Comisia Europeană a anunțat miercuri că statele membre vor putea solicita extinderea derogărilor prevăzute de Pactul de Stabilitate și Creștere pentru a include anumite investiții destinate consolidării securității energetice și reducerii dependenței de combustibilii fosili importați, răspunzând astfel favorabil solicitărilor formulate în ultimele săptămâni de Italia.
Măsura a fost prezentată în cadrul pachetului de primăvară al Semestrului European, prin care Comisia Europeană evaluează situația economică și bugetară a statelor membre și formulează recomandări de politică economică.
„Prezentăm acest pachet într-un moment de profundă incertitudine geopolitică și de intensificare a concurenței la nivel mondial. Competitivitatea și sustenabilitatea finanțelor publice merg mână în mână. Ambele sunt esențiale pentru prosperitatea, reziliența și suveranitatea pe termen lung a Europei”, a declarat comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, Valdis Dombrovskis.
În cadrul pachetului, Comisia a anunțat că:
„În viitor, statele membre care iau măsuri pentru a consolida securitatea energetică a Europei și pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili pot solicita o flexibilitate bugetară limitată în temeiul actualei clauze derogatorii naționale pentru cheltuielile din domeniul apărării.”
Potrivit Executivului european, la solicitarea unui stat membru, domeniul de aplicare al clauzei poate fi extins pentru a include măsuri adoptate începând din februarie 2026 care reduc dependența de combustibilii fosili importați și sporesc securitatea și reziliența energetică a Europei.
Comisia a precizat că investițiile eligibile pot include proiecte precum rețele electrice, infrastructură pentru energie regenerabilă, capacități de stocare, interconectări energetice, electrificarea industriei și alte măsuri care contribuie la consolidarea securității energetice.
Noua flexibilitate rămâne însă limitată. În cadrul plafonului existent de 1,5% din PIB pentru cheltuielile suplimentare acoperite de clauza derogatorie pentru apărare, va exista un plafon anual distinct de 0,3% din PIB pentru perioada 2026-2028 destinat măsurilor de reziliență energetică, precum și un plafon cumulat de 0,6% din PIB pentru aceeași perioadă.
„Este important de remarcat faptul că această abordare asigură faptul că toate garanțiile privind sustenabilitatea finanțelor publice rămân pe deplin în vigoare”, a subliniat Comisia.
Limitarea flexibilității fiscale urmărește să împiedice utilizarea cheltuielilor pentru securitate energetică ca modalitate de creștere semnificativă a deficitelor bugetare. Astfel, Comisia încearcă să echilibreze necesitatea unor investiții suplimentare în infrastructura energetică cu obiectivul menținerii credibilității cadrului fiscal european.
Regulile fiscale ale UE prevăd, în principiu, menținerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB și a datoriei publice sub 60% din PIB. Statele membre care depășesc aceste limite pot intra sub o monitorizare mai strictă și, în anumite situații, pot face obiectul procedurilor europene de corecție bugetară.
Decizia vine după ce premierul italian Giorgia Meloni a cerut oficial extinderea flexibilității prevăzute de regulile fiscale europene și pentru cheltuielile legate de securitatea energetică, argumentând că acestea trebuie tratate drept o prioritate strategică comparabilă cu apărarea.
Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lidera de la Roma a susținut că tensiunile din Orientul Mijlociu, riscurile asociate Strâmtorii Ormuz și efectele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei exercită presiuni semnificative asupra prețurilor la energie, competitivității economice și puterii de cumpărare a cetățenilor europeni.
La începutul acestei săptămâni, ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, declara că este „foarte optimist” că Bruxelles-ul va răspunde favorabil solicitării formulate de Italia și aprecia că instituțiile europene au înțeles necesitatea unor instrumente suplimentare pentru protejarea economiilor europene împotriva șocurilor energetice.
După anunțul Comisiei, Tajani a salutat decizia și a susținut că aceasta reprezintă un succes al demersurilor diplomatice italiene.
„Comisia Europeană a acceptat propunerile Italiei privind o flexibilitate mai mare pentru a face față provocărilor generate de criza energetică. Este un nou succes al guvernului italian, rezultat al credibilității noastre în Europa”, a transmis șeful diplomației italiene, într-un mesaj pe X.
