avut calificative B la acest criteriu.
Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană a avut loc luni la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. Acest plan a fost posibil ca urmare a acordului istoric Next Generation EU convenit de Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE la 21 iulie 2020, după patru nopti și patru zile de negocieri maraton, care prevede o punere în comun a datoriilor în virtutea solidarității și relansării economice și sociale europene, și ca urmare a întregului procesului decizional care a cuprins aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență de către Parlamentul European și Consiliu.
Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.
În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare. Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.
“Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral“, a spus von der Leyen.
