Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a susținut joi propunerea Comisiei Europene de a acorda statelor membre o flexibilitate fiscală suplimentară pentru investițiile în infrastructura energetică, la o săptămână după ce Executivul european a răspuns favorabil solicitărilor formulate de Italia privind extinderea derogărilor prevăzute de Pactul de Stabilitate și Creștere și pentru anumite cheltuieli destinate consolidării securității energetice.
Într-un interviu acordat Euronews înaintea reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro, Pierrakakis a susținut că investițiile în energie trebuie privite ca o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană și a apreciat că propunerea Comisiei privind flexibilitatea fiscală suplimentară pentru aceste proiecte reprezintă o abordare „țintită și echitabilă”.
„Când am activat clauza de derogare pentru apărare, am știut că investițiile în apărare sunt despre libertatea Europei. Investițiile în energie sunt despre independența economică a Europei”, a declarat acesta.
Potrivit președintelui Eurogrupului, cea mai eficientă politică socială pe termen lung este reducerea prețurilor la energie prin investiții care sporesc securitatea și independența energetică a Uniunii Europene.
„Cea mai bună politică socială este să reduci prețurile la energie pe termen lung, nu doar să aplici soluții temporare pentru problemele actuale”, a afirmat el.
Declarațiile sale vin după ce Comisia Europeană a anunțat, în cadrul pachetului de primăvară al Semestrului European, că statele membre vor putea solicita extinderea actualei clauze derogatorii pentru apărare și pentru anumite investiții menite să reducă dependența de combustibilii fosili importați și să consolideze securitatea energetică a Uniunii. Măsura a fost salutată de guvernul italian, care a promovat în ultimele săptămâni ideea tratării investițiilor în energie drept o prioritate strategică comparabilă cu apărarea.
Potrivit propunerii Comisiei, statele membre care solicită această flexibilitate vor putea include în cadrul derogării anumite investiții realizate începând din februarie 2026 pentru consolidarea infrastructurii energetice, dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă, stocare și interconectare, în limite strict stabilite pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice.
Pierrakakis a subliniat că Europa trebuie să urmărească simultan trei obiective: sprijinirea gospodăriilor vulnerabile, menținerea prudenței fiscale și stimularea investițiilor strategice pe termen lung.
„Trebuie să facem efectiv trei lucruri în același timp. Pe de o parte, trebuie să sprijinim gospodăriile cele mai vulnerabile. În al doilea rând, trebuie să fim prudenți din punct de vedere fiscal. Iar al treilea aspect este ca ceea ce facem pe termen lung să fie compatibil cu ceea ce facem pe termen scurt”, a explicat președintele Eurogrupului.
Oficialul european a argumentat că investițiile în infrastructura energetică sporesc reziliența economică a Uniunii Europene și contribuie la reducerea impactului șocurilor externe asupra economiilor europene.
„Știm că investițiile pe care le-am făcut ca europeni începând din 2022 ne-au permis să resimțim efectele crizei cu 12% mai puțin decât s-ar fi întâmplat dacă nu am fi realizat aceste investiții”, a declarat președintele Eurogrupului, citând estimări ale Fondului Monetar Internațional.
Referindu-se la perspectivele economice ale Uniunii Europene, Pierrakakis a recunoscut că inflația rămâne ridicată, în timp ce perspectivele de creștere economică s-au deteriorat, însă a respins ideea că economia europeană ar fi intrat într-o perioadă de stagflație.
„Suntem într-o tendință stagflaționistă, dar nu suntem în stagflație”, a afirmat el, adăugând că instituțiile europene monitorizează îndeaproape evoluția economiei și adaptează măsurile de sprijin în funcție de context.
„Nu ne aflăm în cel mai rău scenariu, dar nici în cel mai bun. Suntem într-o situație dificilă”, a conchis președintele Eurogrupului.
